IN ACEST ARTICOL:

Un proiect al organizației Narada și al Institutului de Cercetare a Calității Vieții măsoară, pentru prima dată în România, autodisciplina, autoreglarea emoțională și gândirea critică la elevii de gimnaziu, oferind părinților o imagine mai completă asupra copiilor lor.

Dincolo de medii, cine este de fapt copilul

Un elev poate avea note foarte bune și totuși să se descurajeze la primul eșec. Un altul, cu rezultate mai modeste, poate avea o capacitate remarcabilă de a se ridica, de a căuta soluții și de a merge mai departe. Aceste abilități, esențiale pentru viața de adult, nu apar aproape niciodată în catalogul școlar.

Tocmai această „jumătate nevăzută” a dezvoltării copiilor este în centrul unui proiect realizat de organizația Narada împreună cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții din cadrul Academiei Române. În luna octombrie începe studiul pilot pentru un instrument care își propune să măsoare trei competențe considerate esențiale pentru viitor: autodisciplina, autoreglarea emoțională și gândirea critică. Instrumentul este testat inițial pe peste 350 de elevi de gimnaziu și a fost construit special pentru contextul socio-economic și cultural din România.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice. Inteligența artificială ajunge să facă totul în locul elevului. Scenariul care îi îngrijorează pe profesori Ministrul Educației explică de ce lipsesc universitățile românești din clasamentul Shanghai De ce apare pielea lăsată în zona mandibulară și ce soluții sunt cu adevărat eficiente, potrivit specialiștilor

„De aproape zece ani am tot văzut la clasă ce nu apare în catalog: copii cu note bune care se blochează la primul eșec sau copii cu note mici care au o forță interioară pe care școala n-o vede și n-o notează niciodată”, spune Andra Munteanu, președinte și fondator Narada. În opinia sa, noul instrument nu este gândit pentru a le da copiilor „o notă în plus”, ci pentru a oferi părinților și profesorilor o imagine mai clară asupra unor abilități care le pot influența parcursul educațional și personal. „Un copil nu e doar suma notelor lui. Și e timpul să măsurăm și restul”, afirmă ea.

De ce contează autodisciplina, emoțiile și gândirea critică

Cele trei competențe urmărite de proiect au legătură directă cu situații pe care copiii le întâlnesc zilnic. Autodisciplina înseamnă, printre altele, capacitatea de a-și organiza timpul, de a începe și termina o sarcină și de a continua chiar și atunci când motivația scade. Autoreglarea emoțională ține de modul în care copilul își gestionează emoțiile, își menține atenția și reacționează atunci când apar frustrarea, presiunea sau un eșec.

Studiu: Nu e coincidență, de ce durerea de dinți  apare fix în vacanța de vară Ce nu e bine să faci în weekend - greșeli frecvente la care ar fi bine sa renunti fiindcă îți fură energia "De când sunt mamă, parcă nu mai sunt eu": ce se întâmplă când maternitatea lasă prea puțin loc pentru tine

Gândirea critică devine, la rândul ei, tot mai importantă într-o lume în care elevii sunt expuși zilnic unor cantități uriașe de informații, inclusiv generate de inteligența artificială. Nu este suficient ca un copil să primească un răspuns; devine esențial să știe să se întrebe dacă acel răspuns este corect, relevant și credibil.

Datele citate de Narada, printre care și cele din cercetarea PISA 2025, arată dimensiunea provocării: 38,5% dintre elevii români de 15 ani se situează sub nivelul minim de competență simultan la matematică, citire și științe. În același timp, doar 61% dintre elevii români consideră că abilitățile pot fi dezvoltate prin efort și perseverență, un indicator asociat „mentalității de creștere”.

Cum se face ciorba de văcuță –rețeta tradițională de borș de vită cu legume și carne fragedă, ca la mama acasă Când îți moare cineva drag, nu mai știi unde ești tu în viața ta. Ce se întâmplă în psihicul tău după ce în tine se rupe o lume De ce sărbătorim în România „Ziua Educației” pe 5 octombrie, deși UNESCO o numește „Ziua Profesorului”

Inteligența artificială, o variabilă nouă în educație

Gândirea critică devine cu atât mai importantă într-o perioadă în care instrumente precum ChatGPT au intrat în viața de zi cu zi a elevilor. Potrivit datelor PISA 2025 citate de Narada, în țările OCDE elevii care folosesc zilnic inteligența artificială pentru a-și redacta temele scrise au, în medie, rezultate cu 28 de puncte mai mici la științe decât cei care nu o folosesc în acest mod. În schimb, utilizarea AI pentru învățare, însoțită de analiza critică a răspunsurilor generate, este asociată cu rezultate mai bune.

Mesajul este relevant pentru părinți: problema nu este doar dacă un copil folosește inteligența artificială, ci mai ales cum o folosește și cât de mult gândește cu propria minte.

Etalare URGENTĂ DE Tarot pentru zodia Capricorn: Ce riști să pierzi în următoarele zile? Citire în cărți pentru zodia Leu: Ce te ține blocată în trecut și cum te desprinzi? Etalare de Tarot pentru Scorpion: Ce trebuie să faci ca să îmbunătățești relația în care ești acum

Peste 350 de elevi, într-un proces construit cu specialiști

Pentru construirea instrumentului, echipa Narada și cercetătorii ICCV au lucrat timp de trei luni la formularea și verificarea întrebărilor. Procesul a inclus consultarea a 24 de specialiști din mediul universitar și preuniversitar, din domenii precum psihologia, sociologia, științele educației și formarea cadrelor didactice, alături de profesori și directori de școli.

Instrumentul se află acum în faza de pilotare, pe un prim eșantion de peste 350 de elevi de gimnaziu. Scopul este ca el să ofere o perspectivă relevantă pentru realitatea copiilor din România, nu să preia un model construit pentru o altă societate.

O „hartă” orientativă pentru părinți

În paralel cu studiul pilot, Narada lansează campania „Jumătatea nevăzută”, adresată în special părinților copiilor de gimnaziu. Aceștia pot completa gratuit un chestionar online care urmărește aceleași trei direcții: autodisciplină, autoreglare emoțională și gândire critică. La final, părinții primesc o „hartă” orientativă care îi poate ajuta să observe mai ușor punctele forte ale copilului și zonele în care acesta ar putea avea nevoie de mai mult sprijin.

Neptun în sextil cu Pluto -forța cosmică care se activează pe 15 Sept. și care poate schimba ceea ce credeam sigur despre viitor Copilul nu vrea să împartă: ce este normal pe vârste și cum îl înveți generozitatea fără forțare Copilul se plictisește repede: cum îl ajuți să își dezvolte jocul independent în 20 de minute pe zi

Este important de precizat că testul nu este un instrument de diagnostic și nu pune nicio etichetă copilului. Rezultatele sunt orientative și nu înlocuiesc evaluarea unui specialist.

Narada a pornit ca răspuns la probleme concrete ale sistemului educațional românesc — școli fără toalete, lipsa transportului, săli de clasă nesigure, lipsa tehnologiei, a laboratoarelor, bibliotecilor sau terenurilor de sport. Organizația a ajuns până acum în peste 500 de școli, a investit peste 6 milioane de euro și a avut un impact asupra a peste 260.000 de copii. Acum, atenția se mută și către o altă nevoie a educației: înțelegerea mai bună a competențelor care nu pot fi măsurate printr-o simplă notă, dar care contează din ce în ce mai mult într-o lume aflată în schimbare rapidă.

Etalare de Tarot pentru zodia Scorpion: Cine te sabotează în tăcere și cum îi oprești planul Trei pași spre performanță: ce recomandă Andra Gogan tinerilor Luna Nouă în Balanță din 10 octombrie 2026: zi astrală cu miză mare pentru iubire, relații și alegerile de putere personală

Întrebări frecvente despre Educație

1. Ce competențe măsoară noul instrument Narada?

Instrumentul urmărește trei competențe esențiale: autodisciplina, autoreglarea emoțională și gândirea critică, abilități care influențează parcursul educațional și personal al copiilor, dar care nu apar în catalogul școlar.

2. Cine poate participa la studiul pilot?

Studiul pilot, derulat de Narada împreună cu ICCV din cadrul Academiei Române, este testat pe un prim eșantion de peste 350 de elevi de gimnaziu din România.

3. Cum pot părinții afla mai multe despre copiii lor?

Prin campania „Jumătatea nevăzută”, părinții pot completa gratuit un chestionar online care le oferă o hartă orientativă asupra punctelor forte și a zonelor în care copilul ar putea avea nevoie de sprijin suplimentar.

Foto main: Shutterstock.com


Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi. 

Ca redactor,...

Abonează-te pe

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri