dragoste sau frica de despartire?

povestea suna cam asa:IUBESC o femeie de 13 ani,casatoriti de 8 ani,un copil.in ultima vreme(6 luni)mi-a adus la cunostinta ca s-a indragostit de un alt barbat.vrea sa divorteze din acest motiv.nici eu nici copilul nu suntem de acord.inca sper sa fie o ratacire de moment(se poate intampla oricui,nu?doar suntem oameni)ce e de facut?
roby_cado
Postat pe 22 Iulie 2008 22:21
copilul, daca are 6 luni, nu cred ca stie ce se intampla.
cand o femeie se hotarasete sa plece fara sa tina cont ca aveti un copil, ca va leaga niste ani de casnicie, ca tu suferi sau ca se va destrama o relatie, e clar. nu te mai iubeste. si daca iubeste pe altul, nu ai ce face.

e drumul ei si, indiferent de cat de mult te-ai opune sau umili , tot la divort se ajunge.

cred ca-i mai bine sa iti vezi te viata ta .



si_totusi
Postat pe 24 Iulie 2008 12:50
Sa dai drumul la fluturi sa zboare.

Postat pe 24 Iulie 2008 20:44
copilul are 8 anisori ,si sufera ingrozitor.ne iubeste pe amandoi foarte tare.si eu am trecut prin ce trece el acum25 de ani.chiar daca aparent totul este ok,crede-ma ca, in sufletul tau, ramai marcat pe viata.oricum ms pentru sfat.
roby_cado
Postat pe 25 Iulie 2008 21:05
vanghelis 007,cand acei fluturi inseamna tot universul tau,crede-ma ca este ingrozitor de greu sa le dai drumu sa zboare.
roby_cado
Postat pe 25 Iulie 2008 21:15
asa cum spunea si vanghelis,da-le drumul sa zboare dar...sa ramai prieten.Sau cadeti la o intelegere, ea cu viata ei tu cu a ta,dar tot impreuna.Oare e posibil?Gandesc si eu, pentru copil asa as face.
emagl
Postat pe 25 Iulie 2008 23:18
ma repet,am mai spus asta,copilului ii merge bine cand mie imi merge bine,nu inteleg deci afirmatia stau cu sotul pt copil,pai daca nu e bine,cum poate sa-i fie bine unui copil,intr-o casa fara iubire,unde exista cearta,injurii sau jigniri,ce poate invata un copil dintr-o casnicie unde fiecare face ce vrea si vine acasa cand vrea?cum va reactiona cand va avea familie la randul lui si vor exista probleme,va face aceeasi greseala ,va sta cu partenerul pt copil,pt ca asa a vazut acasa,sau va insela ,ca tot asa a vazut acasa si exemple ar mai fi,dar plictisesc asa ca ma opresc,cand nu a mai fost iubire,respect si liniste in familia mea am ales divortul,nu regret nici macar un minut
moldo_van_dana
Postat pe 26 Iulie 2008 10:37
e greu sa poti depasi asa ceva, e greu sa intelegi , e greu sa poti lua o decizie. am trecut prin asta si stiu ce spun. treci prin diferite stari. se surpa o lume si nu intelegi "de ce" . cauti raspunsuri, te invinovatesti, incerci sa iti explci acest comportament; apoi, incerci sa uiti, sa ierti sa mai dai o sansa casniciei. timpul trece si te invarti in cerc. cel ce e hotarat sa plece, va pleca. sau cel ce inseala, va insela in continuare. e pierdere de vreme. sunt suferinte indurate aiurea. ceva s-a rupt si inaditura nu tine. spun multi ca stau pentru copii. degeaba . acesti copii vor fi ca o minge intre cei doi parinti. vor suferi si ei, poate mai mult decat mama sau tata. ei acumuleaza suferinta celor doi. tin si la unul si la altul, nu pricep de ce mama sau tata nu mai zambesc, nu se mai iubesc.

asa ca, singura optiune ramane despartirea. e greu si pentru barbatii si pentru femei. indiferent cine e patitul, nu e vinovat el sau ea ca celalalt nu-l mai place. in general, cel ce triseaza e si sadic. el sau ea este iubit(a) si sentimentele de frustrare si neputinta prin care trece perechea lui nu-l mai intereseaza.

principalul e ca, odata ce ai trecut printr-o astfel de trauma , sa nu urasti. sa ai incredere in oameni si sa nu-i judeci si pe ceilalti ca pe cel ce te-a facut sa suferi. sa nu te ingropi intr-un trecut ce nu-ti mai poate da nimic si sa incerci sa-ti recladesti viata.

spunea cineva ca cei care inseala mai des sunt barbatii. eu as spune ca scorul e egal. nu sunt barbatii mai rai si damele mai bune. indiferent de motivul ce-l au, cel putin sa fie sinceri. asta nu prea se intampla. in general, isi bat joc de iubirea celuilalt.

poate sunt si cazuri cand, lupta celui de acasa poate salva casnicia. posibil. eu am incercat sa lupt si mi-am dat seama ca ma mint pe mine. casnicia mea era ca un vas care statea intr-un echilibru precar, pe o polita. era indeajuns sa mut mana si ar fi cazut. obosisem sa tot lupt pentru cel echilibru. asa ca, am ales sa-mi vad de viata , divortand. cel putin , stiu ca zborul acela impreuna s-a transformat intr-un zbor numai al meu si ca depinde numai de mine ca sa nu ratacesc prin neguri.

am plictisit.am scris cam mult dar, poate il va ajuta putin pe roby :)
si_totusi
Postat pe 26 Iulie 2008 18:36
Roby cado,
Sa stii ca si eu am trecut prin asa ceva.Si nu am avut un copil ci patru, dintre care doi erau minori.Stii ce-am facut?M-am despartit si am luat copiii la mine, pentru ca nu am vrut sa-i despart.Copiii nu sunt niste animalute, pe care ii faci si dupa aceea ii lepezi la ghena de gunoi.Nu sunt nici jucarele de plus ca sa tragem de ei in toate partile.Daca s-a creat o situatie delicata, care impune divortul, (dupa ce ai incercat toate solutiile posibile de rezolvare in vreun fel si pe cale pasnica a crizei conjugale), al doilea lucru pe care trebuie sa-l ai in vedere, este binele copilului tau.Desi in majoritatea cazurilor in situatii de criza, cei care sunt blamati sunt barbatii(femeile vad permanent in noi niste netrebnici), trebuie sa iei decizia cea mai buna pentru copilul tau, chiar daca te sacrifici.Nimeni nu spune ca este usor.Dar chiar departe fiind de el, tu trebuie sa-i fii permanent aproape.Sa simta ca nu l-ai parasit niciodata.Sa-ti simta dragostea chiar daca lipsesti, pentru ca acest copil, este o parte din tine.Uneori, ni se pare ca universul se surpa
peste noi.Greutatea lui ne ingenuncheaza.Dar dragostea din inima nu are stavila si eu stiu, ca daca ar fi nevoie sa te tarasti, ca sa ajungi la copilul tau, o vei face.Si tot asa ii vei asigura absolut totul, ca sa devina un om cu adevarat, asa cum esti si tu.

Postat pe 26 Iulie 2008 19:15
copiii sunt singurul liman care te face sa treci printr-o astfel de incercare. dragostea lor te remonteaza. nu-s catei sa-i desparti. cine pleaca, apoi sa-si ia valiza si duca-se. copilul sa ramana cu cel ce ii poate oferi dragoste si un camin. calatorii astia sunt din cei carora le sta bine cu shushaua . la un moment dat , pierd drumul si nu mai gasesc cararea. problema lor
si_totusi
Postat pe 26 Iulie 2008 19:28
esti un fericit si un om extraordinar ca ea a putut sa-ti zica,mi se pare f frumos.preferi sa stea cu tine pt suferintza ta?din mila?sa te tina in brate din obligatie?sau sa o transformi intr-o prietena ideala si sa profiti din ce a ramas din relatia voastra?copilul il cresteti impreuna f frum dk stiti sa interactionati...nu te agata de ea si nu te folosi de copil s ao ti-i langa tine,poate va ramane,dar nefericita.nu-ti poti luat fericire si implinire din nefericirea ei...sunteti tot impreuna,dar altfel.///casatoria pt mine e cea mai mare farsa:bani si sex la comun..impusa de societate pt perpetuarea speciei si netransmiterea de boli...nu mai dramatizati atat...iubirea nu tine o viatza,ramane respectul,care se poate mentine si dupa divort...cred ca suntem educati f prost si transmitem si copiilor nostri aceeasi educatie.cand 2 oameni se despart nu inseamna ca unul e bun si altul rau..nu sunt compatibili atat...dk se intalnesc 2 oameni compatibili care pornesc frumos in viatza si le e bine impreuna ,doamne ajuta pana la adanci batraneti,dar dk simti ca nu e locul tau acolo,cauta-ti locul:D...multe famili nefericite care au ramas impreuna pt ca sunt copii,pt ca asa treb.pt ca.... eu stiu n... scz dk am exagerat si ideile nu-mi pot fi impartasite...
crinarossy
Postat pe 28 Iulie 2008 13:08
Eu zic ca inainte de toate ar trebui sa afli totusi ce anume a indepartat-o pe ea de tine(presupun totusi ca v-ati iubit la inceput).

Cred ca ar fi 2 motive:

1)Nu i-a convenit ceva la tine: te-ai schimbat, nu ai mai avut timp de ea nu ati mai vb, nu ai mai ascultat-o, ai fost prea ocupat, nu i-ai mai oferit mici atentii etc..

2)Daca ai fost cu adevarat atent cu ea, poate pur si simplu s-a plictisit de prea multa siguranta din partea ta(si de prea mult bine), si a cautat o iubire care sa fie mai provocatoare.

Postat pe 28 Iulie 2008 15:27
Daca iubesti, nu ti-e frica de despartire.Poate doar de singuratate.Dar cel ce daruieste, nu ramane niciodata singur.

Postat pe 29 Iulie 2008 20:06
Oameni buni, EI II VA TRECE. CEL MAI PROBABIL. Roby_cado: RECUCERESTE-O! DACA ESTI SIGUR CA O VREI, CA PE EA O IUBESTI, NU O LASA SA PLECE. Femeile se intorc - intr-o proprotie foarte mare - la familie. IN SITUATIA IN CARE A FOST O FAMILIE FERICITA, OK...Dar daca stii ca ea s-a indragostit de un altul pentru ca
ti-a repetat ani in sir ca are nevoie de ceva pe care nu ai avut timp, chef sa oferi... situatia se schimba radical. Este foarte important sa nu te minti: i-ai fost un partener real si are o ratacire? Sau nu i-ai fost alaturi, cald, tandru, pasator si acum primesti ce meriti? FII SINCER CAND EVALUEZI SITUATIA SI VEI STI CE SA DECIZI.
gianiblue
Postat pe 30 Iulie 2008 14:00
Nu intele totusi un lucru.Cum poti iubi o femeie de treisprezece ani, care s-a maritat la opt ani?Nu este cumva prea minora?Sau ai citit Lolita?

Postat pe 30 Iulie 2008 20:18
o persoana de 13 ani se poate numi femeie sau undeva este o greseala ceea ce eu am inteles k este indragostit de 13 ani de aceeasi femeie iar impreuna au un copil de 8 ani FALS SAU CORECT
yavrum
Postat pe 31 Iulie 2008 00:27
Este intr-adevar ceva foarte curios.De la Ploiesti, se vede altfel.

Postat pe 31 Iulie 2008 07:39
Ia uite, ia, cum scrie:
"Iubesc o femeie de treisprezece ani, casatoriti de 8 ani.."
Cred ca a fost cea mai precoce casatorie, deoarece daca scadem din 13, cifra 8, obtinem 5.Asta inseamna ca la patru ani s-a indragostit de ea, si a invitat-o la cafeneaua din colt la un gungurit in doi, si un biberon de lapte fiert.

Postat pe 31 Iulie 2008 07:44
...si de la mine se vede asa,dar...am citit printre randuri si am realizat ca, defapt si prin urmare(cum zicea nene Iancu)se iubesc de 13 ani,casattoriti de 8 si au un copil tot de 8 ani. De 6 luni doamna l-a anuntat ca iubeste pe altu! Pai mama,las-o sa-l iubeasca,dar sa stea in casa. Vezi daca nu-i dai delucru? Mai face-ti un copil!... zic si eu,facand haz de necaz...
Mirabila
Postat pe 31 Iulie 2008 09:59
Unele femei isi boteaza propria lor prostie cu numele virtute, dar ea tot prostie se dovedeste pana la urma.In numele dragostei se pot produce cele mai mari nenorociri.Noaptea sfantului Bartolomeu n-a inceput la fel?Partea interesanta este ca acelasi sentiment care te inalta, poate sa dea cand te astepti mai putin,cu tine de pamant.Si matunci nici pernele pe care le pui sa-ti protejeze fundul, nu te scapa de busitura.

Postat pe 31 Iulie 2008 12:16
adevarat dragostea te ridica si te coboara dar revenind la subiect parerea mea este k femeia are o ratacire de moment un lucru normal in viata fiecaruia la barbati are o alta manifestare bineinteles, femeile se simt sufocate in propriul camin sau nu mai sunt multumite de sot considerand k aceest nu ii mai acorda atentie atunci duar barbatul mai poate salva ceva demostrandui k dragostea nu a murit .ps ptr vanghelis 007 vad k ai raspuns ptr orce ce spui crezi ca ma poti ajuta si pe mine cu un sfat ,vezi mama vitrga la 20 de ani,
yavrum
Postat pe 31 Iulie 2008 14:17
"Daca iubesti, nu ti-e frica de despartire.Poate doar de singuratate.Dar cel ce daruieste, nu ramane niciodata singur."
vanghelis007, te-am citat fara sa cred o virgula macar. Tu nu ai iubit, nu ai daruit...
gianiblue
Postat pe 31 Iulie 2008 15:14
si totusi,ai dreptate in tot ce ai scris.trebuie sa-mi vad de drumul meu in viata.sunt constient de asta.dar va trece multa vreme pana la cicatrizarea acestei rani atat de dureroase.va multumesc tuturor pentru sfaturi.
roby_cado
Postat pe 31 Iulie 2008 15:29
vanghelis007,ea are 32 de ani eu 37,acum 13 ani m-am indragostit de ea,si acum 8 ani ne-am casatorit
roby_cado
Postat pe 31 Iulie 2008 15:34
Giani, orice tigan isi lauda ciocanul.
roby cado,am inteles foarte bine, dar am vrut sa te fac sa mai zambesti, nu sa-ti pui cenusa in cap.Dar sa pare ca nu am reusit...

Postat pe 31 Iulie 2008 15:40
sper sa nu treaca mult timp pana sa pot zambii iarasi,deocamdata.......,oricum multumesc frumos ptr incercare.
roby_cado
Postat pe 31 Iulie 2008 15:50
:) Vei zambi, te asigur. Stiu. Iti spui si vei dori sa-mi zici ca eu- cel mai probabil - vorbesc in necunostinta de cauza. Eroare. Azi este aniversarea fostului meu sot. Mi-o amintesc pentru ca am memorie afectiva, nu pentru ca am nostalgii. DACA NU MA DESPARTEAM DE EL, NU PUTEAM FI ASA ECHILIBRATA CUM SUNT ACUM. SI NICI NU REALIZAM CA NU ERAM POTRIVITI.E adevarat ca eu ma angajasem si eram gata sa merg pana la capat impotriva fiintei mele, sanatatii si a ceea ce am eu de facut cu viata mea, etc... Mai ales nu mai eram potrivita cu cel care devenise... Roby_cado, va veni si ziua in care te vei intreba cine este straina care ti-a fost sotie pentru ca vezi...cand un suflet chiar iti este aproape, cand partenerului ii pasa de tine, cand este chiar "jumatatea" ta... NU SE POATE INTAMPLA ASA O MARE NEPASARE. Ea a dovedit ca nu erati un cuplu. Vei gasi si persoana cu care sa faci un cuplu real. VEI VEDEA. Cineva care nu te va putea lovi. chiar si atunci cand are rataciri... E greu de crezut si explicat. Va fi cineva care nu va dori sa te piarda, care va minti pentru asta sau...
vanghelis, iti doresc "oleaca" de suferinta din prea multa dragoste si daruire... Asa... sa poti fi in tema discutiei noastre...:)
gianiblue
Postat pe 31 Iulie 2008 16:08
Las-o sa plece...Daca nu te mai iubeste, din indiferent ce motiv, numai de ea stiut sau simtit, sau fara nici un motiv, fara ca tu sa ai vreo vina ( se poate si asta)...LAS-O SA PLECE. Pt ca nimic n-o sa mai fie ca inainte, pt ca daca o sa ramana cu tine pt copil sau din mila, sau din teama de a o lua de la capat cu altcineva sau din alte n motive, o sa suferiti amandoi fara nici un rost si viata voastra in doi o sa fie un calvar. Pt ca o sa-ti zambeasca chiar daca o doare sufletul si ii vine sa urle, iar tu o sa simti asta...
monalisa
Postat pe 31 Iulie 2008 19:32
cat de zapacite suntem si noi femeile...eu am un sot minunat,un om extraordinar,tandru,dragutz,atent,frumos foc,serios,destept masculin..cred ca visul multor femei de orice varsta..insa eu nu-l mai vreau langa mine o clipa,tin mult la el si tot caut o forma mai potrivita de a-i spune sa divortam si mi-e greu nu pt mine,pt el sa nu-si piarda increderea in el etc...sa nu se simta el vinovat..sa nu sufere,el ma iubeste mult.pana acum am fost un cuplu frumos,cu profunzime etc..la un mom dat mi sa pus pata si e de ceva timp,nu l-am mai suportat si nu-l mai suport ..tot plec din tara si cand nu plec eu ii gasesc lui de drum pt cate un an asa sa nu-l mai simt langa mine...asa ca...compatibilitatea in cuplu e cea mai importanta.dar la 2 oameni educati un divortz e mai dificil pt ca ei nu se bat,nu se injura,se respecta...si e f greu asa.cat as fi preferat eu o cearta de-aia ca la carte sa zic gataaaaa,insa e asa de finutz si de bun ca ...nu am cu cine ma certa si nu-i pot spune DU-TE NAIBII CA NU TE IUBESC:)am vazut aici din ce sfaturi dati voi scumpelor ca puneti f mare accent pe atentie,tandrete,bla bla...ne place,dar nu e suficient pt a mentine o relatie pt totdeauna.eu in locul lui nu as incepe cu recuceriri ieftine,ar fi agasante pt ea,ea asteptandu-se la chestii de genul asta si temandu-se chiar de ele.in locul lui as fi f natural,relaxat,chiar dk imi plange tot in mine:D si i-as spune du-te draga mea,ma descurc frumos si fara tine,chiar am inceput sa-mi doresc sa fiu din nou liber...hehehe as intreba-o si de domnul de care s-a indragostit,poate vrea sa-i duc cu masina la mare:D...ciudat..insa viatza e asa de simpla...inkat nu mai incelegem nik din ea.discutiile treb sa fie f relaxate intre cei doi,fara presiuni si fara starile lui de depresie ca at o face sa plece alergand,nu va mai suporta presiunea si va pleca,fiind totul relaxat si lasata sa decida fara presiuni va reflecta mai mult si va pune in balanta mai multe...pana la urma iubirea e nik,ne agatam noi astia mai sentimentalisti de ea sa aducem coloratie in imaginatie si trairi.si-acum dk tot ti-a zis ca nu te mai iubeste si e indragostita de altul ,a ramas pura prietenie,deci va permiteti sa vorbiti deschis despre tot...aventuri una alta...simtiri..trebuie vorbit mai mult si mai sincer,la voi nu a fost comunicare niciodata sincera ,cred:)poate a fost un pic la inceput,dar nu la maturitatea relatie cand chiar era nev d emai mult...o cunosti,joaca-te un pic la psihicul ei in cel mai subtil si relaxat mod posibil,cu un pic de rabdare rolurile se vor inversa...nu da dovada de slabiciune,niciunei femei nu-i place asta...poooooooooop
crinarossy
Postat pe 1 August 2008 15:47
O, giani, vreau sa te rog ceva, cu toata sinceritatea.Intra pe blog si citeste poeziile male.Uite, fac un pact cu diavolul.Daca nici poeziile nu au sa-ti placa,cu, sau fara comentariile tale, eu ma opresc sa mai scriu pe forumul vostru.Este o propunere rezonabila.Ce zici, accepti?

Postat pe 2 August 2008 18:03

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Stiati? 1 De la: garbo001263 24 Aprilie 2009 00:11
Dragoste interzisa? 137 De la: pik_nik 9 Iulie 2009 00:52
simt ca inebunesc si singura nu o sa i-au o decizie corecta 8 De la: art77 21 Noiembrie 2008 15:00
ma simt ca o prizoniera 192 De la: nicoleta_alexandra 13 Noiembrie 2011 20:45
Fericita alaturi de un barbat mult mai mare ca mine...dar "prietenele" incearca sa ma descurajeze. 4 De la: prometeus_wife 21 Ianuarie 2009 15:46
Setari Cookie-uri