"e vina mea, nu a ta"

vreau o parere

Sa divortez, sa nu divortez, sa divortez...

garbo165438 Postat pe 22 August 2010 23:29
Am 33 de ani si viata mea simt ca s-a sfarsit. Am fost casatorita 13 ani de zile cu un om pe care-l credeam deosebit, nu un model de sot, dar era sotul meu si eu l-am iubit tot timpul. Discutii au fost, mai ales din partea parintilor lui, carora noi trebuia sa le asiguram confortul material indiferent ce le-ar fi poftit lor pipotica. De la inceput am considerat relatia lui cu parintii anormala, insa el imi replica ca e infiat si e dator o viata. Insa inainte de casatorie nu-mi mentionase datorii d-astea. Ce sa va spun...am suferit mult, el muncea mai mult pentru ei, nu a vrut niciodata sa ne mutam de aici, am construit camere la casa, m-a fraierit ca pe numele lui, am aflat abia apoi ca nici nu era posibil. Pe langa toate astea, am suferit injurii din partea parintilor lui, umilinte, etc. Si cu toate acestea, am fost destul de naiva sa mai fac un copil cu el, cu promisiunea ca-si va vedea de familia lui. Sa va spun ca nu s-a intamplat deloc asa? Ca a fost si mai rau? Muncea din cand in cand, castiga niste bani, apoi statea cateva luni acasa, lua copiii la piscina pizza, etc. Eu nu, ca ori eram la serviciu, ori munceam in casa. Si cu toate acestea, ma simteam realizata, aveam un serviciu bun, copiii erau fericiti, etc. De vreo 5 saptamani a inceput sa se poarte tare ciudat, ma evita, se inchidea telefonul, nu imi raspundea. Apoi m-a anuntat ca el nu ma mai suporta, ca am tipat la el(asa era, dar eu veneam de la serv si trebuia sa strang dupa toti, sa fac mancare, etc si nici macar nu aveam voie sa zic ca as fi si eu obosita) si ca el vrea sa fie singur. Nu-mi venea sa cred, l-am implorat sa ramana pentru copiii, m-am umilit si degeaba. Urmatoarea zi, venind de la serv, cu doua autobuze diferite(fac naveta zilnic 100 km in total) am realizat ca e foarte dubios comportamentul cu telefonul. Si am incercat sa scot desfasuratorul, dar deja ceruse parole suplimentare. Parola la tel, alta parola la mess. Si asa am descoperit ca de fapt in tot timpul asta el reluase legatura cu fosta sotie si ca aceasta il consilia. Oameni care au prea mult timp liber.... L-am dat afara din casa lui pentru ca-mi radea in fata, a plecat, stau in casa cu soacra mea cu care nu vb si ma astept in fiecare moment sa ma atace, la propriu. Nu am putere nici sa iau o decizie, imi dauseama cat am fost si sunt de PROASTA si NAIVA, si eu totusi il astept acasa. Imi zice ca nu mai simte nimic pentru mine, ca nici in viitor se vede cu mine, ca ma va ajuta cu copiii, dar ca e treaba mea ce fac mai departe.Si cu toate astea mai trebuie sa va spun ca eu tot il astept, ca astept sa se termine acest vis urat. Imi dau seama ca e un om bolnav, toti care au incercat sa stea de vorba cu el au ajuns la concluzia asta, si eu continui sa-l iubesc, cred ca e un soi de masochism. Aveti idee cat doare sa auzi "imi pare rau, nu e vina ta, e a mea, dar eu nu te mai iubesc". Dupa o viata impreuna, cu bune si cu rele? Nu sunt o femeie proasta, nici urata si totusi omul asta a reusit sa ma faca sa ma simt ultima ratata. Si continui sa plang si sa-l astept. Nu gasesc destula energie sa merg mai departe
energia ti-o vei gasi in zambetul inocent al copiilor tai...si in privirile lor pline de dragoste..si vei pleca mai departe....cred ca le va fi mai bine langa o mama singura dar linistita,decat intr-o familie plina de certuri si reprosuri!..iar inima..ti-o vindeca timpul!
marea77 Postat pe 23 August 2010 19:13
Tare ma doare cand citesc o astfel de viata dar una e s-o citesti, alta e s-o traiesti... Complicat. Fosta, socrii, el fara caracter..., tu cu un serviciu istovitor si cu atata durere in suflet...doi copii de crescut. Si esti atat de tanara! Oare ce-as putea sa-ti scriu eu ca sa te pot ajuta? Ca am trecut prin ceva mai greu si ca viata nu s-a sfarsit? Ca nu mor caii cand vor cainii? Ca omul asta al tau are probleme serioase-fiind infiat a simtit abandonul si deopotriva o mare datorie catre parintii adoptivi, probabil ca nici nu poate iubi pentru ca probabil nu a fost iubit ci doar crescut-? Ca tu esti o femeie frumoasa? Eu zic asa, puiule, acolo unde nu esti dorita, nu ramane! Nu-l mai astepta! Fa cumva ca cei doi copii sa aiba grija si afectiunea ambilor parinti iar tu ridica-te si umbla! Nu mai sta intre oameni care te umilesc!

Luna_in_capricorn Postat pe 23 August 2010 21:07
Va multumesc pentru cuvintele frumoase. Sa va mai spun ca soacra mea m-a atacat degeaba, m-a jignit si ca am plecat cu copiii doar cu hainele de pe noi? Am reusit sa-l conving pe sot sa vina sa-mi iau haine, a venit, mi-a zis sa iau ce vreau, am luat doar niste haine si atat. Am mai incercat sa mai discut o data cu el, sa-i explic ca in lumea asta eu si copiii ii vor binele, nu vrea sa inteleaga, ma respinge si spune ca el nu mai are dragoste pentru mine. Asta e viata, nu mai lupt pentru o cauza pierduta. Ultimul gest pe care l-am facut a fost sa-i sun pe nasii nostri de cununie si sa-i rog sa-l duca la o biserica. ATAT si pun punct. Am ramas cu doi copiii minunati, o luam de la 0, nu am nici macar o lingura si furculita de la care sa incep, dar ma gandesc cu incredere ca D-zeu nu ma va lasa sa mor. As vrea sa-mi dea si puterea sa uit si sa iert.
garbo165438 Postat pe 25 August 2010 09:21
De la: garbo165438, la data 2010-08-25 09:21:44 Va multumesc pentru cuvintele frumoase. Sa va mai spun ca soacra mea m-a atacat degeaba, m-a jignit si ca am plecat cu copiii doar cu hainele de pe noi? Am reusit sa-l conving pe sot sa vina sa-mi iau haine, a venit, mi-a zis sa iau ce vreau, am luat doar niste haine si atat. Am mai incercat sa mai discut o data cu el, sa-i explic ca in lumea asta eu si copiii ii vor binele, nu vrea sa inteleaga, ma respinge si spune ca el nu mai are dragoste pentru mine. Asta e viata, nu mai lupt pentru o cauza pierduta. Ultimul gest pe care l-am facut a fost sa-i sun pe nasii nostri de cununie si sa-i rog sa-l duca la o biserica. ATAT si pun punct. Am ramas cu doi copiii minunati, o luam de la 0, nu am nici macar o lingura si furculita de la care sa incep, dar ma gandesc cu incredere ca D-zeu nu ma va lasa sa mor. As vrea sa-mi dea si puterea sa uit si sa iert. Dumnezeu te va ajuta! Iti va da tot ce-ti trebuie, de la lingura si furculita la puterea de a uita si ierta. Crede-ma!
Luna_in_capricorn Postat pe 25 August 2010 09:38
Eu cred ca pentru copiii tai esti datoare sa iei de acolo ceea ce ai muncit si iti apartine- spui ca el mai mult nu muncea, ca ati construit in curtea parintilor lui - toate astea se pot demonstra in instanta si poti macar sa primesti contravaloarea lor. Iti doresc sa ai multa putere sa treci peste tot si sa lupti pentru copiii tai
september Postat pe 29 August 2010 00:06
incet, cu rabdare, si cu multa incredere in Cel de Sus, iti vei da seama ca vei avea, in curand, furculita ta, cutitul tau, locul tau...pe care nimeni si nimic nu ti le va mai lua....si nu uita....bunul tau cel mai de pret sunt copii....numai bine si felicitari ca ai pus punctul pe i....ai facut foarte bine ca ai scapat.....esti inca tanara, iti poti reface viata......
tutankhamon Postat pe 29 August 2010 00:32
De la: garbo165438, la data 2010-08-25 09:21:44 Va multumesc pentru cuvintele frumoase. Sa va mai spun ca soacra mea m-a atacat degeaba, m-a jignit si ca am plecat cu copiii doar cu hainele de pe noi? Am reusit sa-l conving pe sot sa vina sa-mi iau haine, a venit, mi-a zis sa iau ce vreau, am luat doar niste haine si atat. Am mai incercat sa mai discut o data cu el, sa-i explic ca in lumea asta eu si copiii ii vor binele, nu vrea sa inteleaga, ma respinge si spune ca el nu mai are dragoste pentru mine. Asta e viata, nu mai lupt pentru o cauza pierduta. Ultimul gest pe care l-am facut a fost sa-i sun pe nasii nostri de cununie si sa-i rog sa-l duca la o biserica. ATAT si pun punct. Am ramas cu doi copiii minunati, o luam de la 0, nu am nici macar o lingura si furculita de la care sa incep, dar ma gandesc cu incredere ca D-zeu nu ma va lasa sa mor. As vrea sa-mi dea si puterea sa uit si sa iert. Nu intra in pasivitate , ai doi copii de crescut , si copii nu i-ai facut singura , da-i in judecata si "recupereaza " macar material(sufleteste nu vei reusi niciodata) ce ti se datoreaza dupa atitia ani de suferinta , banii si bunurile vor fi pentru copii . Oricucm cu baiatul alase intimpla ceva sa-ti abandonezi familia cind TU vii dintr-un orfelinat e cam dubios ! Succes , nu te lasa doborita , nu merita !
angin Postat pe 29 August 2010 10:32
sunt avocat si vreau sa ajut fara onorariu Trebuie sa facem un divort si partaj pentru a rezolva problemele cu copii -pensie si incredintare catre mama
mgavrila56 Postat pe 29 August 2010 11:10
E clar ca sotul tau cat si parintii lui nu sunt cu toate tiglele acasa. Insa eu as te-as ruga sa te uiti in tine si sa te intrebi cu toata seriozitatea de ce-l vrei inapoi. De ce-l vrei inapoi cand stii cata suferinta aduce asta? De ce iti place sa suferi? De ce nu consideri ca meriti mai mult? De ce nu-ti permiti sa fi fericita? Ce te opreste (in afara de perioada de timp petrecuta impreuna) sa il pui in trecut si sa te gandesti la tine? (si nu, nu copiii ar trebui sa fie raspunsul, pentru ca stii si singura ca poate fi tata si daca nu locuiti impreuna... asta daca chiar POATE fi parinte)
aliceintaraminunilor Postat pe 29 August 2010 11:42
Esti de aceeasi varsta cu mine, eu am divortat la 30 am un copil. Nu am regretat nici o clipa, la mine e o diferenta nu il mai iubeam asa ca nu am mai asteptat nimic. Este greu stiu, dar aceste experiente d eviata ne dau puterea sa mergem inainte. Am o intrebare: parintii tai nu te ajuta?
no_identify Postat pe 29 August 2010 12:17
Pentru inceput, ia aminte la sfaturile lui "September" si, mai ales, ia legatura cu "mgavrila56". Ti-a intins o mana, apuc-o cu toata fermitatea. Rezolva asta ACUM, altfel, mai tarziu, cand te vei dezmetici din durerea ta, nu vei mai putea face mare lucru. Si, oricum tinandu-ti mintea ocupata cu chestia asta "administrativa", totul va incepe sa se cicatrizeze. Dupa ce termini treaba asta, de abia pe urma poti sa-ti plangi durerea in voie, mai apoi sa iti aduni sufletul in palme si sa-ti stergi obrajii de lacrimi si pe urma ..... privirea inainte, ce va vrea Dumnezeu!
adnana66 Postat pe 29 August 2010 13:31
De la: adnana66, la data 2010-08-29 13:31:44Pentru inceput, ia aminte la sfaturile lui "September" si, mai ales, ia legatura cu "mgavrila56". Ti-a intins o mana, apuc-o cu toata fermitatea. Rezolva asta ACUM, altfel, mai tarziu, cand te vei dezmetici din durerea ta, nu vei mai putea face mare lucru. Si, oricum tinandu-ti mintea ocupata cu chestia asta "administrativa", totul va incepe sa se cicatrizeze. Dupa ce termini treaba asta, de abia pe urma poti sa-ti plangi durerea in voie, mai apoi sa iti aduni sufletul in palme si sa-ti stergi obrajii de lacrimi si pe urma ..... privirea inainte, ce va vrea Dumnezeu! Corect! Si bine punctat! Apoi toate se vor rezolva cu timpul.
Doinita201 Postat pe 29 August 2010 13:35
Viata ta abea a inceput,gaseste si un preot,care sa te ajute,e greu cu doi copii,singura... vina nu e niciodata pe umerii unei singure persoane,exclusiv,... Au fost de vina mai ales parintii adoptivi,care nu trebuieasu sa se amestece in casnicia,voastra. oricum se amesteca,aproape intotdeuan,socrii,si jignesc,e cea mai populara poveste. Vei reusi,si vei gasi alt om,care te va iubi,si il vei iubi. D
daniilia Postat pe 29 August 2010 15:57
deci ala e rau, tu n-ai nicio vina, pe bune. sau poate mai curand fosta, ca si-a bagat coada unde nu trebuie. un barbat nu se poate simti vulnerabil, mai ales intr-o perioada in care nu are servici stabil, pentru ca e barbat, nu-i asa? si cand l-ai prins in conditia aia, striga toata ziua pe el ca tu faci totul si ca el nici macar un servici nu e in stare sa aiba. l-ai dat afara din casa lui? bine i-ai facut! nu te iubeste pentru asta? mai sa fie... las'ca te rezolva maica Tereza de pe forum, ti-o pune de un divort pe gratis. iar noi vom fi aplaudacii.
oli_le_mechant Postat pe 29 August 2010 16:11
MERGETI LA UN PSIHOLOG ( MAI MULT PT EL CA TU ESTI INTREAGA LA MINTE) SI DACA NICI ASA NU ISI REVINE CEL MAI BINE E DIVORTATI SI SA O IEI DE LA CAPAT. DE OBICEI UN BARBAT NU SE UITA DUPA ALTE FEMEI DACA TREABA E OK IN PAT (POATE ACOLO AI GRESIT TU). TOATE CELE BUNE
KNIGHT_31 Postat pe 29 August 2010 16:43
nimic nu este imposibil ,am avut o situatie putin diferita de a ta , eu am dat divort , am luat-o de la zero ,de la lingura si furculita , alaturi de doi copii , o motivatie importanta pentru mine sa merg mai departe , Ei sunt cei mai importanti , vei reusi daca iti canalizezi atentia asupra lor , eu ma simt implinita prin ei , e drept nu poti avea totul in viata , dar ei sunt totul pentru mine , CAPUL SUS , VEI REUSI.
abbi Postat pe 29 August 2010 20:13
Daniilia, cum sa gaseasca un preot sa o ajute cu copiii? Sa-i creasca el? Ma spargeti frate cu preotimea asta. Preotii sunt raspunsul la toate problemele voastre. Gasiti unul si se rezolva tot. Ma doare capul.
Doara Postat pe 29 August 2010 20:46
Pai da bre, Doaro! Tu nu stiai? Cum apare ceva greutate, fuga la dracii ceia in sutana! Te spovedesti, aia te mai pun sa tii un post, sa faci o metanie, o atentie, ceva... si gata! S-a rezolvat! Uoofff!!!! Si te mai mirai de ce o duci asa de greu! Iote raspunsul!
Thor_again Postat pe 29 August 2010 20:54
Ma pun sa fac metanii? Shit.De alea cu aplecatelea? Crezi ca mi se rezolva problemele asa?
Doara Postat pe 29 August 2010 20:59
Mai stii?
Thor_again Postat pe 29 August 2010 21:02
Sarut mana parinte.
Doara Postat pe 29 August 2010 21:06
Buna sa-ti fie inima, fata mea! Ia zi-i lu' taica, cu ce ai mai pacatuit in ultima vreme? Cu gandul? Cu fapta? Sau doar cu vorba? Hai, baga mare ca noaptea-i lunga si mai am ceva enoriase la rand...
Thor_again Postat pe 29 August 2010 21:12
hai doaro,ca io m-am pus deja la coada...
preci Postat pe 29 August 2010 21:13
Pai Precilico, ti-ai luat si-un preshulet sa stai, ca la mine cam dureaza.
Doara Postat pe 29 August 2010 21:17
Iote asa o punem d-o biserica on lain si rezolvam si problemele alora care tot trimit la dracii ceia cu potcap
Thor_again Postat pe 29 August 2010 21:18
ei,lasa mami... baga tu prima,ca daca m-apuc io,ne-apuca poimaine acilea... thorele... da' acatiste poci plati la tine? si d'alea...cum le zice....afurisenii!
preci Postat pe 29 August 2010 21:21
Mami, acatiste mai putin... da' afurisanii, cat cuprinde! Fara numar - fara numar!
Thor_again Postat pe 29 August 2010 21:22
Buna, Eu te sfatuiesc sa-ti vezi de viata ta si a copiilor, il iubesti, zici, poate ca e dependenta sentimentala, zic eu. Lasa-l acolo in trecut,si traieste. Vei realiza la u moment dat daca a fost chiar iubire, pentru ca de gresit nu ai gresit, ai copii. Si nu incepi de la zero, ci contnuii in alta directie. Daca vrei, sigur vei reusi! Curaj! Cele bune! Laura
vitan Postat pe 30 August 2010 09:32
De la: Doara, la data 2010-08-29 20:46:06Daniilia, cum sa gaseasca un preot sa o ajute cu copiii? Sa-i creasca el? Ma spargeti frate cu preotimea asta. Preotii sunt raspunsul la toate problemele voastre. Gasiti unul si se rezolva tot. Ma doare capul. SUBSCRIU !
angin Postat pe 30 August 2010 15:39

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
Clarviziune, cartomantie	1	De la: mateialina69 17 Ianuarie 2010 21:28
It`s complicated!	25	De la: AleSim 9 Decembrie 2010 12:56
Mama mea e singura pe care am pus-o mai presus de viata mea dar bautura si concubinul ei de 11 anI o depart de langa mine...un sfat daca se poate!!!	14	De la: si_totusi 19 Iunie 2009 00:01

Dragoste sau obisnuinta?	49	De la: garbo_459002 9 Noiembrie 2016 16:42
divort	44	De la: garbo_455882 24 Decembrie 2016 18:11