A crescut într-un mediu privilegiat, cu o bibliotecă fabuloasă și o familie pasionată de istorie. Dar privilegiul nu a însemnat drum lin – ci un combustibil pentru o sete nestăvilită de cunoaștere. În timp ce alte femei ale epocii erau condamnate la saloane mondene și căsătorii strategice, Zsófia își ascuțea mintea studiind botanică, paleontologie, arheologie. Și mai ales îndrăznea.
Femeia care a răsturnat manualele de istorie
În 1875, înarmați cu scepticismul epocii, bărbații savanți priveau ironic către o „domnișoară” care se încăpățâna să sape singură la Turdaș. Numai că piesele scoase de ea din pământ – mii de artefacte, vase acoperite cu simboluri stranii – au devenit curând o bombă arheologică. Zsófia Torma a fost prima care a intuit legătura dintre simbolurile neolitice din Transilvania și scrierile vechi ale lumii mesopotamiene.
By Unknown author - Vasárnapi Ujság, 1899, 49. szám, Public Domain, Link
Descoperirile arheologice ale Zsófiei Torma au fost, pentru epoca ei, un scandal științific și o revelație în același timp. La Turdaș, acolo unde a săpat cu răbdarea și încăpățânarea unei vizionare, ea a scos la lumină mii de artefacte care aveau să zdruncine liniștea manualelor de istorie. Vasele, statuetele și obiectele de lut purtau simboluri misterioase, despre care Torma a afirmat că sunt mai mult decât simple ornamente – posibile urme ale unei scrieri timpurii. Ideea era revoluționară: în Transilvania exista o cultură neolitică sofisticată, contemporană cu civilizațiile Orientului antic, ceea ce plasa spațiul carpatic în centrul unor conexiuni culturale neașteptate. Ea a fost prima care a intuit legătura dintre simbolurile din Turdaș și alfabetizarea babiloniană, cu mai bine de trei decenii înainte ca lumea academică să accepte existența culturii Vinca-Turdaș.
Ceva scandalos pentru timpul ei: o femeie dintr-un orășel din Transilvania sugera, înaintea tuturor, că în inima Europei exista o cultură sofisticată, contemporană cu civilizațiile Orientului antic. O ipoteză pentru care a fost ridiculizată de mulți și, mai târziu, confirmată de descoperirile arheologice ulterioare.
Lumea academică i-a întors spatele – dar Europa i-a scris scrisori
Săpăturile erau plătite din banii proprii, adesea cu sacrificii materiale imense. Era marginalizată pentru simplul fapt că era femeie.
Deși acasă a fost adesea ignorată și privită cu suspiciune doar pentru că era femeie într-o disciplină dominată de bărbați, Europa i-a deschis uși și i-a scris scrisori. Corespondența sa uriașă, de peste 300 de scrisori, cu figuri de prim rang din Oxford, Berlin, Viena sau München, dovedește că munca ei era tratată cu seriozitate și respect. Prietenia cu Heinrich și Sophie Schliemann, faimoșii descoperitori ai Troiei, a așezat-o într-un cerc restrâns de vizionari care rescriau trecutul. Participarea sa la congrese internaționale de arheologie i-a consolidat reputația și a transformat-o într-un nume rostit cu admirație în cercurile academice europene. În vreme ce Transilvania încă ezita să o recunoască, Europa știa deja că Zsófia Torma descoperise nu doar artefacte, ci o nouă cheie de citire a istoriei.
Încăpățânarea unei vizionare
Când a propus reluarea săpăturilor de la Sarmizegetusa, a făcut-o cu credința că scrierea dacică ar putea descifra misterele Troiei. Părea o nebunie romantică, dar în spatele acestei viziuni se ascundea o intuiție genială: legătura dintre civilizații nu era liniară, ci o țesătură de influențe și simboluri.
O victorie târzie, dar răsunătoare
Pe 24 mai 1899, cu doar câteva luni înainte să se stingă, Zsófia Torma a primit titlul de Doctor Honoris Causa la Universitatea din Cluj. Prima femeie din Transilvania care primea această recunoaștere. Prima femeie arheolog care a demonstrat că pământul ascunde nu doar cioburi, ci adevăruri care pot rescrie istoria.
Moștenirea ei
Astăzi, numele Zsófiei Torma nu este atât de cunoscut pe cât ar merita. Însă fără ea, arheologia transilvăneană ar fi rămas mai săracă, iar cultura Turdaș – poate necunoscută încă decenii. Cea mai importantă lucrare a sa, Ethnographische Analogien, publicată în 1894, rămâne o piatră de temelie pentru cercetătorii care încă încearcă să descifreze alfabetul ascuns al preistoriei.
În noiembrie 1899, la Orăștie, inima Zsófiei s-a oprit. Dar rămâne imaginea unei femei care nu a acceptat limitele impuse de o lume a bărbaților. A fost acuzată, ironizată, marginalizată. Și totuși, a ridicat un imperiu de cunoaștere, singură, cu mâinile pline de pământ și cu ochii fixați pe ceea ce alții nu aveau curajul să vadă.
Zsófia Torma nu a fost doar prima femeie arheolog din Transilvania. A fost un scandal al epocii ei. O explozie de îndrăzneală. O dovadă că istoria se lasă scrisă nu de cei privilegiați, ci de cei care îndrăznesc să o zguduie din temelii.
Sursa foto: Openfinal/shutterstock
Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi.
Ca redactor,...


”Nu mă lăsa să mor” - o poveste de ficțiune despre realitatea dureroasă a singurătății, din 5 decembrie în cinematografe
O joacă a unui tânăr român a dus la reinventarea sistemului de returnare a ambalajelor
McHappy Day 2025®: când faptele bune țin familiile împreună
Prelungim termenul de înscriere ca voluntar pentru copiii abandonați. Ultima zi de înscriere: 10 octombrie