Te trezești dimineața cu maxilarul obosit, tâmplele tensionate sau cu impresia că ai ținut dinții strâns lipiți ore întregi? Poate nici nu știi că scrâșnești din dinți până când persoana care doarme lângă tine îți spune sau medicul dentist observă uzura dentară.
Bruxismul înseamnă încleștarea sau scrâșnirea dinților și poate apărea atât în timpul somnului, cât și atunci când ești trează. În formele mai intense poate provoca dureri ale maxilarului, sensibilitate dentară, cefalee și deteriorarea dinților sau a lucrărilor dentare.
Nu există un ceai, un supliment sau un ulei care să vindece bruxismul. Există însă măsuri naturale și comportamentale care pot completa recomandările medicului sau medicului dentist: reducerea tensiunii înainte de culcare, un somn mai bine organizat, limitarea cofeinei și alcoolului, relaxarea maxilarului și, în bruxismul diurn, învățarea poziției de repaus a mandibulei.
Aceste metode sunt adjuvante. Dacă medicul dentist ți-a recomandat o gutieră pentru protejarea dinților, remediile de acasă nu o înlocuiesc.
Bruxismul nu înseamnă doar scrâșnit din dinți
Unele persoane produc acel sunet caracteristic de frecare a dinților în timpul nopții. Altele nu scrâșnesc vizibil, ci țin maxilarul puternic încleștat.
Bruxismul din timpul somnului și cel din timpul stării de veghe sunt considerate două comportamente distincte.
În timpul zilei, poți surprinde mandibula încordată când:
- lucrezi concentrată;
- conduci;
- ești nervoasă;
- te grăbești;
- citești ceva stresant;
- petreci mult timp în fața calculatorului.
Bruxismul nocturn apare în somn și nu poate fi controlat pur și simplu prin voință. Este asociat cu activitatea mușchilor masticatori în timpul somnului și poate avea legături cu mai mulți factori, inclusiv tulburările de somn.
Primul „remediu” pentru bruxismul din timpul zilei: observă unde sunt dinții tăi
Fă un mic experiment chiar acum.
Sunt dinții de sus lipiți de cei de jos, deși nu mănânci și nu înghiți?
Dacă da, relaxează maxilarul.
În poziția de repaus, dinții nu trebuie ținuți permanent încleștați. NIDCR recomandă persoanelor care strâng dinții în timpul zilei să își creeze mici semnale de reamintire pentru a-i menține separați.
Poți seta o alarmă discretă pe telefon la fiecare câteva ore.
Când sună, verifică trei lucruri:
Buzele sunt relaxate?
Dinții sunt separați?
Maxilarul este relaxat?
Pare prea simplu pentru a fi numit remediu, dar pentru bruxismul diurn conștientizarea comportamentului este una dintre măsurile recomandate de specialiști.
Limba îți poate aminti să relaxezi mandibula
Poți exersa o poziție neutră fără să forțezi articulația.
Relaxează umerii și fața. Lasă buzele să se atingă ușor, dar nu strânge dinții.
Limba poate rămâne relaxată, cu vârful în zona din spatele incisivilor superiori, fără să împingi puternic.
Scopul nu este să ții mandibula într-o poziție rigidă toată ziua, ci să observi mai repede momentul în care începi să o încordezi.
Dacă ai dureri ale articulației temporomandibulare sau dificultăți la deschiderea gurii, poziția și exercițiile potrivite trebuie discutate cu medicul dentist sau cu un fizioterapeut familiarizat cu problemele temporomandibulare.
Căldura poate relaxa un maxilar obosit
Dacă te trezești cu mușchii maxilarului tensionați, o compresă călduță poate fi reconfortantă.
Umezește un prosop curat cu apă călduță, stoarce-l și ține-l câteva minute pe zona laterală a feței, acolo unde simți musculatura tensionată.
Poți repeta pe cealaltă parte.
Temperatura trebuie să fie plăcută, nu fierbinte.
Căldura nu oprește bruxismul nocturn, dar poate face parte dintr-o rutină de relaxare musculară atunci când predomină tensiunea.
Dacă există însă inflamație, durere importantă sau o problemă temporomandibulară diagnosticată, întreabă medicul ce tip de aplicație locală este potrivită pentru tine.
Un automasaj blând poate fi plăcut seara
Cu vârfurile degetelor, caută mușchiul maseter, aflat în lateralul mandibulei. Îl simți foarte ușor dacă strângi pentru o clipă dinții și apoi îi relaxezi.
Masează zona delicat, cu mișcări circulare.
Continuă spre tâmple, fără presiune puternică.
Nu încerca să „desfaci nodurile” printr-un masaj dureros.
Scopul este relaxarea, nu traumatizarea unui mușchi deja suprasolicitat.
Pentru dureri persistente, exercițiile și tehnicile manuale pot fi individualizate de un fizioterapeut. NIDCR menționează fizioterapia printre specialitățile către care poate fi îndrumată o persoană cu bruxism atunci când situația o justifică.
Baia caldă de seară este banală, dar are mai mult sens decât multe „leacuri” exotice
Bruxismul este frecvent asociat cu stresul și anxietatea, deși relația nu este simplă și stresul nu explică toate cazurile.
Mayo Clinic recomandă printre măsurile de autoîngrijire activități de relaxare precum:
- o baie caldă;
- meditația;
- yoga;
- exercițiul fizic;
- muzica relaxantă.
Ideea nu este că o baie caldă tratează dinții, ci că poate reduce starea generală de tensiune înainte de somn.
Construiește un ritual scurt, repetabil, în loc să cauți un remediu spectaculos.
Respirația lentă poate fi un ritual de 5 minute înainte de culcare
Stai într-o poziție confortabilă.
Relaxează umerii.
Inspiră fără să tragi forțat aer în piept, apoi expiră lent și confortabil.
În timpul exercițiului verifică periodic maxilarul. Dacă observi că strângi dinții, separă-i și relaxează musculatura feței.
Continuă aproximativ cinci minute.
Nu există dovezi că un anumit tipar de respirație „vindecă” bruxismul nocturn. Tehnica are sens ca instrument de relaxare, în special când observi că tensiunea și stresul îți accentuează încleștarea din timpul zilei.
Ceaiul de roiniță poate intra în ritual, dar nu este tratament pentru bruxism
Dacă îți place să închei ziua cu o băutură caldă, poți alege o infuzie fără cofeină, precum roinița.
Prepară simplu infuzia conform indicațiilor produsului și bea o ceașcă seara.
Roinița este utilizată tradițional pentru relaxare și poate transforma momentul de dinainte de culcare într-o rutină liniștitoare.
Dar aici trebuie făcută o distincție importantă: nu avem dovezi clinice solide că roinița reduce episoadele de bruxism nocturn.
Ceaiul este parte din ritualul de relaxare, nu tratamentul bolii.
Dacă iei medicamente, ești însărcinată, alăptezi sau ai o afecțiune cronică, discută cu medicul sau farmacistul înainte de folosirea regulată a plantelor medicinale.
Mușețelul poate rămâne ceaiul de seară, nu „leacul pentru scrâșnit”
O infuzie de mușețel fără cofeină poate fi o alternativă la cafeaua sau ceaiul negru consumate seara.
Pentru o ceașcă obișnuită poți prepara infuzia conform instrucțiunilor de pe produs și o poți consuma în cadrul rutinei de seară.
Dar nici mușețelul nu trebuie prezentat drept tratament demonstrat pentru bruxism.
În plus, persoanele alergice la plante din familia Asteraceae pot reacționa și la mușețel, iar produsele din plante pot interacționa cu anumite medicamente.
Foto: Shutterstock.comCafeaua de după-amiază poate conta mai mult decât ceaiul calmant de seară
Este ușor să adaugi un ceai înainte de culcare și să ignori cele trei cafele băute în a doua parte a zilei.
Cofeina este unul dintre factorii asociați cu bruxismul.
Mayo Clinic recomandă evitarea băuturilor stimulante seara, iar NIDCR recomandă limitarea cofeinei în managementul bruxismului.
Dacă bei multă cafea, nu este obligatoriu să renunți complet.
Poți testa timp de două-trei săptămâni:
- să reduci cantitatea;
- să muți ultima cafea mai devreme;
- să elimini energizantele;
- să observi dacă diminețile se schimbă.
Dacă ai un consum mare de cofeină, reducerea treptată este mai confortabilă decât oprirea bruscă, deoarece poate apărea sevraj cu cefalee și oboseală.
Alcoolul de seară nu este un relaxant bun pentru bruxism
Un pahar de alcool poate crea inițial senzația de relaxare, dar asta nu înseamnă că favorizează un somn de calitate sau că ajută bruxismul.
Consumul de alcool este asociat cu bruxismul, iar Mayo Clinic și NIDCR recomandă limitarea lui.
Dacă observi că scrâșnitul sau tensiunea mandibulară sunt mai intense după serile în care consumi alcool, merită să testezi o perioadă fără alcool seara.
Este o intervenție mai justificată decât introducerea unui supliment „pentru relaxarea maxilarului”.
Renunță pentru o vreme la gumă dacă maxilarul este deja obosit
Guma de mestecat pune repetat la lucru musculatura masticatorie.
Dacă ai dureri sau tensiune mandibulară, NHS recomandă evitarea gumei și a alimentelor foarte tari.
Mai ales în zilele în care te trezești cu maxilarul dureros, nu îl pune la lucru suplimentar ore întregi cu gumă.
Evită temporar și obiceiurile precum:
- rosul pixurilor;
- mușcatul unghiilor;
- mestecarea gheții;
- încleștarea voluntară a mandibulei;
- alimentele foarte tari atunci când mestecatul provoacă durere.
Magneziul este popular pentru bruxism, dar dovezile nu justifică promisiunile
Pe internet, magneziul este prezentat frecvent drept unul dintre principalele tratamente naturale pentru scrâșnitul din dinți.
Afirmația sună plauzibil pentru că magneziul participă la funcționarea normală neuromusculară.
Dar aceasta nu înseamnă că suplimentarea cu magneziu tratează bruxismul la o persoană care nu are deficit.
În prezent, dovezile nu susțin magneziul ca tratament standard pentru bruxismul nocturn.
Dacă există o carență documentată sau o altă indicație medicală, suplimentarea este o discuție separată și trebuie adaptată situației tale.
Nu lua doze mari doar pentru că scrâșnești din dinți.
Nici valeriana nu trebuie transformată în „tratamentul natural al bruxismului”
Valeriana este promovată pentru somn și relaxare, iar de aici apare ușor presupunerea că ar trebui să oprească și scrâșnitul din dinți.
Nu avem însă dovezi suficiente pentru a o recomanda ca tratament al bruxismului.
În plus, produsele cu efect sedativ pot interacționa cu alcoolul și cu anumite medicamente.
Dacă ai probleme persistente de somn, este mai important să afli de ce dormi prost decât să suprapui mai multe suplimente cu efect sedativ.
Somnul regulat poate fi unul dintre cele mai importante lucruri pe care le faci acasă
NHS și Mayo Clinic recomandă îmbunătățirea obiceiurilor de somn în cadrul măsurilor pentru bruxism.
Încearcă să păstrezi:
- o oră relativ constantă de culcare;
- o oră constantă de trezire;
- un dormitor întunecat și liniștit;
- o perioadă de relaxare înainte de somn;
- suficient timp pentru odihnă.
Nu trebuie să construiești un ritual complicat cu zece suplimente și trei infuzii.
Uneori regularitatea este mai importantă decât sofisticarea.
Bruxismul și apneea în somn pot apărea împreună
Acesta este motivul pentru care bruxismul nocturn nu trebuie privit exclusiv ca o manifestare a stresului.
Bruxismul poate fi asociat cu tulburări de somn, inclusiv apneea obstructivă în somn. Mayo Clinic și NIDCR menționează această asociere, iar evaluarea unei tulburări de somn poate face parte din investigație atunci când există indicii.
Spune medicului dacă, pe lângă bruxism:
- sforăi puternic;
- cineva observă pauze ale respirației în somn;
- te trezești sufocată sau gâfâind;
- ai somn neodihnitor;
- ești foarte somnoroasă în timpul zilei;
- te trezești frecvent cu cefalee.
Într-o asemenea situație, încă un ceai calmant nu rezolvă problema de fond.
Gutiera nu este un eșec al tratamentului „natural”
Dacă medicul dentist recomandă o gutieră, rolul acesteia este în primul rând să protejeze dinții și să reducă efectele mecanice ale încleștării și scrâșnirii.
Aparatele orale sunt printre intervențiile cel mai frecvent utilizate în managementul bruxismului, deși dovezile privind capacitatea diferitelor dispozitive de a reduce efectiv activitatea bruxismului nu sunt perfecte.
Important este să nu înlocuiești o gutieră recomandată individual cu un dispozitiv cumpărat la întâmplare doar pentru că este mai ieftin sau este prezentat drept „natural”.
Adaptarea trebuie discutată cu medicul dentist.
O rutină de 15 minute pentru seara în care simți maxilarul foarte încordat
Nu trebuie să o transformi într-o obligație.
Începe prin a lăsa telefonul deoparte.
Aplică pentru câteva minute o compresă călduță dacă această metodă îți face bine.
Relaxează apoi mandibula și masează foarte delicat musculatura laterală a maxilarului și tâmplele.
Continuă cu câteva minute de respirație lentă sau meditație.
Dacă îți place, încheie cu o infuzie fără cofeină.
În tot acest timp, verifică din când în când un singur lucru: îți ții dinții strânși fără să îți dai seama?
Pentru persoanele cu bruxism diurn, această conștientizare poate continua și a doua zi.
Ce remedii „naturale” pentru bruxism nu merită încercate
Fii prudentă cu recomandările care promit oprirea scrâșnitului din dinți prin:
- doze mari de magneziu fără o indicație;
- combinații de suplimente sedative;
- uleiuri esențiale administrate intern;
- alcool folosit pentru inducerea somnului;
- manipulări puternice ale mandibulei;
- gutiere improvizate;
- „repoziționarea” maxilarului făcută acasă;
- cure care promit vindecarea bruxismului în câteva zile.
O analiză sistematică a tratamentelor pentru bruxismul nocturn a arătat că dovezile pentru multe intervenții rămân limitate și că sunt necesare studii clinice mai bune. Nu există în prezent un „leac natural” demonstrat care să oprească bruxismul nocturn.
Când bruxismul nu mai trebuie gestionat doar acasă
Programează o consultație la medicul dentist dacă:
- observi că dinții se tocesc;
- apar fisuri sau ciobiri;
- ai sensibilitate dentară nouă;
- te doare frecvent maxilarul;
- te trezești cu dureri de cap;
- ai dureri în zona feței sau urechii;
- partenerul îți spune că scrâșnești frecvent în somn;
- o lucrare dentară s-a deteriorat;
- simptomele devin progresiv mai intense.
Bruxismul sever poate deteriora dinții, obturațiile și alte restaurări dentare și poate provoca durere sau oboseală a maxilarului.
Iar dacă problema a apărut după introducerea unui medicament, inclusiv a unor medicamente utilizate în psihiatrie sau neurologie, discută cu medicul care l-a prescris. Nu întrerupe singură tratamentul. Bruxismul poate apărea ca efect advers al unor medicamente, iar soluția trebuie stabilită individual.
Remediile naturale au cel mai mult sens atunci când rămân exact ceea ce trebuie să fie: instrumente de relaxare și autoîngrijire care completează evaluarea stomatologică, protejarea dinților și tratarea eventualelor cauze sau afecțiuni asociate.
Bibliografie
- Bruxism – National Institute of Dental and Craniofacial Research
- Ask the Expert: Bruxism (Tooth Grinding) – National Institute of Dental and Craniofacial Research
- Teeth Grinding (Bruxism): Diagnosis and Treatment – Mayo Clinic
- Teeth Grinding (Bruxism) – NHS
- Managements of Sleep Bruxism in Adult: A Systematic Review – PubMed
- Bruxism: Best Evidence Consensus Statement – PubMed
- Bruxism: An Umbrella Review of Systematic Reviews – PubMed
Foto: Shutterstock.com
Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi.
Ca redactor,...


Ministrul Educației cere răbdare în evaluarea efectelor reformelor din ultimii ani
Un profesor de matematică atrage atenția asupra nevoii de conexiune reală între dascăli și elevi
Elev din Sibiu a scris singur un proiect și a obținut 10.000 de euro pentru copii din medii vulnerabile
PISA 2025: elevii care nu folosesc deloc AI obțin cele mai bune rezultate la Științe