Sunt insarcinata si doresc sa ma despart de tatal copilului

Buna seara, sunt noua pe aici si nici nu stiu exact cum sa incep...

Pe scurt, relatie bonlavicioasa de 3 ani, in niste momente de "vai ce ne mai iubim noi", el imi spune ca si-ar dori un copil cu mine, eu zic ok si bang chair am ramas !!!
Toata lumea fericita, m-a cerut de sotie, totul parea perfect, numai ca omul si-a aratat adevarata fata.....a inceput sa se poarte cu mine foarte urat, probabil din cauza frustrarilor lui.
Sunt vesnic trista desi mi se intampla cel mai mare miracol al lumii, am un sufletel care creste in mine si nu vreau sa-mi mai simta nervii prin care "iubitul" meu ma face sa trec zi de zi....

In speranta ca voi m-ati intelege, m-ati sprijini si suporta, tare mi-as dori sa aud niste sfaturi...
Oare sarcina nu e perioada in care daca vrei pepene in miez de noapte barbate-tu se face pepene ?? Nu ma asteptam sa fie cea mai neagra perioada din viata mea ....
Seara frumoasa tuturor !
lollyme
Postat pe 18 Septembrie 2012 19:24
Chiar asa noua nu esti si ai inceput bine.. Eu zic sa vrei un os in miez de noapte,el se face os si-l papa un cutzu pofticios.
Seara frumoasa si tie.
Rotty
Postat pe 18 Septembrie 2012 19:50
dl. care ar trebui sa se faca pepene si-a dorit un copil asa cum si-ar dori si o motocicleta, de exemplu... "o chestie" pe care o au altii si el n-o are. Cu diverse versiuni si upgrades: blond, roscat, cu ochii verzi, mov sau albastri, in functie de coloritul mamei. Daca asta era situatia, in mod cert nu trebuia sa il faci - doar pentru ca a avut el moftul asta. Trebuia sa faci un copil cind ti-l doreai TU si cind erai dispusa sa mori cu toata lumea asta mare de git pentru copilul TAU. Din tine iese. Tu esti mama.Tu il faci, pina la urma - tu iti asumi responsabilitatea de a-l aduce pe lume si responsabilitatea pentru ce i se intimpla in urmatorii 18 ani. Cu sau fara contributia lui tat-su.

quasaria
Postat pe 18 Septembrie 2012 20:26
Ca nu trebuia stiu, ca s-a intamplat cu un rost, sunt convinsa, doar ca nu il vad acum :)
Ex cu motocicleta... perfect. Este genul de om care azi vrea moto, maine nu, azi vrea copil, maine i se pare prea complicat si tot asa :)))
Multumesc ptr raspuns
lollyme
Postat pe 19 Septembrie 2012 12:57
De la: lollyme, la data 2012-09-19 12:57:56Ca nu trebuia stiu, ca s-a intamplat cu un rost, sunt convinsa, doar ca nu il vad acum :)
Ex cu motocicleta... perfect. Este genul de om care azi vrea moto, maine nu, azi vrea copil, maine i se pare prea complicat si tot asa :)))
Multumesc ptr raspuns

Asa se intimpla la virsta postpuberala,probabil ca ai 16 18 ani si el abia trecut de 21,asemenea fate nechibzuite produc consecinte grave celor doi parteneri,pe tot parcursul tineretii,intrebari si reprosuri,da mai grave sunt consecintele asupra noului nascut,
VOIAJOR
Postat pe 22 Septembrie 2012 06:25
Sa stii ca nu e chiar asa cum credeai tu... Barbatii nu traiesc efectiv experienta sarcinii. Si e nedrept fata de partenerul tau sa te astepti sa-ti tina ligheanul cand vomiti, sau sa nu se dezlipeasca de tine cand te simti rau, chiar daca scopul este nobil. Barbatii nu sunt conceputi sa empatizeze cu suferintele femeilor Cand o femeie se hotaraste ca este momentul potrivit sa devina mama, trebuie sa gandeasca exclusiv unilateral: este capabila fizic si psihic sa suporte o sarcina si, mai ales, statutul de mama, care este chiar mai dificil? Nu te baza nici un moment pe partener, pentru ca el s-ar putea sa nu reactioneze ca in basme, si sa iasa la suprafata lucruri pe care nici nu le banuiai.
Daca vrei un sfat - nu te desparti de el. Fii tu buna si intelegatoare, ai grija si de el, ca si el este ca un copil care vrea atentie, nu ii reprosa lipsa de atentie in ce te priveste. Priveaza-l de responsabilitatea de a fi sotul unei femei insarcinate :)
Nu vreau sa te descurajez, dar dupa ce o sa nasti o sa ai nevoie de ajutorul lui, bun sau rau, mult sau putin, ai sa vezi. Cand vei fi pe picioarele tale, atunci reconsidera discutia cu divortul. Acum, nu e momentul.
garbo198352
Postat pe 22 Septembrie 2012 11:13
e destul de dificil sa stabilesti "cind e momentul" daca vrei sa te desparti. Momentul nu prea e niciodata. Nici inainte de sarcina - daca vrei un copil - nici in timpul sarcinii, pt ca e o perioada sensibila pt tine si divorturile sint mizerabile, nici dupa sarcina cind abia ai nascut, esti in depresie portpartum, ai un bebe mic si nevoie disperata de ajutor.... nici cind copilul e mai mare si s-a atasat de tat-su. Deci, daca vrei "momentul potrivit", nu exista asa ceva. Casniciile nu sint facute sa se destrame, nu te pregateste nimeni pentru momentul in care fat-frumosul se transforma in broasca... Si totusi, uneori se intimpla. Iar cind transformarea e periodica, lucrurile sint mult mai complicate... E mai bine sa ii stii eticheta - definitiva - decit sa n-ai idee in fiecare dimineata linga cine te trezesti: ala de care te-ai indragostit, sau ala pe care nu il suporti si nu te suporta.
Decizia e personala, pina la urma.
quasaria
Postat pe 23 Septembrie 2012 00:28
Luptati pentru familia voastra.
machiajtatuaj
Postat pe 23 Septembrie 2012 01:50
Sa nu te desparti! Asuma-ti responsabilitatea pana la capat si ai incredere in Dumnezeui. Probabil ca ti-ai facut vise prea mari despre casatorie. Dar casatoria nu e ceva unde totul e roz si frumos, ci inseamna si cruce care trebuie dusa pana la capat.

Cstoria este un sacrament i un legmnt fcut n faa lui Dumnezeu i a Bisericii, i este indisolubil (de nedesfcut). Soul i soia trebuie s fie mpreun pentru toat viaa att la bine ct i la greu.

Divorul este o mare dezordine i o vtmare a cstoriei. Domnul Iisus Hristos interzice divorul i recstorirea dup divor: De aceea brbatul va lsa pe tatl su i pe mama sa i se va uni cu soia sa. i cei doi vor fi un singur trup. Aa c nu mai sunt doi, ci sunt un singur trup. Deci, ceea ce Dumnezeu a unit, omul s nu despart. n cas, ucenicii L-au ntrebat iari despre aceasta. i El le-a zis: ORICINE ΪI VA LSA SOIA I SE VA CSTORI CU ALTA, COMITE ADULTER MPOTRIVA EI ; I DAC O FEMEIE ΪI LAS SOUL I SE CSTORETE CU UN ALTUL, COMITE ADULTER. (Mc. 10,7-12).

n prima scrisoare a Sfntului Apostol Pavel catre Corinteni, citim: Celor cstorii nu eu le poruncesc, ci Domnul, ca soia s nu se despart de so. Dac este desprit, s rmn necstorit sau s se mpace cu soul ei. i nici soul s nu-i lase soia. (1Cor. 7,10-11).

Iar n scrisoarea ctre Romani citim: Cci femeia mritat este legat prin lege de soul ei ct timp triete el; dar dac-i moare soul, este dezlegat de legea soului ei. Dac, deci, cnd i triete soul, ea este a altuia, se va numi adulter; dar dac-i moare soul, este dezlegat de lege, aa c nu mai este adulter, dac este a altuia (dac se cstorete cu altul n. n.). (Rom. 7, 2-3).

Deci, refuzul recstoririi dup divor ct timp triete soul / soia, nu este un capriciu al Bisericii Catolice, ci, dup cum am exemplificat, este bazat pe Cuvntul lui Dumnezeu.

Pentru cazuri grave, Biserica Catolic poate ngdui celor cstorii s triasc desprii (o aa numit separare de la pat i mas), dar ei rmn tot cstorii i nici unul dintre ei nu se poate cstori din nou ct vreme triete cellalt so (numai dup trecerea soului / soiei la cele venice).

Nici Biserica Ortodox nu consider a doua oar ca fiind cstorie, ci un fel de "pogormnt", cu alte cuvinte sunt n dezordine cei care fac aceste "pogorminte", creznd n mod greit c prin acestea ar fi n ordine.

Dezordinea provocat de divor aduce dup sine prejudicii grave: pentru cellalt so, care se vede prsit i pentru copii, traumatizai de desprirea prinilor i adesea trai de ambele pri. Este i un refren al unui cntec: Sunt copii nefericii, / Inima i doare / C-s prinii desprii / N-au n cas soare.

Una din principalele aciuni ale diavolilor este de a introduce dezbinarea oriunde : n familie, n societate, n Biseric, etc. Chiar cuvntul diabolos, n limba greac, nseamn cel care dezbin, cel care desparte. Deci diavolii doresc dezbinarea familiilor i lucreaz att direct, ct i prin anumii oameni. Soii nu trebuie s le cad n plas, ci s lupte pentru a-i menine csniciile, pentru familii unite i puternice. Iar familiile vor fi unite i puternice numai dac soii l vor pune pe Cristos la baza cstoriei lor i vor ti s treac peste nenelegeri i disensiuni prin rbdare i sacrificiu.

Accesnd linkul urmtor putei citi o carte foarte interesant : Cstoria cretin, de Tihamer Toth. Poate fi citit direct pe internet, cu click pe titlurile capitolelor de pe site:
http://www.ercis.ro/biblioteca/tothcasatoria.asp?cap=100
Toat cartea e foarte interesant, dar n ce privete problema divorului recomand mai ales partea I a capitolului 10 :
10. Cstoria indisolubil (II)
I. Interesul omenirii cere indisolubilitatea
A) Divorul este blestem i pentru brbat
B) Divorul este un blestem mult mai mare pentru femeie
C) Divorul este cel mai teribil blestem pentru copil
D) Desfacerea cstoriei este un blestem pentru omenirea nsi

De asemenea, accesnd linkul urmtor gsii mai multe materiale foarte interesante legate de valoarea familiei cretine i de anul familiei:
http://www.ercis.ro/actualitate/anul_familiei.asp

Accesnd linkul urmtor, putei citi i un articol foarte interesant despre indisolubilitatea cstoriei:
http://lumea.catholica.ro/2009/05/pentru-o-pastoratie-a-casatoriei-indisolubile/

Recomand i urmtorul blog foarte interesant :
http://www.cezar-iasi.blogspot.com/
De pe acest blog recomand, n primul rnd, articolul cu titlul Argumente i dovezi ale existenei lui Dumnezeu i a vieii venice de dincolo de moarte (articolul cel mai amplu, din partea de jos a blogului). n afar de argumente i dovezi, pe blog gsii: nregistrri video cu miracole, videoclipuri, filme documentare, legturi cu numeroase site-uri foarte interesante, posturi TV i de radio on-line, cri care pot fi citite direct pe internet (fr a necesita descrcare n calculator), articole foarte interesante. V rog intrai pe blog i trimitei-l mai departe, ca s foloseasc i altora.

vieru_cezar_iasi
Postat pe 23 Septembrie 2012 02:53
ami pare rau sa aud asa ceva deci pana la urma maiesti cu el sau nu?
marivlasceanu
Postat pe 23 Septembrie 2012 03:01
buna seara
trec printr-o situatie asemanatoare, numai k la mijloc sunt 2 copii si eu o inteleg foarte bine.nu stiu ce sa spun, ce inseamna ca se poarta urat. la mine nu se pune problema de bataie...jigniri cu fa si altele mai urate au fost de cateva ori, dar e vorba ca iti imbolnaveste sufletul, mintea, psihicul iti spala-prespala creierii un astfel de om. ajungi oricum sa nu mai simti iubire fata de el ci doar uneori o mica nostalgie cand te gandesti la separare...la copil, dar atat.in rest, numai razboi.dar cum e normal...fiecare decide pt el. eu am vrut sa spun k o inteleg fff bine pe fata.va pup
misterioasa1
Postat pe 23 Septembrie 2012 03:13
Trec exact prin aceeasi situatie,sunt insarcinata in 6 luni jumate,iar viata alaturi de partenerul meu a devenit un calvar de cand am ramas gravida,m-a distrus psihic.Desi sustine cu tarie ca-si doreste acest copil,cred ca profita ca nu prea am de ales si se comporta cu mine ca si cand as fi un sac de cartofi,ma jigneste foarte urat,ma minte mereu,vrea sa ma faca mereu sa ma simt prost,se schimba negativ pe zi ce trece,face lucruri la care nu m-as fi asteptat vreodata sa le faca.Cateodata cedez nervos si incep sa plang,pt ca efectiv simt ca nu mai pot,iar in acele momente ma jigneste si mai tare ,ma acuza cum ca as face sau gandi anumite lucruri,care mie nici macar prin cap nu-mi trec,chiar nu-l intereseaza ca acest comportament afecteaza fatul si nu numai pe mine,desi incerc sa-i explic acest lucru mereu ,dar nici macar nu sta sa ma asculte vreodata ce am de spus(pleaca sau imi spune ca este obosit si ca nu are chef).El totusi e perfect convins ca nu greseste cu nimic,se considera familist convins (i-am gasit in ultimul timp numeroase mesaje de la diverse femei,ba chiar am tras concluzia ca el le cauta).Este obsedat de mama lui,se duce si sta toata ziua numai cu ea,daca nu se suna reciproc de foarte multe ori.Ar fi foarte multe de spus,insa eu am hotarat sa astept sa se nasca copilul si sa mai sper la o schimbare pozitiva din partea lui.Cel mai tare ma doare sufletul de copil,sper ca toate certurile noastre sa nu -l afecteze foarte tare,sa se nasca sanatos...dar daca schimbarea nu va avea loc pe viitor,nu-mi ramane decat sa-mi iau copilul de manuta si sa plec la parintii mei care ma sustin.
Numai bine va urez!
garbo191788
Postat pe 23 Septembrie 2012 04:11
fata mea trece prin aceeasi situatie intrebarea este daca esti pe picioarele tale financiar, locativ etc. ca sa poti creste singurica un copilas , el oricum va avea nevoie de ambii parinti si va suferi daca aceasta pers. te iubeste , pana la urma va veni langa voi . Nu trebuie sa disperi desi viata in Romania este grea daca ai pe cineva alaturi vei reusi , totul va fi bine in final si tu te vei bucura de ingeras. Daca nu s-a bucurat nu te iubeste , la fel am patit si eu acum 24 ani , iar azi traiesc o drama care nu se mai termina , tb. sa cresc copilul singura caci aveam suportul parintilor, dar eram tanara, fara minte si f indragostita . Parasestel , daca te iubeste va alerga repede dupa tine.
garbo269013
Postat pe 23 Septembrie 2012 04:39
da ,o poveste trista ,, parasestel renunta si la co[pil ,,viata este grea ,,,daca nu ai suport material ,,moral ,,,vai ,,vai ,,,dar uneori nu stii ce-ti aduce viata ,,poate copilul asta este o binecuvantare ,,,,fa ce-ti dicteaza inima
garbo_7208
Postat pe 23 Septembrie 2012 06:27
.....fata draga, orce copil, e trimis de Dumnezeu, el are un sufletel, care receptioneaza, toate trairile tale, el aude ..si simte zbuciumul tau....
un copil e un fruct al dragostei , al iubirii, pure , celeste, l ai vrut..il al, da i o sansa , nu un chin...
..cred ca tatal lui, isi va modifica modul de a se purta , dupa nasterea lui..cand ii va srtange mana , cu manuta lui....
gandirea si trairile tale , iti fac rau si tie si copilului....
orce creatie impune sacrificiu, iubeste, depaseste criza, continua, FII OPTIMISTA SI INCREZATOARE!
NADEJDEA, CREDINTA SI DRAGOSTEA INVING!
SA FI IUBITA SI BINECUVANTATA!
DUMNEZEU SA TE AJUTE , PE TINE, COPILUL TAU SI RELATIA TA!


dang
Postat pe 23 Septembrie 2012 06:49
buna ....eu te sfatuiesc sa nu mai stai sa suferi ... ca asa am facut eu si el s-a schimbat in mai rau dupa ce am nascut a ajuns de ma batea si tot asa injurata si jicnita dar eu sufar si in ziua de azi am fost plecata 11 luni in franta dar am venit inapoi la fete si imi pare rau ca am venit inapoi asa ca eu te sfatuiesc sa nu stai sa suferi esti tanara si e pacat de tn .....iti doresc sanatate multa si nastere usoara
garbo035645
Postat pe 23 Septembrie 2012 07:09
Cand spui ca iti doresti un copil,dai dovada de bunatate ,de noblete,fara sa ai habar ,ce inseamna o sarcina si la ce te poate supune ea.Cand sarcina se si produce, barbatul observa ca nu este chiar cel mai placut lucru din lume si nu-i mai place chiar deloc.Ar dori sa spuna probabil ca a glumit si el putin si tu ai luat-o prea in serios,dar din pacate este mult prea tarziu,implicatiile sunt mult prea serioase pentru toata lumea.Divortul ramane ca ultima alternativa ,dar nu este ceva ce sa isi doreasca nimeni,intr-o astfel de situatie,pentru ca toti aveti de suferit.Din pacate nu avem suficienta rabdare si ne grabim sa traim viata la intensitate maxima ,cam dupa ureche,fara sa cantarim suficient consecintele faptelor noastre.Poti greva intr-un mod important viitorul copilului,al sotului si chiar si al tau,asa ca ai mare grija ce decizii iei,de ele va depinde viitorul a trei oameni.
garbo265966
Postat pe 23 Septembrie 2012 08:22
Este greu sa dai sfaturi, fiecare caz este diferit.Eu sunt casatorita de 26 de ani si pot spune ca este important sa faci ceea ce simti ca este bine in primul rand pentru tine, nu ceea ce spun ceilalti.........un copil nu te tine legata, el creste oricum......dar si o comuniune cu un om paralel cu dorintele, gandurile tale nu este normal, vei ajunge ca o planta... iar viata este atat de scurta......
zghiera
Postat pe 23 Septembrie 2012 08:37
Viata de cuplu e foarte frumoasa, dar... tinerele sotii vor sa fie iubite ..fara a face un efort...ca sa primesti iubire ,trebuie sa stii sa daruiesti iubire...trebuie sa zambesti mai mereu celui pe care l-ai ales...sa fii mandra ca e cu tine ...si asa mai departe ...Eu zic ca FERICIREA in casnicie ,in cea mai mare parte depinde de sotie... Daca nu iti merge bine , draga mea , vina tot tu o porar fi multe de discutat si de facu
ti...Trebuie sa stii sa pastrezi un barbat si sa-l faci sa te iubeasca exact asa cum vrei tu....
Terezia_Stelli_1
Postat pe 23 Septembrie 2012 08:47
Draga mea, linistea ta si a copilului tau, inclusiv din faza intrauterina sunt cele mai importante. Eu nu pot sa-ti spun ce sa faci...doar sa faci ce simti tu ca e mai bine pentru tine.Si sa nu uiti ca de starea ta actuala se vor lega multi parametri ai copilului care urmeaza sa vina pe lume...prin urmare, concentreaza-te pe ce-i transmiti acestuia si imi place sa cred ca vei fi suficient de inteleapta si puternica pentru a-i darui pacea si iubirea de care are nevoie pentru a creste frumos
elegie_de_toamna
Postat pe 23 Septembrie 2012 09:17
si eu sunt un caz similar,vreau sa divortez de el dar nu vrea sa vina la semnat actele de la notar bani de tribunal nu am......o mica paranteza EU AM VRUT COPILUL ,nu si pe el.......pur si simplu nu-l mai vreau....fiindca ''chipurile''toata ziua e la munca....sa o spuna la mutu......oricum nu ma mai intereseaza ce face ,si pe unde merge ....eu am un baietel de crescut,pe care il iubesc mai presus de orice........dar as vrea sa ma lase linistita sa imi cresc copilul.......oricum nu e acasa cu zilele....si acum ,a plecat de vineri numai el stie unde......daca cineva imi poate spune cum pot proceda sa-l aduc la notar pt semnat,as fi recunoscatoare........eu nu mai vreau sa stau cu el....aaaa si nici el nu e doritor de asa ceva ....sta cu mine din obisnuinta si comoditate......vreau sa imi cresc copilul in liniste......am avut inainte de copil o ruptura in casnicie de vreo 2 ani....e clar ca nu mai merge.....eu ma descurc si fara el sa-mi cresc copilul,el stie asta si din cauza asta nu-mi da divort...apropo avem 22 de ani impreuna...si nu-mi pare rau o secunda daca ma despart de el....imi ajunge....asa ca fato gandeste-te doar la copil si la tine...el nu merita nici macar o privire din partea ta........va doresc tuturor sanatate
eclesia
Postat pe 23 Septembrie 2012 09:30
mai bine singura ....
mai tirziu e mai greu acum ai paruintii linga tine banuiesc eui te vor ajuta....
viata merge inainte si despre cel mic care trebuie sa vina ...numai bine si sanatate maxima
mmiriam
Postat pe 23 Septembrie 2012 09:49
Un copil crescut intr-un mediu fara iubire este un copil care va fi marcat pe tot restul vietii, gandeste-te la asta. Tu sti bine ce ai de facut.. nu mai amana, fa-o acum si va fi bine. Sunt si alte cai de atac pentru a rezolva situatia trebuie doar ca tu sa te decizi. Si tu si copilul aveti nevoie de liniste. Totul va fi bine din nou. iti doresc numai bucurii si sa ai parte de iubire, liniste si respect.
daniela1965
Postat pe 23 Septembrie 2012 10:14
Vreau sa-i raspund lui "VOIAJOR" care insinueaza ca ea ar fi tanara si proasta si ca asa-i trebuie.Si sa raspund tuturor celor care o condamna pe fata ca vai,ce-a facut si de ce n-a urmat calea cea dreapta, ca altfel totul ar fi fost perfect.
Cand iubesti un om, il crezi si iti faci planuri de viitor cu el, cu atat mai mult cu cat el impartasea aceleasi ganduri cu ea. De ce dati cu pietre in biata fata care e ,pana la urma, victima increderii in oameni si iubire? El e un ticalos. E vina ei?
Era una pe-aici care o sfatuia sa "lupte pentru familie". Care familie,doamna? Fata noastra e singura cu viitorul ei copil.Cu siguranta stie ce are de facut mai departe si pe cine se poate baza. Eu ii urez multa sanatate si capul sus, nu esti de vina cu nimic,dimpotriva,esti o curajoasa. Nu ai de ce sa iti fie rusine. Capul sus si multa putere ca sa-ti cresti minunea.
Sunt alaturi de tine.
sonike
Postat pe 23 Septembrie 2012 10:19
Este clar ca esti derutata si pe buna dreptate.Daca ai parinti care sa te ajute in toata perioada ce va urma pana cand vei putea sa preiei tu toate responsabilitatile ce decurg din rolul de mama, desparta-te de el. Asa nu vei mai fi hartuita psihic, cu implicatii asupra copilului si vei putea gandi limpede in legatura cu tot ce te priveste, si dupa nastere, in legatura cu tot ce va priveste, pe tine si puiul tau. Sotul tau este clar, cel putin imatur, poate ca esti putin si tu, dar in momentul asta este clar ca nu se poate face nimic, va veti maturiza cu timpul, dar pt tine momentul acesta va veni mai curand, pe masura ce te vei ocupa de cel mic si vei fi nevoita sa faci fata tuturor provocarilor ce decurg de aici. Dar daca la toate aceste probleme inerente prin care trec toate mamele, si care nu trebuie sa te sperie ci sa le iei ca atare pe masura ce ele apar, se adauga problemele create de un sot si un tata imatur, garantat vei face cel putin o nevroa la care se vor adauga si probleme de sanatate somatica, adica fizica(te doare ceva la modul concret, te simti rau, obosita, extenuata etc.) Tu nu ai nevoie de asa ceva, ci de liniste, armonie pe cat se poate, Stiu ca te gandesti ca un copil are nevoie si de tata, si de vei iesi in parc cu el si vei vedea un copil insotit de ambii parinti, te vei necaji si vei lacrima, dar zbuciumul tau va fi mic comparativ cu situatia in care ramai cu un astfel de om. Sa nu-ti pese nici de neamuri, vecini, prietene ca te vor barfi si alte lucruri de genul asta. Nu accepta o viata mizerabila, de chin, ca sa nu te vorbeasca lumea, ca oricum oamenii vorbesc, si nu-ti preiau ei din suferinta. Si nu te arata slaba in fata lui, impuneti punctul de vedere, arata-te demna si puternica, dar nu brava, bravura te seaca de energie, spune-i ca puiul mic este mai important decat voi doi si ca tu ai ales sa-l ocrotesti si daca este la fel de important si pt el si-i va pasa, va va cauta si va schimba poate ceva in comportamentul lui. In nici un caz sa nu te victimizezi si sa nu te arati slaba in fata lui, te va calca in picioare si-ti va distruge increderea in tine pt tot restul vietii iar copilil va avea tot felul de probleme, de la cele psihice, la cele de natura somatica si tot tu vei suferi, mai mult, ca nu ai procedat intelept cand inca puteai. Sigur ca divortul este considerat un pacat, ca ce-a unit Domnul, omul sa nu desparta, dar daca in urma unei astfel de uniuni exista pericole reale pt unul dintre cei doi, in cazul acesta trei, este de preferat aceasta varianta. Doare un pic, dar trece si uiti. Nu mi-as asuma raspunderea de a da un astfel de sfat, dar duhovnicul meu mi-a vorbit despre necesitatea care apare uneori ca cei doi sa se desparta, dandu-mi atatea exemple nefericite din societatea romaneasca in care victime sun mai ales femeile si copiii si care nu s-ar fi intamplat daca victima nu s-ar fi lasat sa fie victima. Stii ca s-a ajuns de la hartuire psihica, saparea increderii in propria persoana, boli psihice, schilodire(unei rude, sotul ei paranoic i-a scos un ochi ca sa nu o mai placa nici un barbat....) tortura, pana la crima. De curand citeam un studiu facut de americani in legatura cu boala numita ADHD sau hiperactivitate cum e ea cunoscuta la noi, ca ar avea drept cauze principale trairile negative ale mamei in conditii de strees extrem la care se adauga alimentatia saraca in acizi omega. Ai grija de tine si de puiul tau inca de acum. Iti doresc intelepciune, putere si sanatate.
bucura
Postat pe 23 Septembrie 2012 10:31
ce om rau?! sa nu vrea sa se faca el pepene la miez de noapte , sau sa se faca miez de pepene in noapte sau sa se faca miez de noapte in pepene!
eu zic asa: (doua puncte si de la capat)
sa se faca pepene sau dovleac, ca e din aceeasi familie si tu sa-l mananci copt, asa scapi de problemele de tipul "vai ce ne iubeam noi"
sau sa se faca dacia 1300 an de fabricatie 1986, ca sa-l poti da la rabla, si sa mai iei 1500 de lei pe piata neagra pe voucherul pe care il primesti de la remat!
sau sa se faca lighean cand vomiti tu. sau sa se faca pres la picioarele tale, de ce nu?!

@garbo198352
serios, chiar nu pot empatiza barbatii? eu nu prea cred.
si nu vorbesc doar din experienta proprie! asa ca nu cred ca e cazul sa generalizezi pe baze doar de tine stiute, sau pe idei preconcepute!
sau ai citit pe undeva, ori ti s-a spus candva ca barbatul este doar un animal reproducator?
iar in alta ordine de idei - nu cred ca ai vrut sa zici: Priveaza-l de responsabilitatea de a fi sotul unei femei insarcinate :) > avand in vedere contextul anterior!
heartbit
Postat pe 23 Septembrie 2012 10:35
In mod normal !!!!! un copil trebuie sa creasca langa ambii parinti, deci sa aiba parte de un climat in familie...cat mai bun. Dar, decat sa creasca langa un astfel de om, mai bine il cresti singura. CRESCUT si EDUCAT langa UN OM INSENSIBIL, VA DEVENI CA SI EL...... Si nu uita !!!! nu esti singura care isi poate creste copilul.....si inca ceva , o femeie devine victima, pt. ca ea isi accepta singura acest STATUT....Deci , daca iti iubesti copilul.....CURAJ...
amzoc
Postat pe 23 Septembrie 2012 10:37
Buna! Eu te sfatuiesc cu tot dragul sa renunti la el. Acum iti va fi greu, dar mai apoi iti va fi tot mai greu. Inca poti visa, inca poti face ceea ce ti-ai dorit mereu, si sa cauti ceea ce iti doresti. In timp iti va fi tot mai greu. Mama mea a asteptat mereu, si sa stii ca in timp e foarte probabbil sa fie tot mai rau, iar tu vei ajunge la o varsta la care sa te simti foarte singura, si mai mult, cu o persoana pe care o detesti langa tine. Incearca sa visezi un pic, si nu te casatori. Cu mult drag, Dada
garbodada
Postat pe 23 Septembrie 2012 10:49
Draga mea,nu de mult am trecut si eu prin asta( fetita mea are 5 luni) si crede-ma,cel mai bine pentru tine si copil e sa il lasi cat mai repede! Nu te mai lasa chinuita de el( psihic ),nu merita nici un barbat sa ii inghiti mizeriile doar ca sa-l ai alaturi!
Eu sunt chiar singura,fara nici un sprijin,dar nu-mi pare rau ca am scapat de "el". Exact cum spui si tu,am avut o relatie bolnavicioasa de 4 ani,el a fost cel care a insistat ca vrea un copil,iar cand am ramas gravida m-a cerut de nevasta si mi-a spus ca l-am facut cel mai fericit barbat din lume,ca peste putin timp-eram insarcinata in 3 luni si un pic,sa se combine cu o tarfulita despre care toti stiu ce hram poarta... Toata sarcina m-a chinuit,in momentul in care am zis ca s-a terminat totul el a inceput sa faca scandal ca asa ceva nu se poate,ca el ma iubeste,etc,-asta doar de dragul de a ma chinui psihic.... Insa vei vedea,in momentul in care iti vei tine odorul in brate,in momentul in care iti va zambi prima data....vei uita toate necazurile pe care ti le-a provocat,si nu-i vei mai simti lipsa ! Trebuie doar sa ai rabdare ,sa te gandesti doar la binele tau si al copilului( este momentul sa lasi pe altii sa fie altruisti,tu fa bine si devino un pic egoista!!!!) Daca "iubitul" tau se poarta urat cu tine acum,asa se va purta tot timpul,nu crede in minuni,cum ca isi vede odrasla si vai de mine cum o sa se transforme in barbatul si tatal ideal!!! Asta nu se va intampla! Crede-ma si tie si mai ales copilului tau ii va fi mult mai bine fara un astfel de om alaturi! Si ,dupa cum ai scris,am inteles ca iti este inca iubit si nu sot,deci ,nici macar nu trebuie sa divortezi!
Asa ca bucura-te din plin de sarcina,este una din cele mai frumoase perioade din viata,lasa-te rasfatata de toti cei care vor s-o faca si indeparteaza pe toti cei care nu o fac sau mai mult,iti fac rau! Capul sus,esti femeie,esti viitoare mamica,nimeni nu are voie sa te calce in picioare,cu atat mai mult omul pe care l-ai iubit ( chiar daca undeva in strafundurile subconstientului ai stiut ca adevaratul lui "eu" este cel pe care il vezi acum,sunt ferm convinsa ca ai sperat si inca mai speri la un miracol,la o schimbare din partea lui. Nu o mai face,fiindca doar tie iti faci rau si-ti prelungesti inutil calvarul)
Toate cele bune,fii fericita cu ingerasul pe care-l porti in pantec si care cand va veni pe lume o sa-ti lumineze viata si o sa te faca sa uiti de toata suferinta!
torika9san
Postat pe 23 Septembrie 2012 10:58
din cate observ eu ... tu ai parte doar de un monolog... o relatie, indiferent sub ce forma este presupune un dialog. Ai constatat recent ca e o relatie "bolnavicioasa" de 3 ani... mandria voastra este doar de cateva luni iar tu ca mama simti nevoia sa protejezi... nu este conceput de 3 ani., chiar daca a durat atat timp..

eu cred ca sotul tau traieste o faza in care frica unei asemenea responsabilitati nu-l face sa gandeasca coerent... ii este frica, nu stie ce sa faca... As incerca sa-l aduc pe calea cea buna, sa-l fac sa inteleaga ca cineva are nevoie de sprijin, implicit acel copil pe care ambii l-ati dorit dupa o relatie de 3 ani...

ar tb ambii sa derulati inapoi sa vedeti unde s-a rupt firul! Poti recastiga ce ai avut candva ...sau poate devenii real...in cazul in care a fost o iluzie

ca solutie alternativa si finala: va despartitit iar tu vei creste un copil... singura... sau impreuna cu altcineva (parinti, un alt partener, ...) .. poate in mediul in care-ti doresti... sau nu...

doar tu poti lua acesta decizie si numai dupa o discutie intre voi 2! Realitatea doare, dar tb spusa cu voce tare!
csi_79
Postat pe 23 Septembrie 2012 11:42

Recomandari

SubiectMesajeUltimul Mesaj
Un sfat macar imi puteti.. ca eu nu mai stiu ce sa fac.. 98De la: Ioana007 10 Mai 2009 16:14
am devenit cam usoara dupa ce mi-a dat papucii96De la: valentino 7 Mai 2009 22:13
AJUTOOOOOOOOOR!!!!!!!!!!!!!!52De la: pisi08 27 Aprilie 2009 23:07
Divortul m-a impins spre patima alcoolismului 81De la: prometeus_wife 9 Aprilie 2009 15:30
relatie veche,monotona....vreau un sfat40De la: Dor_marunt 5 Ianuarie 2010 19:06
Setari Cookie-uri