Atacuri de panică: tratamente, remedii naturale, dietă și metode adjuvante care te pot ajuta să le gestionezi

Un atac de panică poate începe brusc: inima bate foarte repede, respirația pare dificilă, apar tremurul, amețeala, transpirația, senzația de sufocare sau teama puternică că urmează să se întâmple ceva grav. Tocmai intensitatea simptomelor îi determină pe mulți oameni să caute un remediu pe care să îl poată folosi imediat.

Există metode care pot ajuta la traversarea unui episod și obiceiuri care pot reduce factorii ce întrețin starea de hiperactivare, însă este importantă o precizare: nu există un ceai, un aliment, o vitamină sau un supliment naturist demonstrat că oprește în mod sigur un atac de panică. În cazul episoadelor recurente, tratamentele cu cele mai bune dovezi sunt psihoterapia, în special terapia cognitiv-comportamentală, și, atunci când este indicat, tratamentul medicamentos prescris de medic.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice. Tratamente naturiste energizante: tincturi, plante și remedii naturale care alungă oboseala și susțin vitalitatea Tratamente naturiste pentru anxietate: plante, ceaiuri și metode blânde care pot ajuta când neliniștea nu îți dă pace Cortizol crescut de la stres? Remedii naturale blânde pentru corp obosit, somn agitat și poftă de dulce

Remediile naturale, alimentația, somnul, mișcarea și tehnicile de relaxare pot avea un rol adjuvant, adică pot completa abordarea principală, nu o înlocuiesc.

Cum recunoști un atac de panică

Atacul de panică este un episod de frică sau disconfort intens care poate apărea aparent din senin și poate atinge rapid o intensitate mare.

Pot apărea:

• palpitații sau puls accelerat;
• senzația că nu ai suficient aer;
• apăsare sau disconfort în piept;
• tremur;
• transpirație;
• amețeală;
• greață;
• furnicături;
• frisoane sau valuri de căldură;
• senzația de irealitate;
• teama că îți pierzi controlul;
• frica de moarte.

National Institute of Mental Health explică faptul că atacurile de panică pot include atât simptome fizice intense, cât și senzația de pierdere a controlului sau teama de moarte. Faptul că simptomele sunt generate de panică nu înseamnă că sunt imaginare: reacția organismului este reală.

Plantele folosite tradițional pentru liniștire înainte de somn: beneficii posibile și precauții De ce ai palpitații când e foarte cald afară: explicația simplă și semnele de alarmă Anxietatea îți taie elanul în viață? 12 Tratamente naturiste blânde care îți pot liniști corpul și mintea

Ce poți face chiar în timpul unui atac de panică

Primul impuls este deseori să lupți cu senzațiile și să încerci să le faci să dispară imediat.

Paradoxal, monitorizarea obsesivă a pulsului, respirației sau amețelii poate alimenta frica.

Încearcă să îți amintești: senzațiile unui atac de panică sunt foarte neplăcute, dar episodul va trece.

Dacă ai mai avut atacuri evaluate medical și recunoști același tipar, încearcă să rămâi într-un loc sigur și să îți îndrepți atenția spre ceea ce se află în jurul tău, în loc să verifici permanent ce se întâmplă în corp.

Respirația în atacul de panică: mai lent, nu neapărat mai adânc

Când apare panica, multe persoane încearcă să tragă repetat aer foarte adânc în piept.

Ce înseamnă când te doare în piept și de ce acest tip de durere nu trebuie neglijat Frica de întuneric la copii: rutina de 10 minute care ajută în fiecare seară Frica de întuneric a copilului: rutina de 10 minute care ajută în fiecare seară

Nu este întotdeauna cea mai bună strategie.

Respirația excesiv de rapidă și profundă poate favoriza hiperventilația și poate accentua amețeala, furnicăturile și senzația de irealitate.

Încearcă în schimb:

1. să lași umerii relaxați;
2. să inspiri confortabil, fără să forțezi;
3. să expiri lent;
4. să lași expirația puțin mai lungă decât inspirația;
5. să repeți câteva minute fără să urmărești obsesiv secundele.

Scopul nu este să introduci cât mai mult aer, ci să reduci ritmul respirației.

Dacă exercițiile de respirație îți cresc anxietatea, nu insista. Concentrează-te asupra mediului din jur.

Tehnica 5-4-3-2-1 poate muta atenția dinspre corp spre prezent

În timpul panicii, atenția poate deveni aproape complet concentrată asupra corpului: Cum îmi bate inima? De ce amețesc? Dacă leșin? Dacă nu mai pot respira?

”Greșeli pe care le-am făcut eu ca să nu le mai faci și tu”. Lecțiile unei psihologe despre anxietate, epuizare și curaj Fericirea de pe Instagram nu acoperă golul din suflet Plimbare prin centrul istoric al Bistriței: clădiri, biserici și legende

O tehnică simplă de ancorare constă în identificarea lucrurilor din jur.

Observă:

• 5 lucruri pe care le vezi;
• 4 lucruri pe care le poți atinge;
• 3 sunete pe care le auzi;
• 2 mirosuri;
• 1 gust sau o senzație asupra căreia îți poți concentra atenția.

Nu este un tratament pentru tulburarea de panică și nu trebuie să funcționeze perfect. Este doar o modalitate de a muta atenția de la supravegherea permanentă a senzațiilor corporale către mediul prezent.

Apa rece pe față poate ajuta?

Spălarea feței cu apă răcoroasă sau aplicarea unei comprese răcoroase poate fi plăcută atunci când simți că te supraîncălzești în timpul unui episod.

Poate funcționa ca stimul senzorial și te poate ajuta să îți orientezi atenția spre prezent.

Nu este însă un tratament pentru atacul de panică.

17 ian -Sfântul Antonie, sfântul care îndeplinește dorințele inimii si de dragoste. Tradiții de Sfântul Antonie cel Mare 5 MAI -Sfântul Mucenic Efrem cel Nou, Mare Tămăduitor și ajutător în vindecarea durerilor de cap, a diabetului și a depresiei Ce se întâmplă în corpul tău când renunți la cafea: explicația științifică pentru migrenele violente de sevraj

Evită metodele extreme promovate online, precum dușurile cu apă foarte rece, introducerea feței în apă cu gheață sau alte șocuri termice, mai ales dacă nu știi dacă simptomele cardiovasculare au fost evaluate.

Ceaiurile calmante pot ajuta în atacurile de panică?

O cană de ceai poate deveni parte din rutina de relaxare dintre episoade, însă nu trebuie confundată cu un medicament care oprește atacul.

Unele plante au fost cercetate pentru anxietate în general, nu pentru oprirea imediată a unui atac de panică.

Mușețelul

Mușețelul este utilizat tradițional pentru relaxare. Există studii preliminare asupra extractului de mușețel în tulburarea de anxietate generalizată, însă dovezile nu demonstrează că o cană de ceai poate preveni sau opri un atac de panică.

Ce nu e bine să faci în relații: Greșeli comune care pot distruge conexiunea dintre parteneri (și chiar iubirea și respectul) Avertismentul care a speriat internetul: Nostradamus contemporan prezice un eveniment major ce ar putea zgudui întreaga lume Remedii naturale pentru bila leneșă: plante amare, ceaiuri și precauții importante

Pentru un ritual simplu de seară poți prepara o infuzie din:

• 1–2 lingurițe de flori uscate;
• aproximativ 250 ml apă fierbinte.

Lasă 5–10 minute la infuzat.

Dacă ești alergică la ambrozie, margarete sau plante înrudite, există un risc mai mare de reacție alergică la mușețel. De asemenea, suplimentele și extractele pot interacționa cu anumite medicamente.

Lavanda

Lavanda este studiată pentru efectele sale potențiale asupra anxietății. Unele cercetări asupra anumitor preparate orale standardizate au rezultate promițătoare, însă dovezile sunt încă insuficiente pentru concluzii ferme.

Aromaterapia cu lavandă poate fi folosită ca ritual de relaxare dacă îți place mirosul, dar nu există dovezi că inhalarea lavandei oprește atacurile de panică.

Nu înghiți ulei esențial destinat aromaterapiei. Produsele orale standardizate studiate clinic nu sunt echivalente cu uleiurile esențiale obișnuite.

Roinița

Roinița este utilizată tradițional pentru neliniște și relaxare.

Poți prepara o infuzie simplă dintr-o linguriță de plantă uscată la aproximativ 250 ml de apă.

Dovezile clinice sunt însă limitate, iar roinița trebuie privită ca parte a unui ritual calmant, nu ca tratament pentru atacul de panică.

Kava nu este un remediu naturist pe care să îl încerci singură

Kava apare frecvent pe listele online cu plante împotriva anxietății.

Există unele date privind un posibil efect anxiolitic, dar utilizarea produselor cu kava a fost asociată și cu afectare hepatică severă.

Din acest motiv, raportul dintre beneficiul incert și riscul potențial nu justifică automedicația cu kava.

Ce să mănânci dacă ai atacuri de panică

Nu există o dietă care să vindece tulburarea de panică.

Alimentația poate însă influența factori care seamănă cu sau amplifică unele dintre senzațiile întâlnite în anxietate: foamea intensă, tremurul, palpitațiile, oboseala și variațiile mari ale energiei.

O abordare mai utilă decât o dietă restrictivă este un program alimentar relativ regulat.

Mesele pot include:

• legume și fructe;
• cereale integrale;
• leguminoase;
• ouă;
• pește;
• carne slabă, dacă o consumi;
• iaurt sau alte lactate tolerate;
• nuci și semințe;
• ulei de măsline.

Scopul nu este obținerea unei alimentații perfecte, ci evitarea extremelor care îți pot accentua senzațiile fizice neplăcute.

Nu sări peste mese dacă foamea îți declanșează senzații asemănătoare panicii

Unele persoane observă că devin tremurânde, slăbite, amețite sau agitate după multe ore fără mâncare.

Dacă aceste senzații corporale sunt interpretate drept semnul că începe un nou atac, ele pot alimenta frica.

În această situație, încearcă să ai mese previzibile și, dacă este necesar, o gustare simplă.

De exemplu:

• iaurt cu nuci;
• un fruct cu câteva migdale;
• pâine integrală cu brânză;
• hummus cu legume.

Nu este nevoie să mănânci permanent pentru a preveni panica. Ideea este să observi dacă perioadele foarte lungi fără hrană reprezintă un factor personal declanșator.

Foto: Shutterstock.com

Cafeaua poate amplifica exact senzațiile de care te temi

Cofeina poate produce:

• puls accelerat;
• tremur;
• neliniște;
• dificultăți de somn;
• senzație de agitație.

Pentru cineva care se teme deja de palpitații sau tremur, aceste efecte pot deveni foarte neplăcute.

Cafeaua nu provoacă automat tulburare de panică, iar toleranța diferă mult de la o persoană la alta. Dacă observi însă că episoadele apar mai frecvent după cafea, merită să testezi reducerea cantității.

Ține cont și de sursele mai puțin evidente de cofeină:

• băuturi energizante;
• unele băuturi carbogazoase;
• ceai verde;
• ceai negru;
• cafea rece îmbuteliată;
• unele suplimente pentru energie.

Dacă bei multă cafea zilnic, redu cantitatea treptat pentru a evita simptomele de sevraj, în special durerile de cap.

Energizantele sunt o alegere și mai puțin potrivită

Băuturile energizante pot furniza cantități importante de cofeină și alte ingrediente stimulante.

Dacă ai tendința de a interpreta creșterea pulsului drept semnul unui pericol, un produs care îți accelerează bătăile inimii poate deveni un factor suplimentar de disconfort.

Înlocuiește energizantele cu:

• apă;
• apă minerală;
• infuzii fără cofeină;
• cafea decofeinizată, dacă îți place gustul cafelei.

Alcoolul poate calma pe moment și agrava problema ulterior

Alcoolul poate produce inițial relaxare, motiv pentru care unele persoane încep să îl folosească înaintea situațiilor care le provoacă teamă.

Aceasta este o strategie riscantă.

Alcoolul poate afecta somnul, iar folosirea lui ca metodă de control al anxietății poate deveni ea însăși o problemă.

În plus, alcoolul poate interacționa periculos cu medicamentele sedative și anxiolitice.

Dacă simți că ai nevoie de alcool ca să ieși din casă, să participi la un eveniment sau să adormi din cauza fricii de un nou atac, discută cu un medic sau psihoterapeut.

Magneziul ajută în atacurile de panică?

Magneziul este promovat frecvent pentru anxietate, stres și atacuri de panică.

Magneziul este un mineral esențial, iar deficitul trebuie corectat. Asta nu înseamnă însă că suplimentarea cu magneziu reprezintă un tratament demonstrat pentru atacurile de panică la o persoană fără deficit.

Poți include în alimentație surse naturale:

• migdale;
• semințe de dovleac;
• leguminoase;
• cereale integrale;
• spanac și alte legume cu frunze verzi.

Suplimentele nu trebuie luate în doze mari doar pentru că sunt considerate naturale. Pot provoca reacții digestive, pot interacționa cu medicamente și necesită precauție în anumite boli, inclusiv în afecțiunile renale.

Omega-3, vitaminele B și vitamina D nu sunt tratamente pentru atacurile de panică

Deficiențele nutriționale pot influența starea generală de sănătate, dar administrarea suplimentelor fără un deficit demonstrat nu trebuie prezentată drept tratament pentru panică.

O alimentație variată este punctul de plecare.

Analizele și suplimentarea țintită pot avea sens dacă există factori de risc, simptome sau suspiciunea unei carențe, însă abordarea trebuie individualizată.

Mai multe capsule luate simultan nu înseamnă automat un sistem nervos mai liniștit.

Mișcarea poate deveni un aliat important între episoade

Activitatea fizică regulată poate susține sănătatea mintală, somnul și capacitatea de gestionare a stresului.

Poți începe cu:

• mers alert;
• ciclism;
• înot;
• exerciții de forță;
• yoga;
• plimbări mai lungi.

Există însă o particularitate interesantă în tulburarea de panică: exercițiul fizic accelerează pulsul și respirația, exact senzațiile de care unele persoane ajung să se teamă.

Tocmai de aceea, evitarea permanentă a efortului de teama palpitațiilor nu este neapărat soluția. În terapia cognitiv-comportamentală se poate folosi expunerea interoceptivă, prin care persoana învață într-un cadru controlat să nu mai interpreteze anumite senzații corporale drept pericol.

Somnul insuficient poate face sistemul nervos mai vulnerabil

După câteva nopți proaste poți deveni mai iritabilă, mai obosită și mai atentă la senzațiile corpului.

Încearcă să păstrezi:

• ore relativ constante de culcare și trezire;
• mai puțină cofeină după-amiaza și seara;
• lumină redusă înainte de somn;
• mai puțin alcool;
• o perioadă de liniștire înainte de culcare.

Dacă frica de a avea un atac te împiedică să adormi, problema merită discutată în terapie, nu rezolvată luni întregi doar cu produse sedative.

Mindfulness și meditația pot ajuta, dar nu trebuie forțate

Practicile de mindfulness sunt cercetate pentru anxietate și pot avea efecte favorabile asupra simptomelor la unele persoane.

Totuși, ele nu sunt demonstrate drept tratament de sine stătător pentru tulburările de anxietate.

Mai există o nuanță importantă: pentru unele persoane cu panică, concentrarea intensă asupra respirației sau bătăilor inimii poate crește anxietatea.

Dacă ți se întâmplă acest lucru, nu înseamnă că faci meditația greșit.

Poți încerca în schimb o practică orientată spre exterior: mers conștient, ascultarea sunetelor din jur sau observarea obiectelor din cameră.

Ce funcționează pe termen lung în atacurile de panică recurente

Dacă atacurile se repetă și începi să trăiești cu teama următorului episod, problema nu mai este doar atacul propriu-zis.

Poate apărea un cerc:

senzație corporală → interpretare catastrofică → frică → simptome mai intense → frică și mai mare.

Terapia cognitiv-comportamentală urmărește tocmai ruperea acestui cerc.

National Institute of Mental Health descrie CBT drept o intervenție bine studiată pentru tulburarea de panică. O componentă importantă poate fi expunerea interoceptivă, prin care persoana se confruntă controlat cu senzațiile corporale pe care a început să le considere periculoase.

În timp, creierul poate învăța că o inimă care bate repede, o senzație de căldură sau o ușoară amețeală nu anunță automat o catastrofă.

Tratamentul medicamentos pentru tulburarea de panică

În anumite situații, medicul poate recomanda tratament medicamentos.

Printre opțiunile utilizate se numără anumite antidepresive, inclusiv medicamente din clasele SSRI și SNRI.

Benzodiazepinele pot reduce rapid simptomele, dar pot produce toleranță și dependență și sunt utilizate în anumite situații și pentru perioade limitate, conform evaluării medicale.

Tratamentul nu trebuie început, întrerupt sau modificat pe baza informațiilor găsite online.

Ce să nu faci din teama unui nou atac

După primul episod puternic este firesc să încerci să previi repetarea lui.

Problema apare atunci când viața începe să se restrângă.

Poți ajunge să eviți:

• transportul public;
• magazinele;
• condusul;
• lifturile;
• călătoriile;
• sportul;
• aglomerația;
• locurile din care crezi că nu poți pleca imediat.

Evitarea produce o ușurare imediată, dar poate consolida în timp ideea că situația respectivă este periculoasă.

Dacă observi că îți organizezi viața în jurul evitării unui nou atac, psihoterapia devine deosebit de importantă.

Este atac de panică sau o problemă medicală?

Nu presupune automat că un simptom nou este panică doar pentru că ai mai avut atacuri.

Durerea toracică, dificultatea de a respira, palpitațiile, amețeala și pierderea stării de conștiență pot avea și cauze medicale.

Primul episod sever sau simptomele diferite de cele cunoscute merită evaluate medical.

Solicită ajutor medical de urgență dacă apar simptome precum durere toracică nouă sau severă, dificultate importantă de respirație, pierderea stării de conștiență ori alte manifestări care sugerează o urgență.

După excluderea unor cauze medicale, dacă episoadele se repetă, evaluarea pentru tulburare de panică poate pune capăt unui șir obositor de investigații și poate orienta persoana către un tratament eficient.

Când remediile naturale nu mai sunt suficiente

Ceaiul de mușețel, reducerea cafelei, mesele regulate, mișcarea, somnul și exercițiile de relaxare pot avea locul lor într-un stil de viață care sprijină echilibrul psihic.

Dar cere ajutor specializat dacă:

• atacurile se repetă;
• trăiești cu frica următorului atac;
• începi să eviți locuri sau activități;
• nu mai poți merge singură în anumite locuri;
• somnul este afectat;
• munca sau relațiile au de suferit;
• folosești alcool ori sedative pentru a te liniști;
• simptomele îți afectează semnificativ viața.

Tulburarea de panică este tratabilă. Remediile adjuvante pot face parte din îngrijire, dar scopul nu este să îți construiești viața în jurul evitării simptomelor, ci să ajungi să nu te mai temi permanent de ele.

Bibliografie

1. Panic Disorder: What You Need to Know – National Institute of Mental Health
2. Generalised Anxiety Disorder and Panic Disorder in Adults: Management – NICE
3. Anxiety and Complementary Health Approaches – National Center for Complementary and Integrative Health
4. Chamomile: Usefulness and Safety – National Center for Complementary and Integrative Health
5. Lavender: Usefulness and Safety – National Center for Complementary and Integrative Health
6. Panic Disorder – NHS
7. Caffeine Intake and Anxiety: A Meta-Analysis

Foto: Shutterstock.com

---

---