Povestea mea...

Sincer, mi se pare ca iubita Dvs. este mult mai copila decat fetita Dvs..scuze,nu vreau sa o jignesc dar mi se pare de neconceput sa fii gelos pe un copil.
Mai ales ca Dvs spuneti ca aveti o relatie infloritoare, o numiti "inger" pe iubita Dvs..
Cred ca numai discutand cu ea veti ajunge la un consens..
Comunicarea este cel mai bun raspuns la problema Dvs..credeti-ma!!!!Incercati sa creati situatii prin care sa o puneti in locul Dvs..intrebati-o ce ar face ea!!!Veti fi uimit ce va raspunde, credeti-ma!!!!
Toate cele bune!
Sper ca v-a fost de folos sfatul meu,
THIMEEA
THIMEEA
Postat pe 2 Ianuarie 2010 09:42
Sa incerce sa inteleaga el prin propriile sale puteri si sa accepte femeia asa cum e ea,caci asta sta la baza oricarei relatii, nu analiza.Ori ne acceptam, ori ne caram.Ca nimeni nu se schimba de dragul nostru. Imi pare rau ca nu ai fost mai atent.
Maytrei
Postat pe 2 Ianuarie 2010 09:43
daca e geloasa pe manifestarile tale de afectiune pt propriul tau copil,nu e normal comportamentul ei.stia ca ai fost insurat si ca ai un copil doar.nu iti indeparta copilul si poarta-te in continuare asa cu el pt ca e destul de afectat de faptul ca ai divortat de mama lui.daca ea te-ar iubi cu adevarat ar iubi si copilul tau si nu numai,ar fi si ea afectuoasa cu el .un copil e un dar de la dumnezeu ,indiferent ca e al tau sau nu.
danapop
Postat pe 2 Ianuarie 2010 09:44
Dragii mei, nu sint nici eu o persoana cu mari capacitati intelectuale insa imi place sa imi activez circulatia sangvina prin creier din cind in cind ,asa ca sa nu se plictiseasca neuronul :) .Cine porneste o discutie aici se asteapta sa primeasca si raspunsul cel mai potrivit . Din pacate sintem toti atit de diferiti atunci cind sintem in fata evenimetelor, oricit de apropiate ar fi parerile in scris. Teoria este mult mai simpla decit practica. Eu sincer il admir pentru dragostea pe care o poarta petru amindoua, clar nu prea gasesti barbati pe tiparul asta,insa trebuie sa si stie cui ofera dragostea lui(aici ma gindesc la ingerul de 29)
Eu am 35 ani si o fetita de 10 ani pe care ma stradui sa o cresc singura de 7 ani .In fiecare discutie despre tatal ei ii explic cit de mut o iubeste si cit de mult trebuie sa il respecte si sa ii arate si ea ca il iubeste, chiar daca el are alta sotie si alt copil .
Iarasi sincer nu pot sa pricep cum cineva poate fi obosit de un copil timp de o zi a doua saptamini, aici cam pute treaba ."oboseala"asta cam inseamna ca esti depasit de situatie iar cind iubesti cu adevarat nu te oboseste nimic.
Draga 455 una e sa fii indragostit de un inger, alta e sa iubesti si sa simti dragostea acelui inger. Sa o simti fara sa iti pui intrebari. Cind ajungi sa scrii aici deja ai o problema.Cel mai important e sa nu uiti ca pentru tine copilul e mai important decit oricine altcineva. Altcineva ,oricine ar fi , daca e persoana care merita ,nu va simti decit fericire atunci cind va fi alaturi de tine si de fetita.
Din pacate si eu ader la ideea ca ingerul tau isi ascunde culoarea.
oanta
Postat pe 2 Ianuarie 2010 09:49
Sau vroiai sa zici ca nu e nici o idee, de fapt, ce ar merita urmarita? Stiu ca nu ne cunoastem, dar macar eu nu am dubii ca din creierul tau ies idei. Pup.
Maytrei
Postat pe 2 Ianuarie 2010 09:50
LA MULTI ANI!
DRAGUL MEU,nu e o problema grava ceiea ce ti se intampla, nu esti primul nici ultimul care trece prin asa ceva
mie teama ca dragostea prietenei tale fatza de tine nu e complecta
cand iubesti cu adevarat aproape ca nici nu observi defectele celui de langa tine
daca acum nu se poate obisnuii cu comportamentul fatza de fetitza ta care dupa mine trebuie sa fie un inger .............daca acum iti reproseaza si e epuizata asta in ""vei avea de suferit si tu si fata cand vor aparea copii vostrii
parerea mea este ca,,,,,,,doar un barbat adevarat isi iubeste copii, ii pun pe primul loc in viatza lor,fac sacrificii.........te rog din suflet sa nu ti schimbi comportamentul fatza de copilul tau indiferent de parerea altora
fila
Postat pe 2 Ianuarie 2010 09:50
ea inca nu este mama si nu stie ce inseamna un copil,cu siguranta se va schimba dupa ce va avea copii..
garbo074870
Postat pe 2 Ianuarie 2010 09:55
De la: garbo081455, la data 2009-12-08 10:04:23Buna dimineatza!

Am intrat si eu aici in cercul dumneavoastra in incercarea de a gasi niste raspunsuri la niste intrebari si cu speranta ca voi putea gasi aici niste opinii pertinente la probleme reale si serioase. In speranta ca voi gasi ingaduintza in randul dumneavoastra pentru prezenta mea masculina, acest spatiu fiind eminamente feminin, va voi prezenta cat mai succint... povestea mea:

Sunt un "tanar" de 33 de ani mergand pe 34 si pana acum Dumnezeu s-a invrednicit sa ma "pricopseasca" cu un divort. L-am incheiat in cele din urma dupa multe chinuri iar acum sunt implicat intr-o relatie asa cum le-as dori tuturor... sunt indragostit de un inger care la randul lui este indragostit de mine. Toate ar fi bune si frumoase, insa avem o problema pe care o supun dezbaterii dumneavoastra, si, cine stie, poate un mic ajutor ne-ar putea scoate din limanul la care se pare ca am ajuns. Dupa cum va spuneam, am mai fost casatorit si dina ceasta relatie am o fetita carein urma procesului a fost "repartizata" mamei, eu avand dreptul de vizita de 2 w/e pe luna si cate o zi pe saptamana. (o prima intrebare ar fi daca vi se pare mult). in absenta prezentei copilului meu, avem o relatie deosebita din absolut toate punctele de vedere - cu mici divergente pe ici pe colo insa nimic important... problema apare insa in prezenta fetitei mele... pana la divort, mi-am dorit sa dezvolt fetitei mele un comportament dragastos, in care afectiunea sa fie manifesta si nu ascunsa, astfel incat sa pot creste si dezvolta un copil neinhibat de rusinea unor sentimente frumoase. Din pacate insa aceasta dorinta a mea se intoarce acum impotriva mea in sensul ca acest comportament o tulbura foarte tare pe prietena mea... desi incearca si reuseste admirabil sa se comporte exemplar fata de fetita, pe ea o tulbura ingrozitor manifestarile dintre mine si fetita mea. mi-a spus deschis despre aceasta problema, am inteles-o si constient, incerc sa evit manifestarile afective fata de micutza desi mi se pare gresit... dar vreau sa fac ceva astfel incat si prietena mea sa se simta cat mai bine... din pacate dorinta sau manifestarea mea nu ajung la ochii si la sufletul ei, astfel incat ea nu vede nici o schimbare de comportament iar asta ne-a adus pe marginea prapastiei... suntem la un pas de a ne desparti iar asta mi se pare de neconceput... mi se pare de neconceput ca intr-o relatie care este atat de profunda, sa apara crize pe marginea efectiunii dintre mine si fetita mea... inteleg ca nu este copilul ei si nu va fi niciodata, insa imi este si mai dificil sa vad ca-mi vine copilul in brate cu dorinta de a-si manifesta afectiunea - si asa stirbita de realitatea despartirii - si cu un gest constient sa incerc sa o indepartez... trebuie sa subliniez inca o data ca fata de fetita mea, prietena mea se comporta exemplar, insa sufera in interiorul ei vazand ca si cum imi manifest afectiunea fata de fetita... poate unele dintre dumneavoastra aveti experienta in acest domeniu si imi puteti da o informatie, un sfat... ceva de care sa ma leg astfel incat sa nu se rupa nimic din tot frumosul pe care am rusit dupa atata timp si dupa atata munca sa-l ating...

Va multuemsc si sper sa primesc un feed-back cat mai bogat.

Intrebarile suplimetare sunt binevenite.

O zi excelenta in continuare!
Crizantema
Postat pe 2 Ianuarie 2010 09:56
Timpul rezolva multe. Nu va impacientati. Viata are multe greutati, doar nu va asteptati ca dv. sa traiti Raiul pe Pamant? Asteptati, lucrurile or sa se aseze, nu fiti nerabdator sa vedeti schimbarea maine. Incercati sa-i reamintiti iubitei ca dragoastea dv. pentru ea nu se imparte cu dragostea pentru copil, ca e "altceva" si nu inseamna ca daca iubiti copilul mai mult, o iubiti pe ea mai putin, sau invers. Incercati sa-i sugerati cu orice ocazie, ca copilul nu este vinovat cu nimic ca a venit pe lume intr-un cuplu care a sfarsit cu divort, ca multe altele si ca copilul nu trebuie pedepsit pentru neintelegerile parintilor. Fara graba domnule, se va rezolva in mod fericit problema dv, caci dragostea are o putere extraordinara de a depasi obstacole! La multi ani cu sanatate si fericire!
Bony
Postat pe 2 Ianuarie 2010 09:58
pt Maytrei

Nu fi rau ...
Teoretic sintem aici sa ne dam cu parerea, pentru ca avem destul timp liber sa facem asta , sint atit de multe topicuri in care se stirnesc polemici aiurea pe principiul unul arunca o piatra si restul sar dupa ea...
Eu recunosc ca te-am citat pentru ca mi-a placut ce ai scris dar cred ca discutiile intre ar trebui purtate pe privat . Aici cineva asteapta o solutie chiar daca nu o va accepta sau nu o va gasi potrivita pe unica ce apare .
oanta
Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:00
nu vreau sa fiu dura,dar daca femeia asta incearca sa te desparta de copilul tau nu prea e un inger.nu te merita,sincer.am o intrebare:care eate situatia ta financiara?
adrianul22is
Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:03
crizantemo, da , tu ce-ai vrut sa zici?
si_totusi
Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:07
oanta draga, cred ca Maytrei mi se adresase mie...

e loc pentru toata lumea aici...

va pup pe amandoua
garbo_C
Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:07
Buna dimineatza, tinere ! Itzi scrie o mama, impresionata de situatzia citata, mai ales ca fiul ei a trecut printr-o situatzie similara... Stiu cat ai suferit si cat te-a durut despartirea de fetitza (baiatul meu plangea in hohote cant i-a plecat fiul).. Imi pare rau ca trebuie sa-tzi spun franc, iubita dumitale, in ciuda faptului ca avetzi o relatie frumoasa, e posesiva si geloasa. Oricat s-ar stradui, n-o sa iubeasca fetitza, e felul ei de-a nu putea suporta sa fii iubit si de-altcineva, fie si de propriul copil..
Nu-tzi face iluzii, nu se poate schimba, asa este ea, daca potzi csuporta asta - relatia poate merge mai departe, insa viitor optimist nu exista
Crizantema
Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:09
Eu inteleg perfect fetita.Prietena ta trebuie sa fie foarte intelegatoare si sa ia lucrurile ca atare,sa se comporte normal,sa nu incerce nici o clipa ..sa arate ca ce mama buna ar fi ea pt.fetita!Iti spun asta pt ca fata mea trece prin asta!Fata este"repartizata"(ce cuvant urat ai folosit!)la mine si stiu ce simte cand se intalneste cu tata si cu...Fata se simte f.bine in prezenta tatalui nu si a ei!.Actuala sotie chiar daca incearca sa fie draguta ,fata mea nu o accepta decat ca pe un dusman Ea este cea care ne-a despartit.Fata ta o sa fie mereu inhibata daca intalnirile au loc si cu prietena ta.Ia fetita si petreceti-va timpul numai voi doi si discutati orice in afara de lucruri legate de mama si de prietena.Incearca sa ii capeti increderea,sa o cunosti mai bine....sa vorbesti frumos despre mama ei ,,,iar despre prietena ta ca despre o viitoare prietena a ei.Prietena ta nu poate fi MAMA ei ci doar prietena,Ea trebuie sa stie sa se apropie de ea....sunt multe de spus.Cum spunea cineva aici ..nu cumva prietena ta este egoista...joaca teatru si fata simte?Daca te iubeste cu adevarat ar trebui sa aiba rabdare si in timp va iubi fata ca si pe tine ...daca nu tu vei fi bun iar fata un zid intre voi.Nu renunta la copil,nu iti indeparta copilul pt.cineva cu care poate nici nu vei mai fi.!Te-ai intebat de ce va simtiti bine impreuna iar cand este fat ...nu?Vinovatul nu este fat ci...prietena....!Sunt multe de spus!...Am citit totul cu atentie si am inteles..TE VREA DAR FARA COPIL! NU renunta la copil pt......ai sa gasesti pe cineva care accepta mai intai copilul si il iubeste ca si pe tine!SUCCES!
felixfely
Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:10
nenea cu topicul, n-a mai dat pe aici de cand l-a deschios. deci...
si_totusi
Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:12
Toate relatiile de genul acesta cu un copil din prima casatorie se lovesc de probleme.Eu am crescut un baiat din casatoria sotului si care a ramas in crestere lui.L-a inceput nu mi s-a parut greu dar probleme am avut, de genul :ca ii dadea prea multi bani,defapt ii dadea pe ascuns.Lumea din jur vecini, prieteni au bagat in capul copilului ca eu nu sint mama lui si nu il voi iubi,mai als ca am avem si o fetita din aceasta casatorie.Un lucru a fost cel mai minunat ,eu nu am vazut doi frati sa se iubesca asa nici daca ar fii avut aceasi parinti.Eu din toata povestea spusa cred ca prietena ta sa nu fie influentata in vreun fel de prieteni, rude s.m.d, ca tu ai un copil, ea nu a mai fost casatorita.Lumea din jur face mult rau fara sa vrea.Daca te iubeste va trece cu vederea peste tot.Una este sa cresti copilul tau si una pe al altuia, oricum ai face cu el sau oricum te-ai comporta nu va fii bine. Tu cum ai vedea daca mama fetitei s-ar recasatori si ar petrece mai mult timp cu el decit cu tine?Cunosc persoane care de ciuda ca s-a despartit de sotie , nu a mai platit nici pensia alimentara. La voi nu ar trebui sa fie probleme deoarece fetita vine doar in vizita , toata responsabilitatea ii revine mamei.Afectiunea fetitelor fata de tati este din todeauna si eu ma minunez cit poate fii fiica-mea e atasata de tatal ei.in privinta baiatului din prima casatorie a sotului in momentul de fata ma respecta mai mult cred decit fata mea , intodeuna im zice ca eu sint mama lui , ca ma iubeste.acum are 24 de ani si stiti ce am constatat ca si pe mine ma doare daca pateste ceva , daca este suparat , aceasta afectiune de un copil strain se face in timp , nu dintrodata.
O sa ii trebuiasca timp la prietena ta sa se acomodeze cu acesta situatie si sa ia lucrurile asa cum sint.Peste citiva ani cind fata va fii mai mare rolul de tata va fii cu totul altul ,sa o invete sa se descurce in viata sa ii fie un sprijun moral .
Eu va doresc mult succes in aceasta relatie , nu va fii usor dar cu intelegere si calm le veti trece cu bine. Totul trebuie gindit la rece.Afectiunea de un copil strain o poti avea dar in timp , Iar de iubit niciodata nu vei avea acelasi sentiment fata de cel ce este copilul tau si fata de celalat.Intradevar copii simt dar cind vor fii mari si gindesc altfel isi dau seama cine le-a vrut binele si cine nu.Bafta!
marcata
Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:12
Nici prin gand nu-mi trece sa fiu rea. Vreau si eu sa ajut doar. Vezi cum stau lucrurile? Intotdeauna suntem inclinati sa credem ca e ceva in neregula, ca cineva incearca sa ne raneasca.Cand colo sunt doar reflexiile propriilor noastre sentimente.Intotdeauna. Nu e vorba aici de a fi intelectualsau nu, e vorba despre cum percepem fiecare ce ni se intampla. E acelasi lucru cu ce se intampla cu acel om. Daca am auzi si versiunea ei, sunt sigura ca am avea o imagine mai clara. Dar asa vedem doar ce ne lasa el sa vedem. Suferinta lui, pentru ca femeia cu care vrea o relatie nu ii iubeste copilul cu aceeasi intensitate ca si el.Sau asa i se pare lui. De accea spun:totul e ipoteza.Presupunem. Si pe supozitii nu poti cladi un raspuns veridic.Pentru ca va ceda. Si sa stii ca eu va iubesc pe toti.Si nu am fost rea niciodata.Poate putin rautacioasa uneori.
Maytrei
Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:12
Am un frate care are o fetita "din flori", si acum e la a doua nevasta, deci copilul la a doua mama vitrega.
Parerea mea este ca nu s-a pradat lumea de femei, pleaca asta, vine alta, dar copilul tau e copilul tau, si daca iubita te pune cumva sa laegi intre ea si fata ta, NU TE MERITA.
judgingamy
Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:16
maytrei, daca recitesti ce spune el, comportamentul lui afectuos o tulbura pe ea, lucru care i l-a spus deschis.asta e ceva mai mult decat presupunere.
bluelight
Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:17
Mi se pare revoltator si nedrept sa-ti schimbi atitudinea fata de copil, numai ca sa-i fii pe plac iubitei! Fetita isi va da seama cu timpul si se va raci ea insasi fata de tine. Ai sa simti asta si ai sa suferi mai abitir decat ai suferi ptr o despartire de o muiere. Femei sunt de pute pamantul, dar copil....!

Eu stiu asa ca de dragul fragilor mananci si frunzele. Adica de dragul tau, ar trebui sa iubeasca nu numai copilul, ci si cainele tau, prosopul tau.....tot ceea ce este sau vorbeste despre tine. Am retinut, se poarta exemplar, dar ceea ce este inlauntrul ei....va da pe dinafara, repet: copilul va simti. Si e pacat!

Deci, nu copilul trebuie sa se obisnuiasca cu o noua atitudine, ci femeia, altfel....are balta peste
Si daca femeia simte din partea ta slabiciune, te va juca....cum vrea ea. Deci fii ferm!
garbo047501
Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:19
Eu am fost casatorita la 25 ani cu un barbat care a mai fost insurat inainte si avea o fetita.Si zicea:"DEocamdata noi nu putem avea, pana nu ne pricopsim.Si stiu din experienta ce inseamna sa fii intr-o legatura unde partea cealalta are copil si tu nu. E durere.Durere, mon cher.Chiar daca vi se va parea anormal sau cel putin superficial.
Maytrei
Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:23
da,ce durere, mon cher !

tu ai fost casatorita. inseamna ca nu mai esti? si apoi, cand ai ales, stiai la ce te inhami
si_totusi
Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:27
Da stiu cum e , si eu sint uneori rautacioasa .:) Adevarul e ca e foarte posibil ca ce a scris el aici sa fie foarte adevarat. Daca fiecare din noi si-ar povesti viata probabil ca ar iesi o groza de bestseller'uri. Dar cum bine zicea si totusi, el nu a mai zis nimic , cu siguranta citeste si se gindeste ca noi sintem cu creierii varza, ca nu il intelegem, ca situatia lui e diferita de a tuturor... Da si asta e o presupunere. De fapt noi ce facem aici ???
Dar avea dreptate si bluelight ,comportamentul lui o tulbura pe ea ...aici e buba care nu o inteleg , Ce bine ar fi daca am fi cu totii psihologi ...
In ce priveste faptul ca sintem inclinati spre pesimism... nu sintem noi vinovati , nu e nimeni vinovat , viata nu a avut un curs foarte linistit de ceva vreme si de aici se trag toate .
Eu personal mai mult citesc aici . Ma recunosc in multe topicuri dar nu comentez prea des ,desi sint ca o carte deschisa in general lucru care nu imi face tocmai bine.
oanta
Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:28
cum adica pana nu ne pricopsim??
bluelight
Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:29
Un lucru este clar Ingerul tau nu-i Inger ,daca te-ar iubi ,te-ar iubi cu tot ce ai si ce nu ai .Tu, da ,iubesti :copilul tau ,pe Inger (n-ai gasit o pamanteanca ?).Macar atat sa citesti INTAIA EPISTOLA CATRE CORINTENI A SFANTULUI APOSTOL PAVEL cap 13 Dragostea si bunurile ei .La multi ani cu voie buna si pace in sufletul tau.


Negreata
Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:31
Maytrei, aici fiecare isi exprima opinia prin prisma propriilor experiente si convingeri.
tu ai trait o experienta asemanatoare, dar nu identica, deci adevarul tau nu-i absolut.

incearca sa fii mai flexibila si mai putin vehementa.
garbo_C
Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:31
Nu, nu mai sunt.Pentru ca un an nu a vrut sa avem copii, zicand ca o putem iubi pe fetita lui, dupa aceea 3 ani, degeaba am vrut, nu am mai ramas insarcinata. Si am inceput sa-l vad asa cum era de fapt. Si mi-a fost greu sa decid dar l-am parasit.Si am avut o viata mult mai buna fara el.
Maytrei
Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:31
Eu nu vad asa . El stie ca nu e in regula ce se intampla . De asta a intrat sa-si spuna povestea unor oameni necunoscuti.Pt un strop de obiectivitate.Brusc convingerile lui au intrat in conflict cu ale iubitei.
Acum ce face cu sfaturile primite, tine doar de el.
bluelight
Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:34
TIMPUL LE VA REZOLVA PE TOATE .NU AI SPUS DE CIT TIMP DUREAZA ACEASTA SITUATIE .POATE CA PRIETENEI TALE II TREBUIE MAI MULTA TIMP PENTRU A SE OBISNUI CU EA .DACA TE IUBESTE CU ADEVARAT TREBUIE SA ACCEPTE PINA LA URMA AFECTIVITATEA TA FATA DE COPILA .OAMENII REACTIONEAZA DIFERIT LA SCIMBARILE DIN VIATA LOR
nauie42
Postat pe 2 Ianuarie 2010 10:34

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
buna casatoria dintre un crestin si o muslumanca 23 De la: VABRE 27 Decembrie 2009 20:44
AJUTOR 17 De la: garbo_7015 5 Octombrie 2012 22:24
mamica singura cu 2 copii cum ma voi descurca? 75 De la: crisa_27 6 Ianuarie 2020 16:17
fidelitatea in cuplu 138 De la: dor72 7 August 2011 16:32
credeam c fac bine. dar mi-am fcut ru mie 102 De la: garbo001386 10 August 2011 10:28
Setari Cookie-uri