dragoste sau frica de despartire?

Dragii mei,incep prin a va saluta pe toti,si imi cer scuze ca nu am mai postat de ceva vreme, dar sper sa ma intelegeti.am avut nevoie de ceva timp sa reflectez asupra situatiei mele,si am ajuns la concluzia ca,aceasta relatie nu mai poate continua.am stat de vorba cu sotia mea,si mi-a spus, ca ea nu va renunta la povestea ei de dragoste, si ca sentimentele ei pentru "respectivul"sunt mai puternice decat se astepta.pe de alta parte,mi-am dat seama ca,oricat de mult as iubi-o pe ea,oricat de mult tin la familia mea,nimic nu va mai fi ca inainte.pe langa dragostea si respectul pe care i le port,lipseste ceva,ceva care nu va mai exista niciodata,care dupa parerea mea, este cel mai important factor intr-o relatie,si anume INCREDEREA.m-am surprins,fara voia mea,cautand prin telefoanele si e-mail-urile ei.ce cautam?.....dc cautam?......Asa ceva nu sa intamplat niciodata pana acum.acela a fost momentul in care mi-am dat seama ca totul s-a sfarsit,si ca trebuie sa las "FLUTURII SA ZBOARE",dupa cum spunea atat de frumos VANGHELIS cu ceva vreme in urma,iar eu nu concepeam asa ceva.ca urmare,saptamana trecuta,am fost impreuna si am inaintat actiunea de divort.ce va urma numai bunul DUMNEZEU stie.inca odata va salut si sper sa auzim numai de bine.Cu stima CATALIN.
roby_cado
Postat pe 21 Octombrie 2008 11:10
Nu as vrea sa para acum interventia mea ceva de genul " ti-am spus eu". Vreau sa-ti spun doar ca te felicit ca ai reusit sa renunti cu demnitate si "sa lasi fluturii sa zboare"
ruxbut2005
Postat pe 21 Octombrie 2008 15:52
roby, cu bune, cu rele, viata merge inainte. in astfel de cazuri, nu exista impacari.asta tot spun eu pe aici si putini ma cred. odata rupta o relatie,rupta ramane. nu e indeajuns sa dorim a a ne impaca. trebuie sa fie si posibil.

oricat am trece peste ce a fost, ceva tot ramane in mintea si inima noastra, ca un spin. se duce naibii increderea. acest lucru este esential intr-o relatie. pe ea se cladeste dragostea, sexul, starea aceea de complicitate sentimentala.

in cealalta tabara, lucrurile stau cam la fel. cine a plecat, va pleca. s-au rupt intre noi si el / ea niste punti. chiar daca face intoarceri, acestea sunt de moment.

nu e placut, nu e usor dar e real. cine se imbata cu vise, greseste. mai devreme sau mai tarziu, relatia se destrama.
si_totusi
Postat pe 21 Octombrie 2008 16:34
Felicitari Robi ! E cea mai buna decizie!
Daca faci prea multe compromisuri in numele dragostei ajunge sa para ceva ieftin. SI NU E!!!!!!!!!!!!!!!
blanca
Postat pe 21 Octombrie 2008 19:02
Sa stiti ca nu exista numai o singura insula in Mediterana.Robinson Crusoe, a fost intr-o situatie si mai disperata decat unii dintre forumisti.Nu avea decat un papagal si pe Vineri.Noi avem toate zilele saptamanii ca sa ne descurcam, cat despre papagal...

Postat pe 21 Octombrie 2008 20:08
Da,aveti dreptate cu totii.acum stau si ma intreb,oare ce a fost in capul meu?,oare dc a durat atat de mult pana sa-mi dau seama ca de fapt, nu mai e nimic de facut?Cat despre ROBINSON CRUSOE,cred ca a fost un norocos VANGHELIS,cati dintre noi se pot lauda cu faptul ca au un VINERI alaturi?(un nume care simbolizeaza prietenia,loialitatea,dragostea...........etc.).Cu stima CATALIN.
roby_cado
Postat pe 22 Octombrie 2008 15:30
Are dreptate Vanghelis. Universul nu se invarte dupa o singura femeie... Exista totdeauna cineva, undeva... Curaj!

Lidiaolteanu
Postat pe 31 Octombrie 2008 15:59
Buna.
De cand citesc comentariile pe forum (si sunt membra de ceva timp)ti-am urmarit domnule "Vanghelis" inscrisurile. Te felicit, ai chemare pentru asta, dar acum mi-au dat lacrimile cand in sfarsit ai ridicat putin din masca pe care o afisezi si ti-ai dezvelit sufletul si de aceea mi-am permis sa-ti raspund. Este infiorator sa te gandesti numai, ce ai face fara copilul tau, dar sa fi pus fortuit intr-o astfel de situatie. Si totusi mai sunt si "oameni" care arunca darul cel mai de pret la ghena. Noi am adoptat o minune de copil si nu este zi de la Dumnezeu sa nu-i multumim pentru asta, si as fii in stare de orice (si nu sunt vorbe mari) pentru a-mi tine copilul langa mine. Ca femeie este aceea care lasa 4 copii, nu unul (este intrebare retorica)....si pleaca spre alte zari pline de promisiuni?
Iar lui Catalin, mult curaj, va veni intr-o zi soarele si pe strada ta, cum se spune. Accepta situatia si canalizeaza-ti sentimentele asupra copilului, arata-te demn de respectul si dragostea lui. Nu o umili pe mama in fata lui, nu te arata doborat si mai ales arata-i tu copilului netarmurita dragoste.
DaciaAdam
Postat pe 11 Noiembrie 2008 13:28
Spune-i intr-un fel sau altul cat de mult o iubesti! Daca o iubesti...
Si eu am trait asa ceva...si mi-am pus aceeasi intrebare ca tine...
Mai intai mi-am pus-o mie...
Am gasit raspunsul si apoi m-am intors in timp si am cautat in anii de inceput ce ne-a legat...
Si acum, dupa un "razboi" greu cu mine si cu toti din jurul meu in care am si pierdut unele batalii, e bine, si dragostea a revenit printre noi si ... mai traiesc... si e mult mai bine...
Incearca si tu, sa reinozi legatura cu lucruri pe care mai demult v-au unit.
Eu am gasit la un moment dat un martisor care reprezenta o cheita si o inimioara.
Cred ca a fost un semn, si l-am luat ca atare...
Mi-am deschis inima, caci daca cineva stie ce-i in sufletul omului in astfel de momente... atunci doar soarta va stabili ce se va mai intampla .
Sa auzim de bine !!!!!!!!!!!!
Riana_look
Postat pe 14 Noiembrie 2008 12:05
Ascultati-va sufletul!
Banii, puterea, toate trec...
Trec si anii, si sa nu ajungeti mai tarziu sa va spuneti voua insiva ca poate ar fi fost altfel...
Riana_look
Postat pe 14 Noiembrie 2008 12:20
poate-mi spune cineva care-i faza cu publicitatea,si dc se folosesc de profilul meu
roby_cado
Postat pe 14 Noiembrie 2008 15:05
asta-i culmea
roby_cado
Postat pe 14 Noiembrie 2008 15:06
Riana,de 9 luni Ii spun si incerc sa-i demonstrez ca o iubesc.din pacate nu am cui sa ma adresez.a plecat de acasa de 3 ori,si tot de atatea ori am adus-o inapoi.9 luni de suferinta cumplita.nu mai pot.nu mai vreau.mi-am calcat in picioare propriile principii(dupa care ma ghidam in viata),orgoliul, ETC.....,Intr-un cuvant M-AM UMILIT in fata ei,si.....degeaba.nu mai pot,nu mai vreau.Cu stima CATALIN
roby_cado
Postat pe 14 Noiembrie 2008 15:33
Buna!

Nici eu nu am mai scris de mult, insa dimineata la cafeaua ce o servesc la lucru am timp 30 de minute mai tot timpul sa va citesc postarile. Eu m-am despartit de el din iulie. Am suferit pentru anii pierduti si pentru tot ce
am pierdut crezand ca ceva se va schimba. Nu am facut altceva decat sa ma amagesc singura ca defapt eram singura care
isi mai dorea ceva. Eram distrusa, mai putin si imi pierdeam serviciul. Colegii si prietenii mei ma incurajau dar nu auzeam si nu vedeam nimic.Ma simteam urata, inutila, fara niciun rost.
Aveam sentimente de frustrare si nefericire, imi venea sa urlu si sa imi condamn parintii ca ei sunt principalii vinovati pentru tot ce mi se intampla(nu am crescut cu ei).
Nu stiu ce ma durea mai mult, faptul ca eu am pus capat relatiei sau indiferenta lui ca a acceptat cu atata usurinta sa plece fara niciun regret.
Priveam si eu inapoi, la acele momente cand ne-am cunoscut....atunci cand ne-am mutat impreuna, la lucrurile marunte ce ne-au facut fericiti, la discutiile interminabile despre viata noastra si cat de norocosi suntem ca ne-am intalnit.....la copilaria noastra..el a crescut fara tata eu fara ambi parinti......etc....s-a ales scrum din tot.Ne-am despartit pt. ca tot raul s-a intors impotriva mea, ma acuzat ca parintii mei m-au parasit si ca m-au lasat fara un apartament(stateam intro garsoniera fara sa platim chirie), ca nu am un venit mare, ca nu aduc suficienti bani in casa....cate si mai cate. Am devenit ca si doi colegi de camera insa el spunea ca va fii bine si sa am rabdare.
Parintii mei s-au despartit in 1981 cand tata-l meu a fugit in Germ., eu am fost crescuta de niste batranei care mi-au fost foarte dragi....si care din pacate au decedat. Eu i-am povestit toata viata mea..si am ajuns sa imi reproseze ca batranii care m-au crescut nu mi-au lasat o avere....
S-a intors mama lui impotriva mea care timp de 4 luni cat am stat la ea
mi-a facut viata un calvar. ...dar eu tot visam si tot visam.......
Va marturisesc ca l-am iubit foarte mult, am vrut sa imi intemeiez o familie si visam sa fiu fericita.
Insa intr-o zi m-am hoatarat sa ma despart de el si asa am si facut. Stateam doar in casa dupa ce veneam de la lucru, nu raspundeam la telefon si nu vroiam sa vad pe nimeni....
Sufeream si sufeream...
Insa pe masura ce trecea timpul mi-am dat seama ca defapt uneori e buna o ''palma'' de la viata. Mi-am pus gandurile in ordine si defapt am descoperit ca eu
merit ceva mai bun. In prezent sunt singura, sunt linistita, am timp sa ma gandesc la viitorul meu.....
Am citit foarte mult in timpul asta, m-am calmat si ce e mai important: nu ma mai doare sufletul....care candva credeam ca nu mai am cum sa il vindec. Nu pot sa ascund ca uneori ma cuprinde tristetea dar nu imi este frica sa merg inainte... si ma consoleaza gandul ca voi fi fericita candva!!! Stiu ca merit!!!!

Beye
Postat pe 14 Noiembrie 2008 23:36
In unele tari exista obiceiul de a te debarasa de obiectele inutile din casa, care sunt aruncate pe geam, cu ocazia sarbatorilor.Haideti sa pastram numai amintirile frumoase, iar din cele urate, numai morala lor.

Postat pe 16 Noiembrie 2008 07:26
Roby, partenerul real te ajuta sa-ti pastrezi principiile; nu te forteaza sa le incalci. Caci partenerul real te cunoaste si respecta tot ceea ce esti. Iti vrea binele. Dar daca principiile la care te referi sunt opusul incercarii de a nu-ti pierde dragostea, de a lupta pentru ea... Daca "principiul" tau era sa nu te "umilesti" in fata unei femei, sa ai un orgoliu prostesc si nemasurat, TE SFATUIESC CINSTIT SA ARUNCI LA GUNOI ASTFEL DE LINII DIRECTOARE IN VIATA. Ca doar nu crezi ca e normal ca atunci cand femeia pe care o iubesti pleaca pe campuri, tu sa spui fara nici un regret si suferinta: Ei, iaca, s-a prostit, nu e femeia de care m-am indragostit. Urmatoarea, va rog... Bebe, dar la asta te angajezi in primul rand cand faci legaminte intr-o relatie de amor: sa fii aproape de ea la rau. La bine este prezenta toata lumea... cum te-ai diferentia fata de cei care "iubesc" concentrati doar pe binele personal?! De fapt acum tu actionezi tot pentru binele tau dar, DAR, sunt convinsa ca esti capabil sa faci multe compromisuri doar pentru a o avea inapoi. Adica sa te mai uiti si la nevoile ei. Nu stiu daca ai identificat aceste nevoi dar te sfatuiesc sa o faci rapid. Si sa decizi daca esti capabil sa oferi ce vrea ea. Nu neaparat azi dar in timp. Pentru
a-i putea face promisiuni ferme. Te zbati degeaba daca nu intelegi ca trebuie sa vii cu o oferta care sa vina manusa pe ceea ce doreste ea. Nu mai gandi doar ca pe tine te doare... Daca nu intelegi si cine este ea in acest moment... totul este in van.
Este posibil sa descoperi ca nu ii poti da ce vrea, ca nu te mai vrea in viata ei. ASUMA-TI ACEST LUCRU. Cu minciuna sau cu forta... nu vei trai niciodata dragoste!
Beye... bravo, bravo. Esti tanara, chiar da. Ai tot timpul sa te vindeci si sa incerci iar. Relatia aceasta in care tovarashul a ajuns sa-ti reproseze astfel de lucruri... era de trei lei.
Acest individ nu ramanea, oricum, pe viata cu tine. Nu el era acel care iti va aduce cana de apa la batranete.
gianiblue
Postat pe 17 Noiembrie 2008 06:35
pentru GIANI.daca aveam asemenea principii,si orgoliu prostesc, nu luptam 9 luni de zile.9 luni in care am trecut prin ffff multe stari sufletesti,si nici una buna.9 luni in care a plecat de trei ori de acasa iar eu am facut tot posibilul sa o aduc inapoi si sa-i arat cat de mult o iubesc. de fiecare data imi spunea ca incheie relatia cu "respectivul"iar eu o credeam.dar, ea,daca nu-mi plangea in brate spunandu-mi cat ii este de dor de om(iar eu ii spuneam ca sunt alaturi de ea,si vom trece impreuna si peste hop-ul asta),avea grija sa-mi transmita asta.cand primeam cate un E_mail de la ea,in lista celor carora le trimitea E_mail-ul respectiv,aparea si adresa omului.in telefonul de la ea de la servici,am gasit de multe ori nr. de tel. al omului la cele apelate.nici o clipa nu a incercat sa puna capat acestei relatii.sa fiu aproape de ea la rau.....?asa am crezut si eu.ca ea este intr-un moment dificil si trebuie s-o ajut.nimic mai gresit.cel caruia i-a fost rau am fost eu.m-am ales doar cu 9 luni de suferinta.intr-un final,daca a vazut ca n-am de gand sa abandonez lupta,mi-a spus ca n-o incalzeste absolut nimic din ceea ce incerc eu.ca ea nu renunta la dragostea ei.daca asta inseamna ca am actionat pentru binele meu personal.......,asa sa fie.oricum,nu mai vreau....,nu mai pot.... .Cu stima CATALIN.
roby_cado
Postat pe 17 Noiembrie 2008 09:19
Din cate am vazut, barbatii nu or sa spuna si nu o sa recunoasca niciodata motivul despartirii. Daca tu(femeia) 10-15 ani de zile i-ai repetat barbatului ca te deranjeaza niste chestii peste care nu prea poti trece si el in continua sa le faca tot ei sunt uimiti atunci cand hotarasti sa nu mai suporti. Si dau vina pe altceva. De regula pe un altul. Si se considera victime. Poate ar trebui sa deschideti odata urechile si sa ascultati si ce vrea femeia. Ca apoi sa nu mai fiti asa mirati cand pleaca.
LOLITTA
Postat pe 17 Noiembrie 2008 14:22
Barbatii nu sunt chiar asa de imbecili cum crezi. Ceea ce arunci tu in bratele lor,-pisica moarta,-si ei o arunca in bratele voastre.Eu cred ca ar trebui sa se renunte la un astfel de exercitiu care nu rezolva nimic.Iti pot spune din proprie experienta ca am vrut sa port discutii serioase pe probleme de viata, cu partenera mea de dialog, dar ea a incercat sa evite de fiecare data subiectele fierbinti, sa se sustraga sub diferite pretexte , acestora.Asa ca m-am trezit nu odata in postura idioata de a vorbi singur.Pana cand am impartasit ideea si am dat divort.

Postat pe 17 Noiembrie 2008 18:58
Daca v-ati casatorit din dragoste, at ve-ti gasi o gradina de flori plina cu fluturi...
Daca nu, atunci probabil asta cauta ea acum...
Fa-o sa se indragosteasca de tine !!!!
Daca o vrei cu adevarat...
Riana_look
Postat pe 18 Noiembrie 2008 12:42
Fii serios!crezi ca o relatie asa solida se destrama cu una cu doua???Las o sa si faca `damblaua` ca oricm e inevitabila...si apoi cand se intoarce plangand primeste o si iart o daca vei avea puterea...Pt ca preotul la cununie zice
klarakla
Postat pe 18 Noiembrie 2008 14:03
KLARAKLA,daca asa zice preotul.............,eu stiam ceva de genul:sa-ti iubesti barbatul,sa-l cinstesti cum se cuvine,sa nu preacurvesti,pana ce moartea va va desparti........,chestii deastea marunte,dar se pare ca s-au mai schimbat lucrurile.Cu stima CATALIN.
roby_cado
Postat pe 18 Noiembrie 2008 15:22
Dragule Catalin...Nu stiu tie ce ti a zis tie preotul...dar stiu ce mi a zis mie... Culmea ca la mine a formulat o altfel si totusi am inteles...Oricum ideea era aceiasi...Scuze dar ma marit pentru prima oara si probabil de aceea nu le am...Cu multa stima luminatorule!
klarakla
Postat pe 19 Noiembrie 2008 22:19
Preotii zic multe.Unele lucruri sunt bune, daca pleaca din inima si nu din frustrarile lor.

Postat pe 20 Noiembrie 2008 09:27
De la: klarakla, la data 2008-11-19 22:19:34Dragule Catalin...Nu stiu tie ce ti a zis tie preotul...dar stiu ce mi a zis mie... Culmea ca la mine a formulat o altfel si totusi am inteles...Oricum ideea era aceiasi...Scuze dar ma marit pentru prima oara si probabil de aceea nu le am...Cu multa stima luminatorule!
. Care idee era aceasi?,aceea de a-ti lasa nevasta sa-si faca "damblaua"?.scuze, dar asta am inteles.Cu stima CATALIN.
roby_cado
Postat pe 20 Noiembrie 2008 12:58
OFFFF.......,acum am vazut,20 de anisori....,sa dea Dumnezeu sa ai o viata asa cum iti doresti,cu cat mai multe impliniri.Cu stima CATALIN.
roby_cado
Postat pe 20 Noiembrie 2008 13:04
Suzuca la preot.
-Parinte, am pacatuit.M-a impins diavolul si am facut dragoste cu Vasilica, vecinul de peste gard.
-Pacat mare, fata mea.Treci si pupa poalele patrafirului, dar vezi, sa nu te atingi de cele sfinte, ca te dau in judecata pentru calomnie.

Postat pe 20 Noiembrie 2008 15:52
VANGHELIS, VANGHELIS.........
roby_cado
Postat pe 20 Noiembrie 2008 18:02
Spuneai ca iti iubesti sotia...
De ce in lista ta de prieteni sunt doar fete?
Eu am impresia ca tu te-ai debarasa de ea si cauti motivul la ea...
Deci nu tie iti este frica de despartire si nu tu trebuie sa iti pui intrebarea \"dragoste sau frica de despartire?\"
Pentru ca deja tu ai raspunsul...

Suzuka a adormit singura, cu perna in brate...si visand la dragoste...
Suzuki s-a uitat in oglinda... Nu a aprins lampa pentru ca stie cum arata, aproximativ... Daca ar aprinde-o ar vedea deja ca are cearcane, caci toata noaptea a stat pe net...
Vecina lui Suzuki l-a sfatuit sa nu mai piarda timpul pe net si sa se gandeasca ce vrea el totusi...
Sa fie iubit sau sa nu ramana singur...
Vecina ii va zimbi tot mai mult lui Suzuki...In timp ce Suzuka se va plimba in parc singura...la inceput...

Aici suntem destui, doar ca de dormit, tot singur vei dormi...
De ce s-a indragostit Suzuka de Suzuki ?

Mai incearca o data ... Intoarce-te in timp si vei gasi motivul...
Tu te-ai schimbat... si ea nu te mai iubeste asa cum esti acum...

Riana_look
Postat pe 21 Noiembrie 2008 09:22
riana look, poate pentru ca majoritatea care posteaza pe acest forum sunt femei . Ce zici de asta?
ruxbut2005
Postat pe 21 Noiembrie 2008 15:17

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
am devenit cam usoara dupa ce mi-a dat papucii 96 De la: valentino 7 Mai 2009 22:13
Divortul m-a impins spre patima alcoolismului 81 De la: prometeus_wife 9 Aprilie 2009 15:30
cınd trebuie sa le vorbim copiilor despre sex? 22 De la: Clm 8 Mai 2009 16:08
una din doua femei au inselat 274 De la: valentino 24 Mai 2009 18:48
buna 3 De la: Micass 20 Decembrie 2008 09:31
Setari Cookie-uri