Atunci cand unul din parteneri vrea sa il schimbe pe celalalt

Ce credeti?
Daca intr-o relatie unul din parteneri isi propune sa-l schimbe pe celalalt(atitudine, comportament, vestimentatie...etc), cum vor evolua lucrurile intre cei doi? Stau altfel lucrurile in cazul in care schimbarea asta e o schimbare in bine?

Poate problema va pare simpla dar vreau, deocamdata, sa vad ce parere aveti si eventual daca ati avut experiente personale de acest gen. Voi reveni mai tarziu cu explicatii.
Va multumesc!
helena_m
Postat pe 21 Noiembrie 2009 10:45
cred ca-i gresit sa incerci sa-l schimbi pe celalalt.
daca o luam de la inceput, cum ti-a ajuns partener? nu-ti placea de el, da' ti-ai propus sa-l schimbi? sau l-ai ales pentru ca ti-a placut? si daca ti-a placut, de ce sa-l schimbi?
as plictisi lumea cu cat as putea sa bat apa pe chestia asta!
dupa parerea mea, cei doi trebuie sa se completeze reciproc, pastrandu-si fiecare personalitatea. asta tine si de respectul reciproc.
pik_nik
Postat pe 21 Noiembrie 2009 10:57
si ca sa completez si eu ce spune pik,trebuie sa faci anumite compromisuri,dar in totalitate nu te poti schimba niciodata.
suntem unici,avem fiecare temperamentul sau care se presupune ca este predominant innascut.
exista o evolutie temperamentala,dar nu poti schimba in totalitate asta.
si da,s-ar putea discuta mult pe aceasta tema,concluzia este insa aceeasi...daca vei incerca la nesfarsit sa-l schimbi pe cel de langa tine,relatia va fi clar un esec.
eladaela
Postat pe 21 Noiembrie 2009 11:01
nu as incerca sa schimb pe nimeni... In primul rind, imi plac oamenii cu personalitate proprie, nu copiile, in al doilea rind nu consider ca EU am dreptate si stiu cum e mai bine pentru toata lumea...
Iar in al treilea rind, urasc specia aia care insista sa te scoata din apa cind tu vrei sa te ineci.
La urma urmei, ne nastem oameni liberi.
quasaria
Postat pe 21 Noiembrie 2009 11:10
de ce vrei sa-l schimbi??? vrei sa-l faci copia ta fidela??va veti plictisi....parerea mea...
tutankhamon
Postat pe 21 Noiembrie 2009 11:15
Nu eu am incercat sa il schimb pe el, ci el pe mine. Ce-i drept, la inceput eram si eu contra acestei idei dar usor usor am inceput sa-mi pierd capul...ma rog, scopul lui era sa ma schimbe in bine si chiar a reusit sa ma "transforme". Dar acum problema este ca nu-l mai vreau pe el, pur si simplu simt ca m-am schimbat atat de mult incat nu el e cel de care am nevoie. S-a intors impotriva lui ce a facut.
helena_m
Postat pe 21 Noiembrie 2009 15:44
Ne-am despartit dar el inca n-a inteles prea bine ca asta a fost motivul si inca ma mai cauta, imi spune cat de greu ii este, imi face declaratii...sufera mult si nu stiu cum sa-l ajut sa mearga mai departe. Sentimentele mele nu mai sunt aceleasi si nu-l mai privesc la fel ca inainte dar nu pot sa zic ca e sters totul ca cu buretele din sufletul meu si ma doare cand il vad in starea in care e, as vrea sa il ajut cumva...
helena_m
Postat pe 21 Noiembrie 2009 15:52
ajuta-l mama...stii vorba aia cu facerea de bine...
Anouk
Postat pe 21 Noiembrie 2009 17:57
Adica in ce sens "te-a transformat" asa radical de nu-l mai vrei pe el?
quasaria
Postat pe 21 Noiembrie 2009 21:36
da..nush ce am..dar sunt cam radicalista..

se poate o schimbare d-asta...daca schimbi persoana cu TOTUL..
adika iti faci rost de o alta persoana asa cum o vrai..

simplu de rezolvat problema

sau vorbeste cu mos craciun..
LILO
Postat pe 21 Noiembrie 2009 21:40
la mos craciun se sta la rand,va rog!
elodia
Postat pe 21 Noiembrie 2009 21:41
serios?
LILO
Postat pe 21 Noiembrie 2009 21:43
Nu incerca sa-l schimbi ca nu vei reusi , vei ,,fabrica" pe cineva artificial..va juca doar o ,,scena " de teatru in relatia cu tine, odata ce se va plictisi va deveni el ...cel de dinaintea ,,schimbarii" ...deci nu vei reusi sa ai decat un ,,partener contrafacut"( o perioada , e doar o chestiune de timp)
reyya
Postat pe 21 Noiembrie 2009 21:46
Parerea mea e ca nu exista: "eu nu vreau sa imi schimb partenerul". Chiar daca nu crezi ca vrei asta, inconstient tot asta incerci. De aceea exista certuri in cupluri. Nu exista cupluri necertate. Si cand izbucneste o cearta, indiferent cat de mica, motivul cam asta e: fiecare vrea ca el, deci incearca sa impuna celuilalt ceva, deci vrea sa ii schimbe comportamentul. Poate ca sunt oameni care nu vor sa-si schimbe radical partenerul dar pe ici pe colo prin punctele esentiale, toti vrem sa il schimbam. Doamne ce desteapta si profunda sunt. Pana si eu ma mir.
Doara
Postat pe 21 Noiembrie 2009 22:12
De la: reyya, la data 2009-11-21 21:46:48Nu incerca sa-l schimbi ca nu vei reusi , vei ,,fabrica" pe cineva artificial..va juca doar o ,,scena " de teatru in relatia cu tine, odata ce se va plictisi va deveni el ...cel de dinaintea ,,schimbarii" ...deci nu vei reusi sa ai decat un ,,partener contrafacut"( o perioada , e doar o chestiune de timp)


am scris dupa ca EL este cel care a vrut sa am schimbe pe mine
helena_m
Postat pe 21 Noiembrie 2009 23:22
De la: garbo017481, la data 2009-11-21 23:22:20
De la: reyya, la data 2009-11-21 21:46:48Nu incerca sa-l schimbi ca nu vei reusi , vei ,,fabrica" pe cineva artificial..va juca doar o ,,scena " de teatru in relatia cu tine, odata ce se va plictisi va deveni el ...cel de dinaintea ,,schimbarii" ...deci nu vei reusi sa ai decat un ,,partener contrafacut"( o perioada , e doar o chestiune de timp)


am scris dupa ca EL este cel care a vrut sa am schimbe pe mine


si viceversa e valabila ..nu conteaza cine pe cine a incercat...relevant este efectul :-)
reyya
Postat pe 21 Noiembrie 2009 23:27
De la: quasaria, la data 2009-11-21 21:36:35Adica in ce sens "te-a transformat" asa radical de nu-l mai vrei pe el?



eu eram o copila fara minte si putin complexata...eram timida, ma imbracam sters, in culori inchise, n-aveam curajul sa ma afirm, deveneam usor dependenta de ceilalti, n-aveam incredere in mine mai exact...
acum am mai "crescut", realizez ca relatia asta de fapt, tocmai pt maturizare mi-a iesit in cale.
Realizez ca pe el trebuie sa-l las in urma, este dominator iar mie nu-mi place asta, este cam materialist...inca un lucru ce nu-mi place..ma rog, as insira aici mii de lucruri care nu-mi convin, acum, si care, culmea, imi conveneau cand l-am cunoscut ...dar ideea principala e ca el a fost ceea ce mi-a trebuit odata dar acum imi trebuie altceva..
ma simt vinovata pt asta dar in acelasi timp imi dau seama ca, la varsta mea, 18 ani, cam asa merg lucrurile iar relatiile servesc in special maturizarii
acum, problema este ca el e cel care sufera..asta ma doare, ma macina..de-asta spun ca as vrea cumva sa-l ajut sa treaca mai suor peste
helena_m
Postat pe 21 Noiembrie 2009 23:30
De la: reyya, la data 2009-11-21 23:27:06
De la: garbo017481, la data 2009-11-21 23:22:20
De la: reyya, la data 2009-11-21 21:46:48Nu incerca sa-l schimbi ca nu vei reusi , vei ,,fabrica" pe cineva artificial..va juca doar o ,,scena " de teatru in relatia cu tine, odata ce se va plictisi va deveni el ...cel de dinaintea ,,schimbarii" ...deci nu vei reusi sa ai decat un ,,partener contrafacut"( o perioada , e doar o chestiune de timp)


am scris dupa ca EL este cel care a vrut sa am schimbe pe mine


si viceversa e valabila ..nu conteaza cine pe cine a incercat...relevant este efectul :-)


rapid raspuns
tocmai asta spuneam ca asta a dus direct la esec, si totusi..un esec benefic
helena_m
Postat pe 21 Noiembrie 2009 23:33
oamenii se schimba doar daca vor ei sa o faca..
melanie
Postat pe 21 Noiembrie 2009 23:35
Draga mea..eu as spune ca..daca in acest stadiu al evolutiei voastre nu va mai completati reciproc , tie nu-ti mai place tipul..nu are sens sa continui.
reyya
Postat pe 21 Noiembrie 2009 23:37
De la: reyya, la data 2009-11-21 23:37:20Draga mea..eu as spune ca..daca in acest stadiu al evolutiei voastre nu va mai completati reciproc , tie nu-ti mai place tipul..nu are sens sa continui.


da, exact
si tocmai asta am scris mai sus, ca ne-am despartit
si mai sus am scris si problema mea, sau..poate...unde vad eu ca ar fi o problema
ce-i drept, sunt si putin confuza...
helena_m
Postat pe 21 Noiembrie 2009 23:42
n-ai de ce sa te simti vinovata. Te-ai schimbat TU, nu te-a schimbat el.... La 18 ani... cresti, inca.

Si sa iti spun un secret: oricit ni s-ar rupe sufletul de ei, barbatii, de obicei, supravietuiesc foarte bine acestor probleme. Mai bine decit ne-am astepta.
quasaria
Postat pe 21 Noiembrie 2009 23:53
De la: quasaria, la data 2009-11-21 23:53:07n-ai de ce sa te simti vinovata. Te-ai schimbat TU, nu te-a schimbat el.... La 18 ani... cresti, inca.

Si sa iti spun un secret: oricit ni s-ar rupe sufletul de ei, barbatii, de obicei, supravietuiesc foarte bine acestor probleme. Mai bine decit ne-am astepta.


oh...mersi mult de incurajare
si totodata, multumesc mult tuturor pt raspunsuri, chiar si celor ironici...s-a mai luminat putin starea mea
helena_m
Postat pe 22 Noiembrie 2009 00:00
[quote name='quasaria' date='2009-11-21 23:53:07'Si sa iti spun un secret: oricit ni s-ar rupe sufletul de ei, barbatii, de obicei, supravietuiesc foarte bine acestor probleme. Mai bine decit ne-am astepta. [/quote]

ohohohhhoo si inca cum!
fleurdelis
Postat pe 22 Noiembrie 2009 00:04
De la: garbo017481, la data 2009-11-21 23:42:29
De la: reyya, la data 2009-11-21 23:37:20Draga mea..eu as spune ca..daca in acest stadiu al evolutiei voastre nu va mai completati reciproc , tie nu-ti mai place tipul..nu are sens sa continui.


da, exact
si tocmai asta am scris mai sus, ca ne-am despartit
si mai sus am scris si problema mea, sau..poate...unde vad eu ca ar fi o problema
ce-i drept, sunt si putin confuza...


Ei, inseamna ca esti putin confuza.
Deci, sa intelegem ca nu mai ai o problema, caci v-ati despartit.
Ia o mica "pauza" chiar si de gandit.
Tu te-ai schimbat, simti asta prea bine.
Atunci, lasa trecutul deoparte, realizeaza mai bine ceea ce iti doresti - de la o relatie, de la viata, si mergi mai departe. Go for it
pretty_varza
Postat pe 23 Noiembrie 2009 19:39
In legatura cu afirmatia banala "de ce sa il schimbi cand ti-a placut de la inceput" vreau sa vin cu un contra-argument. Nu suntem perfecti, dar suntem perfectibili. Intr-o relatie se presupune ca fiecare vine cu ceva, astfel incat impreuna sa alcatuiasca "perfectul". Nu alegi pe cineva pentru ca iti place de el asa cum este, pentru ca atunci cand il alegi iti place poate 1% din el, doar atat cat ai apucat sa vezi. Il alegi pentru ca are potential, pentru ca promite multe (si nu ma refer aici la promisiune de genul celor electorale ca tot suntem in perioada "sarbatorilor"). In primul rand te atrage aspectul (pentru ca inconstient ne gandim ce copii frumosi am face imrpreuna - de la o varsta bineinteles), iti place ca are o minte sclipitoare, dar sclipeste in alta nuanta decat a ta. Trebuie un numitor comun. Greseala nu sta in incercarea de a schimba pe cineva. Dupa parerea mea este gresit ca numai o parte din acel intreg sa se schimbe. Amandoi trebuie sa se schimbe reciproc. Adica sa evolueze. Altfel, se ajunge la situatia de fata, a domnisoarei initiatoare a topicului. Imi este imposibil sa cred ca el nu ar fi avut ce invata de la ea. Chiar daca el era mult mai matur, si numai candoarea copilei din ea trebuia sa ii reaminteasca ce inseamna sa fi copil si sa il ridice putin cu picioarele de pe pamant. Parerea mea asta este, reciproc trebuie sa ne schimbam, pentru ca altfel nu evoluam, ramanem la stadiul incipient al relatie. Totusi, nu trebuie sa ajungem vreodata sa credem ca 1+1=1. Nu, nici unul nu trebuie sa se piarda, sa se contopeasca intr-atat relatiei incat sa nu mai fie vorba de 2 personalitati ale unor entitati umane, ci personalitatea relatiei. 1+1= intotdeauna 2. Doar 1*1=1...ramane fiecare sa descoperiti cand e cazul sa va "inmultiti".
BabyAnne
Postat pe 6 Decembrie 2009 03:05
schimbarile sint inerente, sintem vii - si evoluam intr-o directie sau alta si daca ne propunem asta si daca nu. Pure si simplu tot ce traiesti isi pune amprenta asupra ta. Nu mai esti niciodata cel de ieri sau de acum o saptamina.
Deci este firesc ca si relatia sa ii schimbe pe amindoi - problema este in ce masura intervii in acest proces in mod constient si fortezi dezvoltarea cuiva in alta directie decit evolueaza el natural. Si cine stie ca aia e directia buna. E , de fapt, paritatea dintre dreptatea ta si dreptatea lui. Stii tu ce e mai bine pt el? Cum definesti binele ala?
quasaria
Postat pe 6 Decembrie 2009 03:11
sa nu uitam situatiile in care il/o alegi pe respectivul/va doar pentru simplul fapt ca te simti atras/a de persoana, fiind un diamant neslefuit vrei sa-i dai o forma si o calitate anume . numai ca este periculos sa te joci de-a Dumnezeu !!! totusi sa lasam natura si Dumnezeu sa-si faca treaba ! a , poti sa-i aduci o ajustare de comportament ,vestimentara sau mai nu stiu cum ,e ok !
johnathanC
Postat pe 6 Decembrie 2009 06:01
Buna dimineata prieteni!
Este un subiect foarte interesant, dar mai ales actual. Va rog sa-mi dati voie sa-mi spun si eu parerea, fara a avea pretentia ca detin adevarul absolut. Este, daca vreti, o particica din realitatea pe care am invatat-o la scoala vietii, curs de zi.
Cred ca fiecare din noi ne creem inconstient niste jaloane, niste modele, in ceea ce priveste imaginea fizica si psihica a celui/celei care ar putea sa ne fie partener. Aceste modele le creem in functie de ce am trait inca din copilarie - personaje din povesti, imaginea mamei, a tatalui sau a altor membrii ai familiei care ne-au impresionat intr-un fel sau altul, prieteni, personaje din filme, personaje din carti, etc., etc.
In momentul in care intalnim un potential partener, tot fara sa ne dam seama, daci involuntar, de fapt actioneaza chimia (aceea atractie chimica), moment in care incepem sa construim in jurul respectivei persoane acele sabloane si modele acumulate de noi pana atunci si incercam sa o incadram cat mai bine in ele. De aici incepe "MAREA MINCIUNA". Nu pentru ca respectivul/respectiva ne-ar minti, ci pentru ca ne automintim noi, pe noi. Maximizam anumite calitati chiar atunci cand nu este cazul, minimalizam diferite carente (fireste, carente in raport cu felul nostru, pentru ca aceste carente pot fi considerate calitati ce catre alta persoane), trecem cu vederea si ce nu trebuie trecut, gasim tot felul de scuze care sa ne dovedeasca ca totusi am gasit persoana potrivita. Sigur ca incercam sa schimbam pe alesul nostru conform planurilor si regiilor creeate de noi.
Uneori, partenerul chiar da semne de schimbare si asta ne umple de fericire. Din pacate, nu observam cat de greu ii este si ce mult il oboseste aceasta impunere. Desigur, nu poate dura foarte mult si va urma o explozie care de obicei porneste de la ceva minor. De aici si intrebarile ulterioare - de ce? ce s-a intamplat? etc.
"Nostim" este ca dorim sa schimbam doar partenerul, nu si pe noi.
Si toata aceasta lupta istovitoare pentru ambii parteneri, devine frustranta, devine acerba si duce la ura. De la iubire la ura, doar un pas. Pas pe care, uneori il facem fara sa ne dam seama.
Nu cred ca cineva poate fi schimbat definitiv din dorinta doar a unuia din parteneri. Cred ca imediat dupa ce stabilim ca exista aceea chimie intre noi si potentialul partener, pana sa ne indragostim, ar trebui sa depistam alaturi de calitati si defectele si sa vedem daca acele defecte nu sunt de neacceptat pentru noi. Daca nu sunt de neacceptat, putem merge mai departe, nu prin a-l schimba drastic ci prin a-l explora, gasind si scotand la lumina calitati pe care nici nu stia ca le are, calitati care pot echilibra balanta cu bune si rele.
Partenerii pe timpul vietii se pot completa si da, se pot schimba impreuna (acele compromisuri acceptate). Sigur, trebuie multa intelepciune si experienta de viata pentru a realiza toate acestea.
Nu putem cere tinerilor sa accepte in totalitate experienta celor mai in varsta pentru ca au si tinerii nevoie de experienta proprie.
Sigur ca cei care stiu sa culeaga si din experienta inaintasilor lor cate ceva, cei care nu se cred centrul pamantului si care inteleg ca roata nu trebuie inventata mereu, vor avea mai putine de suferit si isi vor putea gestiona mai bine timpul, realizarile sau esecurile, durerile si bucuriile.
Nu vreau sa dau sfaturi nimanui, pentru ca nimeni nu a reusit sa faca cuiva bine cu de-a sila. Rau, da, poti sa faci oricui si fara sa-i ceri voie, binele insa, nu, trebuie sa fie cerut si acceptat.
Deci, nu vreau sa dau, cum spuneam mai sus sfaturi, dar sunt aici pentru cei care cred ca le pot fi de folos, pentru cei care au nevoie de mine.
Sa aveti o zi excelenta, prieteni!
SHIVA
Postat pe 6 Decembrie 2009 07:49
eu cred ca celalalt daca te iubeste va incerca singur sa devina un om mai bun,sa schimbe in bine ceea ce este rau din propria dorinta.Nu cred ca este bine sa incerci sa schimbi pe cineva dar poate il poti face sa inteleaga care este punctul tau de vedere,ce ti-ar placea tie sa faca si de ce.
garbo065280
Postat pe 6 Decembrie 2009 08:52

Recomandari

SubiectMesajeUltimul Mesaj
vreau un sfat, am gresit asa mult oare?52De la: garbo085927 12 August 2010 23:50
Cum e sexul dupa un divort stresant?57De la: garbo052263 26 Septembrie 2009 22:11
putem trai si fara critica!......19De la: Cassey 9 Iulie 2009 14:40
Teama relatiei la distanta 51De la: kinga444 21 Noiembrie 2009 01:23
vreau sa inteleg31De la: office_salinasusesi_ro 15 Septembrie 2010 12:23
Setari Cookie-uri