Prematuri fara sansa la viata

Apropo, boteaza-l pe bebicul tau, nu il lasa asa. Sa nu iti para rau mai tarziu.
Este capela la maternitatea din Ploiesti. Nr. de telefon al preotului de la capela e afisat prin maternitate. Stiu sigur ca la etajul II / lehuze septice e sigur afisat.
Sa va ajute Dumnezeu!
aroiu
Postat pe 29 Octombrie 2009 15:22
am vazut ca este afisat la fiecare etaj cred , bebelusul meu este la etajul 6 si am fost ieri la el si mi-a luat ingreutate 20de g si acum au inceput sa-mi dea cat de cat sperante . De respirat , respira singur sper sa fie bine
nely_kidz
Postat pe 31 Octombrie 2009 07:48
cu ce doctora iti vede copilasul?erhan?ca si eu am avut bebelul la etajul 6 in ploiesti.si a mea a fost prematura..ca daca esti la doctora aia ,care am auzit ca ar fi cea mai buna eu zic ca,cu ajutorul ei si cu credinta veti trece peste toate si veti fi o familie fericita care se bucura de bb lor.eu iti doresc multa sanatate pt bebe si tie multa rabdare,si de craciun sa fiti acasa impreuna
mada_sabina
Postat pe 31 Octombrie 2009 15:43
E bine ca ia in greutate. Ma bucur pentru voi.
Am cunoscut-o si pe doctorita Goldis si pe doctorita Erhan. Sunt amandoua bune si ii ingrijesc foarte bine pe micuti.
Sa va ajute Dumnezeu si sa fiti sanatosi amandoi.
aroiu
Postat pe 2 Noiembrie 2009 08:27
multumesc foarte mult pentru incurajari da asa se numeste doctora si este intradevar foarte buna si mai ales i-mi place la ea ca este directa si nu te ia pe ocolite ceea ce mie i-mi place mai bine sa ti le spuna direct sa sti ce te asteapta .De craciun mi-ar place sa fim impreuna acasa dar daca da Domnul sa fie bine cred ca la primavara o sa fim impreuna acasa
nely_kidz
Postat pe 2 Noiembrie 2009 08:29
Nely ce face bebe. Nu ne-ai mai dat nici un semn de viata. Stiu ca esti foarte ocupata cu micutul, dar tare as vrea sa stiu daca sunteti bine si cum a evoluat bebelusul.
Numai bine.
aroiu
Postat pe 3 Decembrie 2009 09:35
buna dragele mele.suntem noi aici,ma bucur ca v-am gasit:-).fetita mea a venit pe lume acum 4 ani jumate in sapt 24 de sarcina cu o greutate de 650 de grame.....draga bety,iti admir puterea si stapanirea de sine...Doamne prin ce ai putut sa treci!e sarac vocabularul meu sa pot spune cat de rau imi pare,imi pot da seama prin ce ai trecut.noi am stat 4 luni la terapie intensiva,mi-am pierdut deseori cumpatul,am tipat,am plans si m-am rugat mereu.imi place sa spun ca Bunul Dumnezeu si-a dat mana cu medicii:-)in cazul nostru,am iesit din spital la 4 luni cu 1800 de grame.as putea atatea sa va povestesc,dar astept mai intai mesajele voastre.multa sanatate!!
chanty
Postat pe 7 Decembrie 2009 16:23
buna fetelornu am mai intrat pe aici sincer nu am vrut sa mai stiu nimic ,din pacate baietelul meu a murit pe 13 noiembrie la o saptamana dupa ce l-am botezat Am fost foarte suparata pentru ca dupa botez i-a mers foarte rau .L-am botezat vinerea , dupa care lunea a intrat in coma pana vineri dimineata la 3 cand a decedat .Cand l-am vazut ultima oara era fara pic de vlaga in el.Ce nu inteleg eu este de ce ma pedepseste Dumneze a doua oara ....micutul meu a putut sa supravietuiasca 3 saptamani. la inceput a luat in greutate si am sperat ca o sa fie bine imi faceam deja calculul cum o sa ia in greutate si deodata totul s-a intors parca impotriva lui si a noastra . l-am inmormantat crestineste si toti apropiatii inclusiv preotul spunea sa fiu linistita ca a devenit un inger......i-mi doresc din toata inima sa nu se mai intample asa ceva nici unei mamici pentru ca este foarte foarte dureros
nely_kidz
Postat pe 8 Decembrie 2009 12:47
Nely, of, nici cuvintele nu isi au rostul....Curaj, incearca sa treci necazul asta cat mai linistita.Chiar daca e usor sa spui linistestete si incearca sa treci mai departe, numai tu sti ce este in sufletul tau.Nu am cuvinte...
alinakatt
Postat pe 8 Decembrie 2009 13:50
Buna Nely tocmai am citit ce ai scris si sincer am inceput sa plang cu toate ca nu te cunosc, nici nu pot sa-mi imaginez prin ce durere treci cred ca este lucrul cel mai dureros din lumea asta sa-ti pierzi copilasul, dar nu am intrat pe topicul asta ca sa te intristez mai rau ci ca sa-ti spun ca suntem alaturi de tine si sa ai incredere in Dumnezeu ca acum copilasul tau este un ingeras si de acolo de sus va vegheaza si sunt sigura ca va veni in curand alt bebe care sa va umple viata de bucurie si sa treceti cu bine peste acest necaz
alice_david
Postat pe 8 Decembrie 2009 13:52
Doamne draga de tine nici nu vreau sa-mi imaginez ce e in sufletul, fii tare draga mea si puneti toata credinta in Dumnezeu ca asa este el a devenit un ingeras probabil ca Dumnezeu la iubit mult si la chemat la el.
Nici eu nu ma pot stapinii si imi curg lacrimile dar trebuie sa treci si peste asta ,si ce sa zic pur si simplu nu am cuvinte, mai intra si mai vb cu noi descarcate de orice sau poate ai pe cineva caruia sa ii spui toate astea.Nu tine in tine toata durerea din sufletul tau.
Te pup draguta de tine......si....
lumi_store
Postat pe 8 Decembrie 2009 14:50
va multumesc mult fetelor si sincer nu vreau sa mai incerc inca o data cun v-am spus este al doilea copil pe care il pierd ....dar ii multumesc totusi lui Dumnezeu ca am baiatul de 12 ani sanatos si cred ca o sa ma multumesc decat cu el . Poate si varsta sa fie de vina , nustiu ....oricum sunt bucuroasa ca am gasit aici persoane care nu ma cunosc dar sunt alaturi de mine .....inca o data va multumesc !
nely_kidz
Postat pe 8 Decembrie 2009 16:00
Draga Nelly
Oricine a pierdut un copil stie prin ce treci, cat de greu este si ca poate nimic pe lumea asta nu te poate consola.
Chiar daca vorbele par de prisos, ele isi au rolul lor. Unele te ajuta sa vezi lucrurile dintr-un alt unghi, sa vezi partea plina a paharului. Sprijinul moral al celor care sunt dispusi sa il ofere este nepretuit. Am eu insami experienta aceasta si m-au ajutat foarte mult incurajarile tuturor.
Nu pot sa-ti alin aceasta durere desi mi-as dori din tot sufletul, dar pot sa te asigur ca va veni un moment cand vei intelege de ce s-a intamplat asa si nu altfel. Trecerea timpului vindeca putin cate putin rana, desi o astfel de rana lasa n mod cert o cicatrice.
Eu ii multumesc din suflet lui Dumnezeu ca am un baietel de 5 ani care imi umple sufletul. De multe ori imi spun ca am fost binecuvantata pentru ca am macar acest copil.
Cand eram in spital i doctorii sau asistentele imi spuneau ca e bine ca mai am un copil, ca sunt tanara si mai fac, va spun sincer ca ii uram.
Mi se pareau cinici si nu intelegeam cum pot fi asa. Acum inteleg ca pur si simplu incercau sa ma incurajeze. Eu iubeam gandacul ala si gata. Nu intelegeam cum as putea sa trec atat de simplu peste un lucru atat de grav. Multe ganduri mi-au innegurat sufletul in perioada scursa de la momentul nasterii la momentul trecerii in eternitate si mult timp apoi. Am inceput la scurt timp din nou serviciul si mi-am canalizat toata atentia mea asupra copilului pe care il am acasa si asupra muncii. Timpul nu ne asteapta. Eu trebuia sa termin la termen niste lucrari. Asa ca nici nu stiu cand s-au scurs 7 luni de la nefericitul incident. Nu e usor si nici la indemana sa vezi zilnic in ochi imaginea unui fiu/fiica care nu mai este. Eu i-am facut cateva poze lui bebe cu telefonul mobil si le am si acum. Ma uit de multe ori la ele. Pur si simplu nu vreau sa il uit vreodata. Intr-adevar acesti copii sunt niste ingerasi.
Draga mea Nelly, nu ai nevoie de liniste ci de intelegere si de timp. Linistea nu face decat sa acutizeze problema ta. Incearca sa valorifici timpul pe care il ai cu copilul pe care il ai si sa nu te descurajezi.
Si eu mai vreau un copil si o sa fac tot ce imi sta in putinta sa-l am. Deja vreau sa incerc din nou, desi imi e teama acum. Dar o sa-mi infrang teama. "Ce nu te omoara te face mai puternic".
Asadar, draga Nelly cred ca esti o mamica buna care are foarte multa dragoste de daruit. Nu o lasa sa se risipeasca in van ci daruieste-o in continuare tuturor celor dragi. i daca tu poti si crezi ca mai vrei, nu exclude posibilitatea aducerii pe lume a altui copilas.
Iti doresc Sarbatori fericite si fie ca toate dorintele tale frumoase sa se implineasca
aroiu
Postat pe 10 Decembrie 2009 15:46
Multumesc foarte mult Bety pentru cuvintele tale Incerc sa-mi umplu timpul cu orice ,practic sa nu stau sa ma gandesc cel putin deocamdata pana se mai vindeca durerea ....... sarbatori fericite si tie si multa sanatate tuturor
nely_kidz
Postat pe 12 Decembrie 2009 15:18
e foarte trist ce ati scris pe aici si nu stiu dak eu as fi avut puterea sa trec peste!
raul al meu e nascut la 36 saptamani! l-am nascut cu 2350 grame si knd am iesit din spital dupa 8 zile a avut doar 2160 grame! astazi avem 17 zile si sper k totul e bine! desi la nastere mi-a luat nota 10 si mi-a zis k e foarte sanatos! dar ma sperie in fiecare secunda gandul k doamne feri ar putea pati ceva rau!
ale_micutza
Postat pe 12 Decembrie 2009 16:56
Draga "micutza" cel mai bine e sa nu te gandesti catusi de putin ca piticutul tau va pati vreun rau. Incearca sa traiesti la maximum bucuria de a fi mama. Asta e cel mai important. I-ati mijloace de prevenire doar in ce priveste protectia copilasului tau din toate punctele de vedere.. Si apoi copilasul tau a primit nota 10 la nastere. Ce poate fi mai bine? Baietelul meu care are acum 5 ani, a primit la nastere nota 9 si a crescut bine si sanatos. In rest bucura-te cat poti de ce ti-a dat Dumnezeu. Sa-ti traiasca asadar ingerasul si sa fie sanatos.
In alta ordine de idei, draga Nelly, iti pot recomanda o carte care mie mi-a facut mult bine si despre care am mai scris aici: "Karma de fiecare Zi" scrisa de Carmen Harra. O gasesti pe www.scribd.com . Tastezi in casuta Search numele cartii si o vei gasi.
Numai bine tuturor!
aroiu
Postat pe 14 Decembrie 2009 09:40
Buna,am fost si eu in aceasi situatie ca si tine.. acum un an in urma...am avut si eu un baietel lam nascut la 31 de saptamini i-au facut aceleasi chestii multe...mult de toate... dar nu a supravetuit a suportat si operatie si a 2 zi a murit de tot a trait doar o saptamina...am fost distrusa.. si acum ma gindes la el fara sa vreau.. dar vad ca cu timpul ma mai linistesc.. a fost asa de frumusel ,bine ca am reusit sa-l botezam...Ionut.. nu pot sa mai poestesc ca imi vin lacrimi...dar sper ca vor trece ani si voi trece peste asta si poate vom avea o fetita...dar ma voi tot gindi ca e Ionut in burta... e greu .. dar i-a forte de la sot si fiti alturi ca pe mine m-a ajutat sotul si baiaetelul meu mai mare sa zic asa de 10 luni...toate trec si ranile cu timpul se cicatrizeaa ,asta o zic toti si cred ca asa o sa fie...Succes !!! multa sanatate
lary_kidz
Postat pe 3 Ianuarie 2010 00:12
buna fetelor sunt o mamik noua pe forum si as vrea sa va spun si eu tragik mea poveste: am nascut la 37 de saptamani 2 ingerasi frumosi unul avea 1940 si unu 2200.am nascut prin cezariana si totul o fost ok si nici prin cap nu mia trecut ca o sa traiesc cel mai mare cosmar al vietii mele. la nastere amandoi au primit nota 9.cat am stat in spital la bega timisoara nimeni nu mai spus nimik doar k trebuie sa ia in greutate amandoi sa aibe 2500 si ne lasa acasa.cum am fost operata in prima zi de la operatie nu am fost la ei dar nici nu mia a adus sa ii vad macar 5 minute dar nici nu mi-au spus dak sunt bine sau dak nu.adevarul este ca si eu am gresit k nu mam dus mai des la ei.acum regret amarnic ca o idioata am preferat sa stau in pat pt k durerile nu erau asa de mari si mergeam sa ii vad cam de 5 ori pe zi pt k ma mulgeam si mergeam sa le duc laptic de la mine desii de cele mai multe ori nu apucau sa bea de la mine pt k erau mancati mai repede de 3 ore desii pe mine ma chemau la 3 ore in fine.....dupa 5 zile ne-au mutat la un alt spital LUIS TURCANU TIMISOARA sectia prematuri.sincera sa fiu habar nu am avut despre prematuri dar cand am ajuns acolo am vazut ce inseamna.le-au facut analizele la amandoi si le-au iesit bine niciodata doctorita care sa ocupat de ei nu mi-a spus ca ar avea probleme tot timpul imi spunea ca lea iesit analizele ok pana intr-o zi cand mia spus sa merg la farmacie sa cumpar niste fiole de aspatofor sa le faca un tratament dar nimik alceva sau pt ce era tratamentu.am luat si cel mic a primit 2ml. dupa injectie la 3 ore mi-a facut febra(al mic-1940) si am chemat asistentele sa vada cat o are si mi-au spus ca nu e mare 38,6 si ca e normal k copii mai fac febra sincer fetelor dak eram mai informata ii bagam eu in fundulet supozitor dar eu habar nu aveam sincer multe nu stiam imi era frik si sa ii imbrac la cat earu de micuti 44cm si 45cm na m-am abatut de la subiect.dupa ce mia facut febra la urmatoarea masa la 3 ore asta era 21 ora nu ii gaseam stikla pe stativ si am intrebat dak nu cumva a mancat pt k el era mai haplea si era si mult mai vio dar cand colo o asistenta imi spune k sa simtit rau si la mutat la terapie intensiva gratianplangea asa k m-am dus la el sa ii dau de mancare si apoi am mers la patrik asa ii cheama.lam indopat pe grati si fuga sa vad ce face patrik el saracu era intubat se chinuiau sa ilk resuciteze era alb ca varu............siiii acum imi pare nespus de rau k nu am mers prima data le el fetelor nici macar nu am apucat sa imi iau ramas bun de la el la oara 22 a murit desii nu inteleg de ce pt k ii mergea bine a luat si in greutate si brusc in ziua cand cumpar fiolele alea el imi moare............nici macar nu iam botezat dak mi sa spus k ei sunt ok
a trait 9 zile de ajunu craciunului lam inmormantat crestineste nu mi la pus intr-o margine ia facut parintele o slujba frumoasa dar eu ma simt foarte vinovata de moartea lui desii mia ramas grati si ii multumesc la dumnezeu pt asta si ii multumesc k e sanatos si acum are 7 saptamani si are 3800 si 53cm tot ma doare sufletuul pt patrik pt k si el era copilu meu era o parte din inima mea si acum inimia mea are o gaura imensa desi gratii se chinuie sa imi umple golu ramas.ce ma doare cel mai tare e k nu am putut sa il plang in voie pt k il agitam pe gratii iar acum cand iam facut pomana de 6 saptamani iar nu am putut sa plang de frik sa nu ii fac rau la gratii pt k el e singura mea consolare ,................
flavia__
Postat pe 1 Februarie 2010 03:10
Draga mea Flavia nu trebuie sa te invinovatesti , stiu si eu gandeam ca sunt de vina dar nu aveam deloc cu ce sa il ajut eu . Nici eu nu am putut sa plang pentru ca baiatul meu nu ma lasa sa plang ca sa nu i-mi fie rau , dar ma duceam undeva sa fiu singura macar 10 min si ma descarcam putin ....stiu ca este foarte greu dar trebuie sa te intaresti pentru cel ramas in viata . Doctorii au spus de ce a murit cel mic?
nely_kidz
Postat pe 2 Februarie 2010 09:28
Draga Flavia, starea de sanatate a prematurului, imi spuneau si mie doctorii, este imprevizibila. Prematurii sunt azi bine si maine sunt la un pas de moarte.
Cand am fost internata cu piticutul meu, era un prematur in acelasi salon cu al meu care manca bine (era gavat dar ii pria lapticul), dormea bine, era mai mare decat al meu (avea aproape 1kg.). Asta pana intr-o zi cand i s-a marit cu foarte putin cantitatea de lapte si a facut o criza, incat era gata, data sa moara. Au facut medicii tot ce au putut pentru a-l salva si l-au trimis la Grigore Alexandrescu, dar se pare ca starea lui era destul de grava.
Asadar niciodata nu poti spune: acest copil prematur e bine si de azi nu mai sunt riscuri.
Imi pare sincer rau pentru pierderea bebelusului. Am vazut pozele baietelului tau care iti alina oarecum suferinta acum. Este un dulce si iti doresc numai bine pentru el.
Si eu mi-am reprosat ca nu m-am purtat intr-un fel sau altul la un moment dat, dar poate ca numai Dumnezeu stie de ce s-au intamplat lucrurile astfel.
Toate cele bune deocamdata, acum sunt in criza de timp.
aroiu
Postat pe 2 Februarie 2010 15:54
nu imi vne sa cred ce randuri citesc aici la cate ne supune viata,cate intrebari fara raspuns avem.e greu e foarte greu si cand te gandesti ca e cruda realitate.numai o mama poate intelege asa ceva dar eu cred si sper ca exista viata si dincolo de moarte ca nu se termina asa.imi pare rau nespus de rau pentru toate''mamicile de ingerasi'' capul sus,multa sanatate si incercati sa umpleti golul din sufletul vostru.pupici si multa sanatate.
anaROBERT
Postat pe 3 Februarie 2010 01:43
multumesc fetelor k ma incurajati nu am mai intrat pt ca lam botezat pe gratii si ma cam tine ocupata mai avem din cand in cand probleme cu colicii referitor la ce mai intrebat nu se stie exact cert este ca a pornit de la febra o hemoragie interna si asta ia cauzat decesul dar febra nu se stie din ce cauza a facuto
flavia__
Postat pe 10 Februarie 2010 07:52
multumesc bety pt cuvintele tale dar stii cumva dak mai este pericol dupa ce are 2500 kg? sa ma mai gandesc ca azi e bine si poate ca maine nu?
alea de la spital abia a asteptat sa plec si nu mi-au spus nimik
flavia__
Postat pe 10 Februarie 2010 07:55
Stai linistita. Bebicul tau o sa fie bine. E destul de mare si tu sunt convinsa ca ai foarte mare grija cu el.
Era vorba de copii prematuri care aveau intre 800 g si 1500g. Erau copilasi foarte mici si din cauza prematuritatii erau dispusi la tot felul de complicatii.
Sa-i fie de bine botezul piticutului.
Numai bine si pe curand.
aroiu
Postat pe 10 Februarie 2010 15:14
flavia imi pare foarte rau pt piticutzul tau! oricat timp o sa treaca o parte din inima ta va fi numai al lui! dar gandestete k acel ingeras este sus, pt k asa a vrut dumnezeu, sa va vegheze pe tine si gratian! piticul tau va avea mereu un inger al lui.. pe fratiorul lui care mereu o sa-i poarte de grija! piticul meu de la 2130grame si 47 cm acum la 2 luni jumate are 5200grame si 61 cm!
stiu k nu pot sa iti zic k vei trece peste asta dar ... macar cu trecerea timpului, nu va mai durea asa tare! sanatate tie si piticutzului... si la tati... si de fapt la toata lumea
ale_micutza
Postat pe 10 Februarie 2010 18:43
Va cer ajutorul, va implor sa ma ajutati! al meu bb e pe 9.11.2009
bebe a meu are tumoare de baza de craniu etaj anterior biopsie transnazala ! se poate face un tratament in turcia si ne costa 6000 euro! va implor daca ne puteti ajuta??? va implor din suflet! pana acum am strans 3200 euro!
ne poate cineva ajuta???? va implor
somotiucu
Postat pe 10 Februarie 2010 18:57
buna fetelor multumesc din suflet k imi scrietii si ca ma incurajati azi merg cu el la control sper sa fie ok k inca o dezamagire nu mai suport apropo grati are 2 luni si are 4300 si 56 cm mai am o intrebare pt voi ati fost la control la ochi cu bebei vostrii?eu am observat ca nu imi urmareste degetu si mi frik sa nu aiba ceva am demontat caruselu si iam plimbat ursuletii care sunt foarte colorati nu mi se pare ca iar urmarii desii la lumina se stramba mai ales cand o aprind iar cand il duc la geam sa vada ziua inchide ochii oare vede sau simte?si acuma iarna voi ii scoateti afara?eu il scot 5-10 min pe zi si ii aerisesc camera zilnic 15 min cu geamu larg deschis
flavia__
Postat pe 11 Februarie 2010 06:23
buna ... flavia eu sincer scot bebele destul de des afara... stau la casa la km de oras si scot bebele p terasa... si mergem in oras destul de des.. camm de 2-3 ori p saptamana si stam cel putin 3 ore bune. e foarte sanatos nu mi-a racit! si in legatura cu ochii.. e posibil sa nu-l intereseze! asa e si al meu!... dar dupa tine sau sotul se uita prin camera?? la oftalmologie stiu k numai dupa 8 luni... poate k gresesc
ale_micutza
Postat pe 11 Februarie 2010 12:37
fetita mea datorita faptului ca a fost prematura si a stat o zi la oxigen mi sa spus din maternitatesa ma duc la 2 luni cu ea la control,la 10 si la 1 an.si am fost la 10 luni si nu are nimik.nuti face griji ca nu urmareste o jucarie,mai ai rabdare.iar de scos afara pe timpul asta in locul tau nu las scoate mai mult de 20 min pe zi.pt ca eu am nascut in ianuarie pe 10 anul trecut si o scoteam cate 2 ore iar la o luna jumate eram internata la terapie intensiva uc ea cu pneumonie,pt ca fiin nascuta mai devreme a fost sensibila la inceput,si vreau sa ti spun ca asa am 'calit' eu fetita fara sa vreau.acum e maricica si tot nu o scot mai mult de o ora.asa ca faci cum crezi.daca stai la bloc tine cont ca e curent f mare intre blocuri.nu te risca.vine primavara si o sa va saturati de stat afara.sanatate multa
mada_sabina
Postat pe 11 Februarie 2010 12:46
Pentru Somotiucu

Imi pare nespus de mult pentru problemele grave de sanatate pe care le are bebicul tau.
Pot sa iti sugerez sa incerci sa apelezi, de exemplu la organizatia emma www.organizatiaemma.ro, sa iei legatura cu cineva de acolo si poate aveti noroc. Poate va ajuta cineva si veti reusi sa faceti operatia.

Multa, multa sanatate!
aroiu
Postat pe 11 Februarie 2010 15:20

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
GRĂDINIŢA DE COPII NR. 264, 101 DALMAŢIENI, BUCUREŞTI 6 De la: garbo_461321 22 Februarie 2017 22:11
diaree la sugari 7 De la: office_salinasusesi_ro 13 Martie 2010 08:16
botezul si scaldatoarea copilului 9 De la: office_salinasusesi_ro 20 Martie 2010 08:38
Bebei din Baia Mare 6 De la: ateona 14 Februarie 2009 22:29
buna 2 De la: cricat 15 Noiembrie 2010 21:26
Setari Cookie-uri