26 Septembrie 2025 publicat în Cultura 8 share-uri

Într-o Transilvanie a secolului XIX, încremenită între prejudecăți și academii dominate de bărbați, s-a ridicat o femeie care a refuzat să rămână în umbra bibliotecilor familiale. Zsófia Torma, născută la 26 septembrie 1832 în Cristeștii Ciceului, nu a fost doar prima femeie arheolog din Transilvania, ci și prima care a smuls, cu dârzenie și încăpățânare, recunoașterea unei lumi științifice ce nu voia să accepte că o femeie poate descifra trecutul.

A crescut într-un mediu privilegiat, cu o bibliotecă fabuloasă și o familie pasionată de istorie. Dar privilegiul nu a însemnat drum lin – ci un combustibil pentru o sete nestăvilită de cunoaștere. În timp ce alte femei ale epocii erau condamnate la saloane mondene și căsătorii strategice, Zsófia își ascuțea mintea studiind botanică, paleontologie, arheologie. Și mai ales îndrăznea.

Femeia care a răsturnat manualele de istorie

În 1875, înarmați cu scepticismul epocii, bărbații savanți priveau ironic către o „domnișoară” care se încăpățâna să sape singură la Turdaș. Numai că piesele scoase de ea din pământ – mii de artefacte, vase acoperite cu simboluri stranii – au devenit curând o bombă arheologică. Zsófia Torma a fost prima care a intuit legătura dintre simbolurile neolitice din Transilvania și scrierile vechi ale lumii mesopotamiene.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice. LAROCK, ediția a treia: 50.000 de festivalieri au transformat evenimentul într-o experiență memorabilă A pornit de jos, dar a ajuns să construiască propriile afaceri: Interviu cu Alexandra Popescu, despre succesul pas cu pas Parfumul, o formă de manifestare a personalității: cum îți alegi esența care te definește cu adevărat


By Unknown author - Vasárnapi Ujság, 1899, 49. szám, Public Domain, Link

Descoperirile arheologice ale Zsófiei Torma au fost, pentru epoca ei, un scandal științific și o revelație în același timp. La Turdaș, acolo unde a săpat cu răbdarea și încăpățânarea unei vizionare, ea a scos la lumină mii de artefacte care aveau să zdruncine liniștea manualelor de istorie. Vasele, statuetele și obiectele de lut purtau simboluri misterioase, despre care Torma a afirmat că sunt mai mult decât simple ornamente – posibile urme ale unei scrieri timpurii. Ideea era revoluționară: în Transilvania exista o cultură neolitică sofisticată, contemporană cu civilizațiile Orientului antic, ceea ce plasa spațiul carpatic în centrul unor conexiuni culturale neașteptate. Ea a fost prima care a intuit legătura dintre simbolurile din Turdaș și alfabetizarea babiloniană, cu mai bine de trei decenii înainte ca lumea academică să accepte existența culturii Vinca-Turdaș.

Singura româncă din topul celor mai bogate femei din SUA își spune povestea inspirațională în cartea „Conturul unui vis” Top 5 filme de văzut împreună cu familia „La Traviata”, o călătorie emoționantă în inima operei, o seară desăvârșită de eleganță și pasiune

Ceva scandalos pentru timpul ei: o femeie dintr-un orășel din Transilvania sugera, înaintea tuturor, că în inima Europei exista o cultură sofisticată, contemporană cu civilizațiile Orientului antic. O ipoteză pentru care a fost ridiculizată de mulți și, mai târziu, confirmată de descoperirile arheologice ulterioare.

Lumea academică i-a întors spatele – dar Europa i-a scris scrisori

Săpăturile erau plătite din banii proprii, adesea cu sacrificii materiale imense. Era marginalizată pentru simplul fapt că era femeie.

Deși acasă a fost adesea ignorată și privită cu suspiciune doar pentru că era femeie într-o disciplină dominată de bărbați, Europa i-a deschis uși și i-a scris scrisori. Corespondența sa uriașă, de peste 300 de scrisori, cu figuri de prim rang din Oxford, Berlin, Viena sau München, dovedește că munca ei era tratată cu seriozitate și respect. Prietenia cu Heinrich și Sophie Schliemann, faimoșii descoperitori ai Troiei, a așezat-o într-un cerc restrâns de vizionari care rescriau trecutul. Participarea sa la congrese internaționale de arheologie i-a consolidat reputația și a transformat-o într-un nume rostit cu admirație în cercurile academice europene. În vreme ce Transilvania încă ezita să o recunoască, Europa știa deja că Zsófia Torma descoperise nu doar artefacte, ci o nouă cheie de citire a istoriei.

Expresii românești: De unde provine și ce înseamnă ”a nimerit orbul Brăila?” De la Caragiale la comedie de autor contemporan, O noapte furtunoasă și All Inclusive, pe scena TNB la final de iunie Bărbierul din Sevilla, Tango. Radio & Juliet și Nunta lui Figaro, la final de noiembrie pe scena Operei Naționale București

Încăpățânarea unei vizionare

Când a propus reluarea săpăturilor de la Sarmizegetusa, a făcut-o cu credința că scrierea dacică ar putea descifra misterele Troiei. Părea o nebunie romantică, dar în spatele acestei viziuni se ascundea o intuiție genială: legătura dintre civilizații nu era liniară, ci o țesătură de influențe și simboluri.

O victorie târzie, dar răsunătoare

Pe 24 mai 1899, cu doar câteva luni înainte să se stingă, Zsófia Torma a primit titlul de Doctor Honoris Causa la Universitatea din Cluj. Prima femeie din Transilvania care primea această recunoaștere. Prima femeie arheolog care a demonstrat că pământul ascunde nu doar cioburi, ci adevăruri care pot rescrie istoria.

Moștenirea ei

Astăzi, numele Zsófiei Torma nu este atât de cunoscut pe cât ar merita. Însă fără ea, arheologia transilvăneană ar fi rămas mai săracă, iar cultura Turdaș – poate necunoscută încă decenii. Cea mai importantă lucrare a sa, Ethnographische Analogien, publicată în 1894, rămâne o piatră de temelie pentru cercetătorii care încă încearcă să descifreze alfabetul ascuns al preistoriei.

Final de aprilie cu „Fierarii”, „Dragi părinți”, „Regina mamă”, „Ce avem noi aici?”, „O noapte furtunoasă” ProTicket prezintă în martie spectacole de teatru și muzică pe scenele din România Visul unei nopți de vară, O noapte furtunoasă și Take, Ianke și Cadâr, în iunie pe scenele din România

În noiembrie 1899, la Orăștie, inima Zsófiei s-a oprit. Dar rămâne imaginea unei femei care nu a acceptat limitele impuse de o lume a bărbaților. A fost acuzată, ironizată, marginalizată. Și totuși, a ridicat un imperiu de cunoaștere, singură, cu mâinile pline de pământ și cu ochii fixați pe ceea ce alții nu aveau curajul să vadă.

Zsófia Torma nu a fost doar prima femeie arheolog din Transilvania. A fost un scandal al epocii ei. O explozie de îndrăzneală. O dovadă că istoria se lasă scrisă nu de cei privilegiați, ci de cei care îndrăznesc să o zguduie din temelii.

Sursa foto: Openfinal/shutterstock


Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi. 

Ca redactor,...

Abonează-te pe

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri