Copilul meu ma ameninta cu sinuciderea

Nu stiu ce sa mai fac si cum sa imi conving baiatul ca greseste. Abia a implinit varsta de 18 ani. A crescut, insa la varsta aceasta un om este departe de a fi matur si o mare parte din deciziile sale le ia cu inima, si nu cu ratiunea. In urma cu un an a cunoscut o fata de care s-a indragostit. Stiu ca o iubeste, ea la fel. De curand insa i-a intrat in cap ideea de a se casatori. Am incercat sa-i explic ca este multe prea devreme pentru o astfel de decizie prin toate modalitatile posibile, insa de la ceva timp incoace imi tot repeta ca se omoara daca nu il las sa se insoare. Nu stiu ce atitudine sa adopt. I-am spus intr-un final ca poate sa faca ce vrea, insa de atunci este fie irascibil si nervos,fie apatic si trist. Uneori are si izbucniri de violenta. A devenit de nerecunoscut. Efectiv, imi este teama sa nu savarseasca gestul de care amintea. As vrea sa-l ajut, este copilul meu, ma doare ceea ce i se intampla, dar nu mai ma pot intelege cu el. Ce sa fac????
magduta
Postat pe 1 August 2008 17:36
poate ar trebui sa incercati un consult de specialitate al unui psiholog sau chiar al unui psihiatru
andry
Postat pe 6 August 2008 15:28
Discuta cu el prieteneste,si fii de acord cu decizia lui.Cunosc pe cineva care s-a casatorit la 17 ani( si ea si el aveau 17 ani ), si acum au 23 de ani de casnicie.S-au iubit si se iubesc, au copii... deci nu-i nici o nenorocire daca baiatul tau vrea sa se casatoreasca la aceasta varsta.Lasa-l sa dea de greu daca asa vrea, numai sanatos sa fie.Daca te vei opune,poate toata viata iti va reprosa.
emagl
Postat pe 6 August 2008 22:54
fi de acord cu hotararea lui.dac se iubesc si fata e cuminte de ce sa te opui.si noi in trecut am avut aceleasi probleme cu parintii'dac te opui te vede ca pe o dusmanca,mai bine fii prietena atat lui cat si ei.apropio pe ea de tine modeleazo dupa placul tau.curaj accepta schimbarea.
calibra
Postat pe 8 August 2008 20:17
incearca sa comunici cu el, desi poate ca iti va fi mai greu acum, dupa ce ai deja un antecedent (ma refer la modul in care te-ai opus initial casatoriei)..important e sa il faci sa inteleaga ca ii esti alaturi si ca il vei sustine, indiferent ce alegere va face..trebuie sa fii alaturi de el, sa il sprijini, chiar daca alegerea pe care o va face nu este in concordanta cu ceea ce iti doresti tu...pe de alta parte, si tu trebuie sa intelegi ca ceea ce face/gandeste/doreste el..este o alegere pur personala si o va face indiferent de ce ii vei spune tu..asadar, decat sa pornesti conflicte inutile, mai bine ai incerca sa vezi lucrurile si din celalalt punct de vedere...uneori si copiii au dreptate...:)

oricum, fii vigilenta si precauta!
nicol35
Postat pe 11 August 2008 15:24
BUNA.SUNT O MAMA CARE CU CEVA TIMP IN URMA AM FOST IN ACEASI SITUATIE.CE SA FACI?GREU DE ZIS...NU EXISTA UN RASPUNS CONCRET IN SITUATIA ACEASTA!TREBUIE SA-I EXPLICI CU FRUMOSUL CACI NU MERGE NICI ASA....DAR ATAT.MAI MULT NU POTI FACE DECAT SA FII ALATURI DE EL.SA INCERCI SA INTELEGI[DACA POTI]SI SA-L ASCULTI SI SA NU-I MAI EXPLICI DE DATA ASTA NIMIC DECAT DACA ITI CERE.ORICUM VA FACE CUM VA VREA,DAR O SA-I TREACA NERVI SI AGITATIA DUPA O VREME.DAR VA DURA VEI AVEA MULT DE FURCA OFFFF DAR NU II INTERZICE SUB NICI O FORMA.SI PROBABIL DUPA CEVA TIMP II VA TRECE CHEFUL DE INSURATOARE.LA AL MEU IA TRECUT DAR SUNT IMPREUNA DE 4 ANI.SI MA BUCUR CA E ASA S-A LINISTIT ATUNCI ZICEAM CA E NEBUN...AM SUFERIT ENORM SI MI SE RUPEA INIMA DAR MULTUMESC LUI D-ZEU CA A TRECUT...DECI FII TARE SI O MAMA INTELEAPTA SI IL VEI AVEA LANGA TINE ALTFEL IL VEI PIERDE SI TE VA URA.ITI DORESC SUCCES SI SA DEA D-ZEU SA FIE BINE PENTRU FIUL TAU .IN FOND NOI TRAIM PENTRU COPII SI DORIM CA EI SA FIE FERICITI,EI SUNT VIATA NOASTRA!

Postat pe 21 August 2008 21:01
pai explicai copilului ca acest lucru implica mult mai multe decat un act si o petrecere...trebuie sa aiba un job, sa poata sa intretina o familie, sa aiba o locuinta (in chirire de ex), daca fata ramane insarcinata trebuie sa aiba cu ce sa creasca copilulu...poate fi cu ea si necasatoriti, de ce se grabeste...
iamonica_kissu
Postat pe 22 August 2008 09:17
Tot ce putem face este sa le dovedim copiilor nostrii ca suntem alaturi de ei indiferent de ce decizii iau , sa stie ca trebuie sa suporte consecintele dar indiferent de ce se intampla suntem alaturi de ei si suntem singurii care ii ajutam dezinteresat.Dar asta presupune sa avem o relatie de incredere reciproca pe care o cladim din primele lor zile de viata.
danaliagina
Postat pe 26 August 2008 15:24
Faptul ca vrea sa se insoare la varsta asta e un lucru firesc. E indragostit lulea si in in cazul asta ratiunea lui nu mai are nimic de zis, iar amenintarea cu sinuciderea si manifestarile nervoase pot fi modul lui radical de contracarare a unui complex de inferioritate vizavi de tatal sau. In general baietii crescuti cu un tata foarte autoritar prezinta asemenea episoade de furie si uneori ameninta cu sinuciderea pe cel mai slab din familie - in cazul asta pe mama sa, careia i se poate confesa, si nu pe tatal sau, de care ii este frica. In cazul asta trebuie facut tot posibilul ca baiatul sa nu recurga la fapte. Daca ar fi copilul meu, as face pentru el urmatoarele lucruri: spovedanie la un duhovnic bun, experimentat, rugaciuni de dezlegare, programare la un psiholog bun si creearea in casa si in viata a unei atmosfere de relaxare si buna dispozitie - rasete, glume, haz de necaz si banalizarea problemelor generatoare de stres, prieteni noi care sa-i ceara ajutorul si sa-l faca sa se simta important, cat mai mult shopping...De asemenea, culorile predominante in casa sa fie cat mai vii - portocaliu, galben...(lucruri, obiecte etc), muzica de fond din casa care sa nu lipseasca - muzica clasica (ofera echilibru), flori in toate camerele etc. Inca o chestie - sa nu treaca o zi fara sa-i cereti sfatul intr-o problema - se va simti important.

Postat pe 4 Septembrie 2008 13:00
Draga mea eu daca as fi in locul tau as proceda astfel i-as spune:dragul meu eu te sustin in tot ceea ce vrei sa faci dar nu trebuie neaparat sa faceti acte,va mutati impreuna si puteti traii fericiti pana va puteti stabili financiar si social bine apoi faceti actele.Daca ii spui fa ce vrei el se va simti singur si parasit de tine nu se va simti sustinut si ocrotit.Dar oricum ,ai incercat sa vorbesti cu fata si cu parintii ei?Iti doresc numai bine
mimosa
Postat pe 22 Septembrie 2008 12:01
eu m-as interesa dak are o prietena si as apela la ea.de-obicei baietii fak ce spun prietenele lor si uit de casa,familie,scoala etc.puteti sa va informati despre prietena ei,si poate cu ajutorul ei o ve-ti putea scoate la capat.nu-l tine-ti din scurt,pt k nu veti stii ce reactii dure poate sa aiba sau sa-l amenintati cu ceva.dak doriti sa vb mai pe larg despre acest subiect imi puteti spune.asa mi-am salvat fostul prieten de la spanzuratoare.
cristina_nitiu
Postat pe 28 Septembrie 2008 16:53
Mie mi-a placut cand la o emisiune in care o mama venise disperata ca fata ei vrea sa se calugareasca a fost invitata si fata spre a se vedea daca n-o fi saraca cu toate tiglele pe casa sau cam necoapta. Insa cand fata cu o piosenie de neinchipuit a spus: ce stie ea, ea nu poate sa inteleaga mi-am adus aminte de altceva si anume: copiii nu mai sunt ai nostri din momentul in care ii nastem deci noi trebuie sa fim pe langa ei si nu deasupra lor!
MAGDONET
Postat pe 27 Octombrie 2008 09:24
Lasa-l sa decida singur ce vrea sa faca si ajuta-l sa se insoare daca asta isi doreste.Explica-i doar ce responsabilitati implica insuratoarea si explica-i ca e major,are discernamant si daca asta isi doreste asta sa faca.Aminteste-i insa ca va deveni TATA si sa-ti raspunda daca va avea un copil ,va fi de acord ca acesta sa se insoare la 18 ani ?
Pune-l in situatia ta si vezi ce raspuns iti va da.
Iti va trebui multa rabdare.Fa-l sa contiientizeze ca este o decizie extrem de importanta,ca nu poate schimba femeile precum lenjeria de corp,ca o casnicie implica raspundere fata de familie,si nu o sa vrea niste copii razvratiti ci o sa vrea sa ii vada la casa lor,realizati.
Totusi daca isi mentine pozitia cu sinuciderea,explica-i ca nu este un gest demn prin care sa demonstreze ceva.Este un gest degradabil,facut de persoanele slabe,fara personalitate,care vad in asta un refugiu.Zi-i ca daca a decis sa moara nu arata decat ca nu-i pasa nici de prietena cu care vrea sa se insoare,nici de tine,nici de el.
Si du-l si la psiholog.
Si responsabilizeaza-l,trimite-l la munca.Un om insurat are responsabilitati majore iar el se va pretinde CAP DE FAMILIE.
Sa-ti dovedeasca intai ca poate intretine o familie.
Timp de 3 luni te poate intretine pe tine ,si pe tatal lui si pe
prietena lui?
Daca da atunci poate s-o ia de nevasta si sa-i faca si copii
Ar fi mult de vorbit dar poate altadata.
Si eu am un baiat.I-am dat viata,dar nu-i pot da noroc si fericire;
astea i le da Dumnezeu sau si le face singur.De el depinde totul.
Daca vrea sa fie CINEVA pune burta pe carte ,isi ia o slujba buna ,
invata sa-si controleze instinctele si sa ia decizii importante,daca nu vrea sa fie CINEVA atunci o sa fie un biet muncitor care o sa fie comandat toata viata,care se va stradui sa plateasca intretinerea si-si va face in permanenta griji pt. ziua de maine,sau va deveni alcoolic,cu o viata ratata,etc
Datoria mea de a-l intretine pana la 18 ani mi-am facut-o,de acum de el depinde totul.Eu asta ii repet zilnic baiatului.

PS:
NU TREBUIE SA MA BAGI IN SEAMA DACA TE-AM OFUSCAT CU SFATURILE.
POTI SA MA IGNORI INSA ASA AM FOST SI EU SI INCA 2 SURORI EDUCATE DE O MAMA SINGURA(tata a murit cand noi aveam eu 15 ani ,mijlocia 13 ani si sora mea cea mai mica 9 ani).SI NE-A PRINS BINE.
Si eu am facut ca baiatul tau ,dupa care am lucrat in spital ca asistenta si am vazut cum sunt tratati cei cu tentative de
suicid.
Niciodata nu m-am mai gandit la asta si mi-am promis ca o sa-mi educ copiii cum m-a educat mama pe mine,adik nu voi fi o mama ingaduitoare si toleranta,ci una realista care va spune verde in fata ce gandeste si cu o metoda educativa mai spartana .
balabanrovena
Postat pe 30 Octombrie 2008 21:07
PAI DE CE SA IEI TU DECIZII IN LOCUL LUI?!
De la: magduta, la data 2008-08-01 17:36:39Nu stiu ce sa mai fac si cum sa imi conving baiatul ca greseste. Abia a implinit varsta de 18 ani. A crescut, insa la varsta aceasta un om este departe de a fi matur si o mare parte din deciziile sale le ia cu inima, si nu cu ratiunea. In urma cu un an a cunoscut o fata de care s-a indragostit. Stiu ca o iubeste, ea la fel. De curand insa i-a intrat in cap ideea de a se casatori. Am incercat sa-i explic ca este multe prea devreme pentru o astfel de decizie prin toate modalitatile posibile, insa de la ceva timp incoace imi tot repeta ca se omoara daca nu il las sa se insoare. Nu stiu ce atitudine sa adopt. I-am spus intr-un final ca poate sa faca ce vrea, insa de atunci este fie irascibil si nervos,fie apatic si trist. Uneori are si izbucniri de violenta. A devenit de nerecunoscut. Efectiv, imi este teama sa nu savarseasca gestul de care amintea. As vrea sa-l ajut, este copilul meu, ma doare ceea ce i se intampla, dar nu mai ma pot intelege cu el. Ce sa fac????
PAI... DE CE SA IEI TU DECIZI IN LOCUL LUI???!!NU TU TE MARITI!!!!CASATORIA ESTE CA LA LOTO ...SANSA DE UNUL LA 17 MILIOANE....TREBUIE SA FI PRIETEN CU EL ,NU SA-I IMPUI!! CA ASA CA DACA POATE SA-SI INTRETINA FAMILIA ,SA MUNCEASCA SI EL SI EA ....TU DOR SA-L AJUTI !! FIIIIIIIIIIIIIIIII MAMA NORMALA ,NU mama de baiat. GATA, A CRESCUTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTT!!

Postat pe 18 Noiembrie 2008 15:38
De la: MAGDONET, la data 2008-10-27 09:24:47Mie mi-a placut cand la o emisiune in care o mama venise disperata ca fata ei vrea sa se calugareasca a fost invitata si fata spre a se vedea daca n-o fi saraca cu toate tiglele pe casa sau cam necoapta. Insa cand fata cu o piosenie de neinchipuit a spus: ce stie ea, ea nu poate sa inteleaga mi-am adus aminte de altceva si anume: copiii nu mai sunt ai nostri din momentul in care ii nastem deci noi trebuie sa fim pe langa ei si nu deasupra lor!

Postat pe 18 Noiembrie 2008 15:43
PAI DACA SIMTI CA MAMA CA RELATIA NU E DE BUN AUGUR....TOT N-AI CE SA FACI...TREBUIE SA LE DAI O SANSA..INSA NU PE SPATELE TAU SI AL TATALUI.....DACA VREA NUNTA, SA SE REALIZEZE SA-SI PLATEASCA NUNTA...SI TOT ASA..PT FIECARE PROBLEMA E CATE UN REMEDIU CA SA NU MAI SIMTA COPILUL CA DACA NU OBTINE CE I BATE LUI PRIN CAP DE LA TINE, TE AMENINTA...ARATA I CA ESTI DISPUSA SA L INTELEGI...DAR NU ESTE CA ATUNCI CAND BATEA DIN PICIOARE CA VREA O JUCARIE SAU CEVA IN GENUL ASTA..PT CASATORIE AR TREBUI SA-L TINA BARTBATIA SA SI-O OBBTINA SINGUR...SI ATUNCI ISI VA DA SEAMA DACA CHIAR VREA SA LUPTE PT ACEEA FATA....SIMPLU NU?
disperata_bv
Postat pe 9 Decembrie 2008 16:30
Daca ai putea sa-l convingi sa mearga la un psihoterapeut. Spui ca e apatic, probabil depresiv, deci e nevoie sa iasa din starea asta si doar un specialist l-ar putea ajuta. Incearca sa fi mai apropiata de el, asculta ce are de spus si nu-l contrazice sau critica. Cred ca e important sa-l sprijini in deciziile lui pt ca mai tarziu sa nu recurga la gesturi ireparabile.
Toate cele bune si multa intelepciune iti doresc.
Clm
Postat pe 13 Februarie 2009 10:03
sa va zica moshu care-i treaba... eu crez ca baietzasu ala vrea si el oaresce sex... acuma una din doua; ori mamica-sa nu-l lasa cu fata la ei acasa, ori fata-i o bagaboanta care-a pus mana p-un prost si zice ca nu vrea decat cu maritis...

mai stai de vorba cu copchilu', da' asa, cu fereala, cam cum pusei eu problema acilea...
zambil
Postat pe 13 Februarie 2009 13:27
in primul caz e usor. pleaca parintii la munca si au grija sa mai intarzie putin

in al doilea caz, e belea . daca "bagaboanta "il tolocaneste pe baiat ca vrea si vrea musai cununie, spune-i frumoasei ca ,poate sa-l ia dar nu vede o paraluta de la voi. nu casa, nu masina, nu ajutor. i-l dai curat ca lacrima.

sa vezi ce repede il lasa in pace ,cand afla ce hal de soarta cruda i se pregateste
si_totusi
Postat pe 13 Februarie 2009 13:47
daca el asta isi doreste, nu prea ai cum sa il impiedici...mai bine ar fi sa il sprijini..
cat despre sinucidere, cei care ameninta de obicei nu o fac, la fel ca in vorba aceea cu cainele care latra dar nu musca.Insa nu te baza pe asta...incearca sa ii fi alaturi.Iti spun asta ca si adolescenta: pentru copil, este de nepretuit ca parintele sa ii fie alaturi.Sigur, ii spui ca greseste, pentru ca mai apoi sa nu iti reproseze ca nu i-ai spus...mie mama asa imi spune:Gresesti, dar nu iti dai seama.Nu e bine ce faci, dar daca esti hotarata ca asta vrei sa faci...esti mare, poti lua o deicize...iti mai spun o data ca gresesti..dar sunt alaturi de tine."
Si gresesc, evident....pentru ca parintii nu se inseala niciodata..dar nu au ce face..
Hey, parinti!Mai amintivi-va din cand in cand ca ati fost si voi copii!!
ramo_ptk_2008
Postat pe 25 Februarie 2009 16:01
Medicamentele il pot linisti ,dar ...pe scurta durata ,conducandu-l poate si la o mai mare depresie . are nevoie de o schimbare radicala,atat el cat si cei din jurul lui . inconjura-ti-l de prieteni ,oameni care-l iubesc ,aer curat in camera ,miscare ,muzica care ii place,masaj ,arome specifice ..... www.dermavita-med.ro
mcornelia19
Postat pe 2 Martie 2009 09:30
buna...

am 21 de ani..si eu am fost rebela si am facut numai ce am vrut. mama tot timpul imi facea observatie din cauza comportamentului iar eu in loc sa o ascult faceam doar ce ma taia capul si ma certam cu ea. ideea e sa-l lasi sa faca ce crede el de cuviinta pentru ca nu va intelege nimic din ce spui...pana nu da el cu capul de pragul de sus nu are cum sa vada si poate asta il va invata sa fie mai responsabil si sa se gandeasca de 10 ori inainte de a lua o decizie. crede-ma la mine a functionat. poate de asta are nevoie. si eu sincer acum sunt cu cineva(are 23 de ani)si daca mi-ar cere sa ne casatorim nu as spune nu. si as face-o cat mai repede posibil. adevarul e ca noi locuim impreuna dar nu asta conteaza ci faptul ca ne iubim si ne dorim sa fim alaturi unul de celalalt la bine si la greu.
sw33t_ang3l_2oo3
Postat pe 6 Martie 2009 17:46
Buna seara! Am citit absolut din intamplare despre problema dumneavostra si am considerat ca trebuie sa va spun un punct de vedere la care poate va ajuta. Problema este foarte delicata si din acest motiv si rezolvarea trebuie sa fie tot asa de fina si delicata. Lasati tinerii sa se casatoreasca, ba chiar fiti alaturi de ei si fiti fericiti alaturi de ei. Ce este in fond casatoria: un act, o conventie sociala. Daca casatoria lor va fi de lunga sau scurta durata nu poate nimeni sa stie. De foarte multe ori nici noi oamenii maturi nu luam neaparat decizii bune. Dar faptul ca baiatul nu mai isi intelege in acest moment propria viata din acest motiv este zdruncinator. Trebuie sa fiti alaturi de ei, sa simta ca sunteti de acord cu ei sa fie tineri, frumosi si fericiti. Varsta este de fapt o stare si propriul univers al persoanei. Este foarte greu sa acceptati parerea unei prsoane necunoscute, dar cum nimic nu este intimplator, poate ca de aceea am intrat si v-am spus toate acestea.Sanatatea este si linistea sufleteasca sunt nepretuite in viata unui om, iar baiatul dumneavostra trece printr-un moment foarte greu. Nu stim niciodata, in zilele noastre mai ales, cand o casnicie are sanse sa dureze sau nu.Vreau sa stiti totusi despre mine ca sunt mama de gemeni de 24 ani si va spun cu maxima responsabilitate toate acestea. Va doresc multa sanatate si putere de a privi si rezolva situatia cu calm si spre binele baiatului dumneavostra.
leddel
Postat pe 8 Martie 2009 19:45
V-a amenintat cumva ca daca va opuneti casatoriei se sinucide?
Parintii nu pot trai in locul copiilor.Baiatul dvs. este deja adult, nu-l mai tratati ca pe un copil.Oferiti sprijin si fiti alaturi de el, orice hotarare ar lua.Indiferent daca ceea ce face este bine sau nu din punctul dvs. de vedere, lasati-l sa-si traiasca experienta de viata...
avgruianu
Postat pe 10 Martie 2009 14:02
De la: magduta, la data 2008-08-01 17:36:39Nu stiu ce sa mai fac si cum sa imi conving baiatul ca greseste. Abia a implinit varsta de 18 ani. A crescut, insa la varsta aceasta un om este departe de a fi matur si o mare parte din deciziile sale le ia cu inima, si nu cu ratiunea. In urma cu un an a cunoscut o fata de care s-a indragostit. Stiu ca o iubeste, ea la fel. De curand insa i-a intrat in cap ideea de a se casatori. Am incercat sa-i explic ca este multe prea devreme pentru o astfel de decizie prin toate modalitatile posibile, insa de la ceva timp incoace imi tot repeta ca se omoara daca nu il las sa se insoare. Nu stiu ce atitudine sa adopt. I-am spus intr-un final ca poate sa faca ce vrea, insa de atunci este fie irascibil si nervos,fie apatic si trist. Uneori are si izbucniri de violenta. A devenit de nerecunoscut. Efectiv, imi este teama sa nu savarseasca gestul de care amintea. As vrea sa-l ajut, este copilul meu, ma doare ceea ce i se intampla, dar nu mai ma pot intelege cu el. Ce sa fac????



cumpara-i o funie!
geo32
Postat pe 13 Martie 2009 23:48
Poate ar fi bine intai sa discutati si sa faceti un exercitiu(puteti scrie pe foaie) ce intelege fiecare prin casatorie, ce asteapata sa se petreaca dupa o casatorie si ce indatorir ar avea el dupa ce s-a casatorit(tu vorbesti din experienta, el din ceea ce isi imagineaza). Apoi sa va confruntati ideile. Totul desigur intr-o atmosfera de sprijin si afectiune. Chiar discutia poate pleca de la faptul ca ai observat ca se comporta diferit, ca il iubesti, ca te afecteaza si ca vrei sa gasiti impreuna o solutie optima. Cat despra amenintarea cu sinuciderea as zice ca e mai degraba un gest prin care vrea sa atraga atentia, vrea sa transmita ca are nevoie de ceva si nu cred k il va pune in practica, cu atat mai putin cu cat isi iubeste prietena atat de mult incat vrea asa de repede sa se casatoreasca.Ai rabdare, dragoste si diplomatie.Eentual propune-i alternative:sa se logodeasca (simolic inseamna mult, dar nu si in plan legal, cu repercursiuni) sa locuiasca cu ea cateva luni, sa incerce sa se autointretina. Succes!
annya_852004
Postat pe 16 Martie 2009 14:25
Nu stiu ce as putea spune...E ciudat cum cred uneori copiii nostri ca putem anticipa ce e bine pentru ei.Incearca sa stati mai mult de vorba.Propune un consens( stiu eu...sa incerce sa stea un timp impreuna, sa decopere daca pot convietui etc, mai obtii un ragaz.Am un baiat de 21 de ani si e ciudat ca uneori imi spune sincer ca nu pot eu sa retraiec tineretea prin el.M-am casatorit la 18 ani si mereu ii spun ca afost prea devreme pentru ca a trebuit sa-mi asum responsabilitati pentru care nu eram pregatita, dar faptul ca il am pe el e tot ceea ce-si poate dori o mama(l-am avut la 19 ani) si chiar daca avem multe divergente de opinii stim amandoi cat de mult contam unul pentru altul.Casnicia s-a destramat dar mama si fiul au ramas impreuna.Orice ar decide fi alaturi de el, e tot ce conteaza.
larianajos
Postat pe 16 Martie 2009 22:07
De la: magduta, la data 2008-08-01 17:36:39Nu stiu ce sa mai fac si cum sa imi conving baiatul ca greseste. Abia a implinit varsta de 18 ani. A crescut, insa la varsta aceasta un om este departe de a fi matur si o mare parte din deciziile sale le ia cu inima, si nu cu ratiunea. In urma cu un an a cunoscut o fata de care s-a indragostit. Stiu ca o iubeste, ea la fel. De curand insa i-a intrat in cap ideea de a se casatori. Am incercat sa-i explic ca este multe prea devreme pentru o astfel de decizie prin toate modalitatile posibile, insa de la ceva timp incoace imi tot repeta ca se omoara daca nu il las sa se insoare. Nu stiu ce atitudine sa adopt. I-am spus intr-un final ca poate sa faca ce vrea, insa de atunci este fie irascibil si nervos,fie apatic si trist. Uneori are si izbucniri de violenta. A devenit de nerecunoscut. Efectiv, imi este teama sa nu savarseasca gestul de care amintea. As vrea sa-l ajut, este copilul meu, ma doare ceea ce i se intampla, dar nu mai ma pot intelege cu el. Ce sa fac????
Magduta draga,l-a furat fatuca pe ghietu copkil sau o plecat militar???,vazind ca nu ne-ai kemat la praznic si nici la vrun parastas...Ar fi fost dragutz sa ne spui ceva,ce zici???
valentino
Postat pe 23 Aprilie 2009 20:15
ai uitat sa ne spui tu citi ani ai si ar trebui sa dai timpul inapoi si sa vezi daca parintii tai au fost de acord cu casnicia ta si cu virsta decasatoria,indiferent de ce ai spune si de ce ai zice el te va considera dusman de acum inainte pt ca prima data ai spus nu .NU ITI RAMANE DECIT SA TE ROGI SI SA INCERCI SA FII ALATURI DE ELSAU INCEARCA SI STAI CU FATA DE VB.MULT NOROC
pufoasa67
Postat pe 28 Aprilie 2009 15:57
Eu am trcut deja prin asta!cit de multa importanta dai la aceasta discutie tot mai mult insista asupra ei fiul tau!!incearca sa il lasi sa faca ce vrea dar explica.i intii in ce situatie se va gasi si toate problemele care vor aparea!!
linisteste/te ...ii trce peste ceva timp!!!fii mai rece si va simti!!!lasindu/i loc liber il va apuca frica si va incepe el sa intrebe ....
luc70
Postat pe 2 Mai 2009 23:20

Recomandari

SubiectMesajeUltimul Mesaj
Cauti bona Timisoara?2De la: garbohomecareagency 21 August 2011 10:01
Buna1De la: garbo260292 18 Ianuarie 2012 17:40
sti ce face copilul tau,cand tu spui banalitati pe internet18De la: fleurdelis 5 Februarie 2010 18:53
Ce invata gresit copiii la scoala56De la: Stiinta_succesului 28 Mai 2014 22:27
Nu stiu ce sa fac!!!12De la: isspittis 18 Ianuarie 2010 22:37
Setari Cookie-uri