Descoperirea, publicată în jurnalul Cell Reports Medicine și relatată de ScienceDaily, răspunde unei limitări majore a terapiilor celulare actuale: fie sunt personalizate, fabricate din celulele fiecărui pacient, un proces care poate dura săptămâni și costa sute de mii de dolari, fie folosesc celule de la donatori sănătoși, cu riscul ca acestea să atace, din greșeală, țesuturile pacientului, o complicație numită boala grefă contra gazdă.
Ca să evite ambele probleme, cercetătorii au pornit de la celule stem aflate încă într-un stadiu incipient, obținute din sânge de cordon ombilical donat, cărora le-au „învățat", printr-o modificare genetică, să recunoască proteina NY-ESO-1, prezentă în numeroase tumori solide.
Toate celulele T rezultate au moștenit astfel exact aceeași țintă, spre deosebire de cele luate direct de la un donator adult, care vin cu un amestec variat de receptori proprii, unii capabili să declanșeze reacții nedorite împotriva pacientului.
Foto: Shutterstock AI /ShutterstockCelulele, numite AlloESO-T, au primit și un al doilea „radar" de recunoaștere, bazat pe receptori specifici celulelor Natural Killer, care sesizează semnale de stres afișate de celulele canceroase.
Astfel, chiar dacă o tumoare ajunge să „își ascundă" proteina țintă inițială, un truc frecvent al celulelor canceroase, numit evadare antigenică, celulele AlloESO-T mai au o cale prin care o pot identifica și distruge.
Într-un model de cancer ovarian, o singură doză a produs un control de durată al tumorii și a prelungit supraviețuirea; într-un model de melanom, celulele au încetinit creșterea tumorală și au amânat recidiva acesteia cu un risc scăzut de boală grefă-contra-gazdă, o complicație care a apărut totuși în cazul celulelor obținute de la donatori maturi.
Potrivit cercetătorilor, o cantitate mică de celule stem din sângele ombilical ar putea genera trilioane de celule terapeutice, suficiente pentru mii de doze, la un cost estimat de aproximativ 5.000 de dolari pe doză, mult sub cel al terapiilor personalizate actuale. Cu toate acestea, rezultatele sunt în prezent exclusiv preclinice, iar terapia nu a fost testată la oameni.
Descoperirea confirmă direcția în care se îndreaptă tot mai multe proiecte de cercetare recente: sângele ombilical, recoltat la naștere și păstrat pentru eventuale nevoi medicale, devine materia primă pentru terapii concepute să funcționeze la scară largă, nu doar pentru un singur pacient.
Colectarea acestor celule stem, un gest simplu făcut imediat după naștere, oferă astfel familiilor acces la o resursă biologică ce ar putea fi utilizată, în anii următori, în terapii similare celei de la UCLA.
„Studiul de la UCLA confirmă o tendință pe care o urmărim de ceva vreme: sângele ombilical nu mai este privit doar ca o rezervă de celule stem hematopoietice, ci ca punct de plecare pentru terapii celulare complexe, capabile să recunoască tumorile prin mai multe mecanisme simultan. Pentru părinții care aleg să stocheze sângele de cordon ombilical al copilului, această direcție de cercetare înseamnă un acces potențial mai devreme la tratamente care, altfel, ar rămâne greu accesibile ca preț sau ca disponibilitate", a declarat dr. Bogdan Coltor, reprezentant medical Cord Blood Center.
Foto fr si main: PeopleImages /Shutterstock

Premierul desemnat Luca Niculescu: Reformele bune se fac pe baza datelor
Școlile din București caută soluții pentru deficitul de profesori la discipline cheie
SNSPA lansează un centru de cercetare dedicat adicțiilor în rândul tinerilor
Solidaritate exemplară în Sibiu: copiii care au mers zilnic la școală din cortul improvizat vor avea o casă