Maria Cezara Mitea, dietetician și nutriționist la spitalul Wiener Privatklinik din Viena, explică de ce grăsimile nu trebuie privite ca un singur grup, ce face vitamina D diferită de majoritatea vitaminelor și în ce situații suplimentele pot avea un rol real în menținerea sănătății.
Trebuie să evităm grăsimile din alimentație?
Grăsimile sunt necesare organismului. Ele furnizează energie, intră în structura membranelor celulare și contribuie la absorbția vitaminelor liposolubile A, D, E și K. Prin urmare, obiectivul unei alimentații echilibrate nu este eliminarea lor, ci alegerea surselor potrivite și adaptarea cantității la necesarul individual.
Atenția trebuie îndreptată în special către aportul excesiv de grăsimi saturate, prezente în alimente precum carnea grasă, untul și produsele lactate integrale, dar și în uleiurile de cocos și palmier. Atunci când sunt consumate în exces, acestea pot favoriza creșterea colesterolului LDL și a riscului cardiovascular.
O strategie mai utilă decât simpla reducere a grăsimilor este înlocuirea unei părți din sursele bogate în grăsimi saturate cu alimente care conțin grăsimi mono- și polinesaturate. Uleiurile vegetale netropicale, peștele, nucile, semințele și avocado pot fi integrate într-un model alimentar variat, fără ca aportul caloric total să fie ignorat.
De ce uleiul de măsline, uleiul de rapiță și uleiul de in sunt considerate alegeri potrivite?
Uleiul de măsline și uleiul de rapiță conțin în principal acizi grași mononesaturați. Uleiul de in, semințele de in și nucile furnizează acid alfa-linolenic (ALA), o formă vegetală de omega-3. Aceste surse pot contribui la îmbunătățirea profilului lipidic atunci când înlocuiesc grăsimile saturate într-o alimentație echilibrată.
Este însă importantă diferența dintre formele de omega-3. Peștele gras, precum somonul, macroul și sardinele, furnizează direct EPA și DHA. Organismul poate transforma ALA din sursele vegetale în EPA și DHA, dar conversia este limitată. Pentru persoanele care nu consumă pește, o eventuală suplimentare cu omega-3 provenit din alge poate fi discutată cu medicul sau dieteticianul, în funcție de alimentație și de starea de sănătate.
Putem acoperi necesarul de vitamine numai prin alimentație?
În multe situații, o alimentație variată poate furniza cea mai mare parte a vitaminelor și mineralelor de care organismul are nevoie. Legumele, fructele, cerealele integrale, leguminoasele, sursele adecvate de proteine, nucile, semințele și grăsimile de bună calitate contribuie împreună la un aport nutritiv echilibrat.
Totuși, nevoile nu sunt identice pentru toată lumea. Vârsta, sarcina, anumite afecțiuni, capacitatea de absorbție, medicația utilizată și excluderea unor grupe alimentare pot crește riscul de deficit. Suplimentele pot fi utile în astfel de situații, dar nu înlocuiesc alimentația și nu ar trebui administrate automat doar pentru că sunt disponibile fără prescripție.
De ce vitamina D este un caz aparte?
Spre deosebire de majoritatea vitaminelor, vitamina D este produsă în mare parte la nivelul pielii sub acțiunea radiațiilor UVB. Doar câteva alimente o conțin în mod natural în cantități relevante, printre acestea aflându-se peștele gras, uleiul din ficat de pește și, în cantități mai mici, gălbenușul de ou. Produsele fortificate pot reprezenta o sursă suplimentară, în funcție de disponibilitate și de compoziția lor.
Producția cutanată variază în funcție de anotimp, latitudine, momentul zilei, vârstă, pigmentarea pielii, suprafața expusă și utilizarea protecției solare. În lunile cu puțină lumină solară sau la persoanele cu expunere redusă, aportul poate deveni insuficient. Acest lucru nu înseamnă însă că expunerea neprotejată și prelungită la soare este recomandată, deoarece radiațiile ultraviolete cresc riscul de afectare a pielii.
Foto: Tatevosian Yana /ShutterstockCând este indicată suplimentarea cu vitamina D?
Suplimentarea nu ar trebui decisă după recomandări generale de pe internet sau după schema urmată de o altă persoană. Necesitatea și doza depind de vârstă, alimentație, expunerea la soare, afecțiunile existente, medicamentele administrate și riscul individual de deficit.
Determinarea concentrației sanguine de 25-hidroxivitamină D este principalul test utilizat pentru evaluarea statusului vitaminei D, dar testarea de rutină nu este recomandată tuturor adulților sănătoși. Medicul poate indica analiza atunci când există factori de risc, simptome sugestive, boli care afectează absorbția sau situații în care rezultatul ar modifica decizia terapeutică.
Vitamina D este liposolubilă, iar dozele mari administrate necontrolat se pot acumula și pot produce efecte nedorite, inclusiv creșterea excesivă a calciului din sânge și afectare renală. De aceea, mai ales în cazul dozelor mari sau al administrării pe termen lung, suplimentarea trebuie stabilită împreună cu un profesionist medical.
Alimentația vegană și necesarul de vitamina B12
Vitamina B12 se găsește în mod natural aproape exclusiv în alimente de origine animală. Din acest motiv, persoanele care urmează o alimentație vegană au un risc crescut de deficit dacă nu consumă produse fortificate sau nu utilizează un supliment adecvat.
B12 este esențială pentru formarea normală a globulelor roșii și pentru funcționarea sistemului nervos. Un deficit prelungit poate provoca anemie și manifestări neurologice, uneori dificil de reversat. Persoanele vegetariene pot avea, de asemenea, un aport insuficient, în funcție de cantitatea de ouă și produse lactate consumată.
În cazul unei alimentații complet vegetale, includerea unei surse sigure de vitamina B12 este o necesitate nutrițională. Tipul produsului, doza și monitorizarea se stabilesc în funcție de profilul individual și de recomandarea medicului sau a dieteticianului.
Echilibrul alimentar și recomandări personalizate
Mesajul esențial nu este că grăsimile trebuie eliminate sau că suplimentele trebuie respinse, ci că ambele trebuie privite în context. Calitatea grăsimilor contează, alimentația variată rămâne baza aportului de nutrienți, iar suplimentarea are sens atunci când răspunde unei nevoi reale.
- alegeți mai frecvent surse de grăsimi nesaturate în locul celor bogate în grăsimi saturate;
- urmăriți diversitatea alimentației, nu un singur aliment sau nutrient;
- evitați administrarea necontrolată a dozelor mari de vitamine;
- solicitați recomandări individuale atunci când urmați o dietă restrictivă sau aveți factori de risc pentru carențe.
O decizie informată pornește de la evaluarea întregului stil alimentar și, atunci când este necesar, de la analize și recomandări adaptate fiecărei persoane. În acest fel, suplimentele pot completa corect dieta, fără să devină un substitut pentru alimentația echilibrată.
Persoana citată: Maria Cezara Mitea, dietetician și nutriționist Wiener Privatklinik
Foto fr si main: monticello /Shutterstock



Directorul unei școli din Nepal a salvat aproape 900 de elevi cu câteva minute înainte de viitură
Elevii români au cucerit nouă medalii la Olimpiada Internațională Științele Pământului
Un profesor cere reguli clare privind folosirea telefonului personal în activitatea didactică
97 de școli vor primi fonduri pentru grupuri sanitare moderne, pentru a elimina toaletele din curte