Dincolo de medii, cine este de fapt copilul
Un elev poate avea note foarte bune și totuși să se descurajeze la primul eșec. Un altul, cu rezultate mai modeste, poate avea o capacitate remarcabilă de a se ridica, de a căuta soluții și de a merge mai departe. Aceste abilități, esențiale pentru viața de adult, nu apar aproape niciodată în catalogul școlar.
Tocmai această „jumătate nevăzută” a dezvoltării copiilor este în centrul unui proiect realizat de organizația Narada împreună cu Institutul de Cercetare a Calității Vieții din cadrul Academiei Române. În luna octombrie începe studiul pilot pentru un instrument care își propune să măsoare trei competențe considerate esențiale pentru viitor: autodisciplina, autoreglarea emoțională și gândirea critică. Instrumentul este testat inițial pe peste 350 de elevi de gimnaziu și a fost construit special pentru contextul socio-economic și cultural din România.
„De aproape zece ani am tot văzut la clasă ce nu apare în catalog: copii cu note bune care se blochează la primul eșec sau copii cu note mici care au o forță interioară pe care școala n-o vede și n-o notează niciodată”, spune Andra Munteanu, președinte și fondator Narada. În opinia sa, noul instrument nu este gândit pentru a le da copiilor „o notă în plus”, ci pentru a oferi părinților și profesorilor o imagine mai clară asupra unor abilități care le pot influența parcursul educațional și personal. „Un copil nu e doar suma notelor lui. Și e timpul să măsurăm și restul”, afirmă ea.
De ce contează autodisciplina, emoțiile și gândirea critică
Cele trei competențe urmărite de proiect au legătură directă cu situații pe care copiii le întâlnesc zilnic. Autodisciplina înseamnă, printre altele, capacitatea de a-și organiza timpul, de a începe și termina o sarcină și de a continua chiar și atunci când motivația scade. Autoreglarea emoțională ține de modul în care copilul își gestionează emoțiile, își menține atenția și reacționează atunci când apar frustrarea, presiunea sau un eșec.
Gândirea critică devine, la rândul ei, tot mai importantă într-o lume în care elevii sunt expuși zilnic unor cantități uriașe de informații, inclusiv generate de inteligența artificială. Nu este suficient ca un copil să primească un răspuns; devine esențial să știe să se întrebe dacă acel răspuns este corect, relevant și credibil.
Datele citate de Narada, printre care și cele din cercetarea PISA 2025, arată dimensiunea provocării: 38,5% dintre elevii români de 15 ani se situează sub nivelul minim de competență simultan la matematică, citire și științe. În același timp, doar 61% dintre elevii români consideră că abilitățile pot fi dezvoltate prin efort și perseverență, un indicator asociat „mentalității de creștere”.
Inteligența artificială, o variabilă nouă în educație
Gândirea critică devine cu atât mai importantă într-o perioadă în care instrumente precum ChatGPT au intrat în viața de zi cu zi a elevilor. Potrivit datelor PISA 2025 citate de Narada, în țările OCDE elevii care folosesc zilnic inteligența artificială pentru a-și redacta temele scrise au, în medie, rezultate cu 28 de puncte mai mici la științe decât cei care nu o folosesc în acest mod. În schimb, utilizarea AI pentru învățare, însoțită de analiza critică a răspunsurilor generate, este asociată cu rezultate mai bune.
Mesajul este relevant pentru părinți: problema nu este doar dacă un copil folosește inteligența artificială, ci mai ales cum o folosește și cât de mult gândește cu propria minte.
Peste 350 de elevi, într-un proces construit cu specialiști
Pentru construirea instrumentului, echipa Narada și cercetătorii ICCV au lucrat timp de trei luni la formularea și verificarea întrebărilor. Procesul a inclus consultarea a 24 de specialiști din mediul universitar și preuniversitar, din domenii precum psihologia, sociologia, științele educației și formarea cadrelor didactice, alături de profesori și directori de școli.
Instrumentul se află acum în faza de pilotare, pe un prim eșantion de peste 350 de elevi de gimnaziu. Scopul este ca el să ofere o perspectivă relevantă pentru realitatea copiilor din România, nu să preia un model construit pentru o altă societate.
O „hartă” orientativă pentru părinți
În paralel cu studiul pilot, Narada lansează campania „Jumătatea nevăzută”, adresată în special părinților copiilor de gimnaziu. Aceștia pot completa gratuit un chestionar online care urmărește aceleași trei direcții: autodisciplină, autoreglare emoțională și gândire critică. La final, părinții primesc o „hartă” orientativă care îi poate ajuta să observe mai ușor punctele forte ale copilului și zonele în care acesta ar putea avea nevoie de mai mult sprijin.
Este important de precizat că testul nu este un instrument de diagnostic și nu pune nicio etichetă copilului. Rezultatele sunt orientative și nu înlocuiesc evaluarea unui specialist.
Narada a pornit ca răspuns la probleme concrete ale sistemului educațional românesc — școli fără toalete, lipsa transportului, săli de clasă nesigure, lipsa tehnologiei, a laboratoarelor, bibliotecilor sau terenurilor de sport. Organizația a ajuns până acum în peste 500 de școli, a investit peste 6 milioane de euro și a avut un impact asupra a peste 260.000 de copii. Acum, atenția se mută și către o altă nevoie a educației: înțelegerea mai bună a competențelor care nu pot fi măsurate printr-o simplă notă, dar care contează din ce în ce mai mult într-o lume aflată în schimbare rapidă.
Întrebări frecvente despre Educație
1. Ce competențe măsoară noul instrument Narada?
Instrumentul urmărește trei competențe esențiale: autodisciplina, autoreglarea emoțională și gândirea critică, abilități care influențează parcursul educațional și personal al copiilor, dar care nu apar în catalogul școlar.
2. Cine poate participa la studiul pilot?
Studiul pilot, derulat de Narada împreună cu ICCV din cadrul Academiei Române, este testat pe un prim eșantion de peste 350 de elevi de gimnaziu din România.
3. Cum pot părinții afla mai multe despre copiii lor?
Prin campania „Jumătatea nevăzută”, părinții pot completa gratuit un chestionar online care le oferă o hartă orientativă asupra punctelor forte și a zonelor în care copilul ar putea avea nevoie de sprijin suplimentar.
Foto main: Shutterstock.com
Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi.
Ca redactor,...
Șahul românesc crește: peste 1.700 de legitimări noi în 2026
Anastasia-Iulia Ilie, aur la bârnă în Campionatul Național al Junioarelor
Manualele pentru clasa a IX-a au fost aprobate la 63 de discipline
Planul ISMB pentru 2026-2027 arată nevoia de profesori calificați la disciplinele cu deficit de personal