IN ACEST ARTICOL:

Un studiu european arată că un grup restrâns de bacterii din mediul fermelor cu vaci ar putea explica de ce copiii crescuți printre animale au mai rar astm și alergii, oferind pentru prima dată o imagine completă a mecanismului biologic implicat.

Un studiu internațional publicat în revista științifică NEJM Evidence aduce noi indicii despre un fenomen observat de mult timp de cercetători: copiii care cresc în gospodării cu animale, în special în ferme cu vaci, dezvoltă mai rar astm și alergii decât ceilalți copii. Echipa de cercetare, formată din specialiști din cadrul grupurilor GABRIELA și PASTURE, a identificat pentru prima dată un lanț biologic complet, de la mediul din grajduri până la posibila protecție a sistemului imunitar uman.

Un grup restrâns de bacterii, cu efect surprinzător de mare

Pentru cercetare au fost analizați peste 1.000 de copii din mediul rural din sudul Germaniei, parte din studiul GABRIELA, iar rezultatele au fost verificate suplimentar în cohorta europeană PASTURE, cu populații din Franța și Finlanda. Cercetătorii au examinat probe de praf de pe saltele, probe nazale și, pentru copiii care locuiau la ferme, probe de praf din grajdurile cu vaci.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice. Inteligența artificială ajută la verificarea integrității cercetării în domeniul cancerului Premiul Nobel pentru Chimie 2026 a fost acordat cercetătorilor Henri Kagan și Kenso Soai Ratonii și vulpile dau semne de domesticire: animalele sălbatice care încep să se adapteze la viața printre oameni

Din 146 de genuri bacteriene identificate inițial, atenția s-a concentrat asupra unui grup restrâns de nouă bacterii gram-pozitive, printre care Romboutsia timonensis și Glutamicibacter arilaitensis. Potrivit echipei de cercetare, aceste bacterii ar putea explica statistic aproximativ două treimi din asocierea observată între viața la fermă și protecția împotriva astmului, precum și o parte importantă din asocierea cu febra fânului și eczema atopică.

De la vacă la sistemul imunitar uman

Bacteriile identificate se găsesc în tractul digestiv al bovinelor și produc sau metabolizează substanțe precum kynurenina, xantina, acidul alfa-linolenic și acidul stearidonic. Cercetătorii au descoperit acești compuși și în praful din grajduri, dar și în praful de pe saltelele copiilor, ceea ce sugerează că ei ar putea fi transportați în locuințe și inhalați.

"De când sunt mamă, parcă nu mai sunt eu": ce se întâmplă când maternitatea lasă prea puțin loc pentru tine Educația, superputere economică: cât ar câștiga România dacă toți copiii ar atinge un nivel minim de competențe Vasul care „strigă”: povestea unei piese neolitice unice de la Parța

La nivelul căilor respiratorii umane, acești compuși ar putea interacționa cu doi receptori, numiți AhR și PPARγ, implicați în reglarea răspunsului imunitar și în prevenirea reacțiilor inflamatorii excesive. Cercetătorii au observat, de asemenea, legături între scorul bacterian și anumite variante genetice ale acestor receptori, un indiciu suplimentar că mecanismul propus este plauzibil din punct de vedere biologic.

Un pas important, dar nu o concluzie definitivă

Autorii studiului atrag atenția că cercetarea este observațională, iar rezultatele arată asocieri statistice, nu o relație cauzală demonstrată experimental. Pentru a confirma dacă bacteriile identificate produc chiar efectul observat, ar fi necesare studii intervenționale, eventual pe modele animale.

Expoziția World Unseen aduce lumea coralilor la Muzeul Geologic Național din București CampioMATE – campionatul național de matematică pe echipe a dat startul înscrierilor pentru Ediția 2027 Brânza grasă, aliat neașteptat al creierului. Ce arată un studiu suedez despre riscul de demență

Cu toate acestea, descoperirea este considerată un pas important: pentru prima dată, cercetătorii pot urmări întregul traseu propus, de la mediul din grajd, prin bacterii și metaboliții acestora, până la receptorii din organismul uman implicați în protecția împotriva astmului. Specialiștii speră că înțelegerea acestui mecanism ar putea duce, în timp, la strategii de prevenție inspirate din natură, fără ca copiii să fie nevoiți să locuiască efectiv la fermă.

Întrebări frecvente despre Astm Copii

1. De ce copiii de la ferme au mai rar astm?

Cercetătorii au identificat un grup de nouă bacterii gram-pozitive prezente în mediul fermelor, ale căror substanțe metabolice ar putea interacționa cu receptori umani implicați în reglarea răspunsului imunitar, reducând astfel riscul de astm și alergii.

Cafeaua: inamic sau aliat pentru sănătatea ta? Descoperă toate secretele și beneficiile ascunse Dieta care îți salvează viața sexuală. Ce au descoperit cercetătorii despre regimul mediteranean Cum să-ți prelungești viața cu un deceniu. Experții recomandă schimbări simple în stilul de viață

2. Este demonstrat științific că aceste bacterii previn astmul?

Nu în mod definitiv. Studiul este observațional și arată asocieri statistice puternice, dar sunt necesare experimente suplimentare pentru a confirma o relație cauzală directă.

3. Ar putea rezulta un tratament din această descoperire?

Cercetătorii speră că înțelegerea acestui mecanism ar putea duce, în viitor, la strategii de prevenție care să imite efectul benefic al fermei, fără expunerea directă a copiilor la grajduri.

Foto: Pippocarlot /Shutterstock

Cum învață păsările să cânte: o poveste asemănătoare primilor pași ai copiilor în limbaj Sistemul Solar surprins ca niciodată: furtuni, inele de gheață și lumi pline de mistere Nobel pentru Medicină 2026: cum a transformat optogenetica felul în care înțelegem creierul

Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi. 

Ca redactor,...

Abonează-te pe

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri