, 4 Martie 2021 publicat în Social

Pandemia a adus modificări majore pe tot globul în ceea ce privește modul în care ne-am desfășurat activitatea profesională, iar țara noastră nu a făcut excepție de la acest lucru.

Comunicat de presă

Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei, în parteneriat cu agenția de cercetare de piață iSense Solutions, au desfășurat un studiu despre efectele psihologice ale pandemiei resimțite de români. Cercetarea este reprezentativă pentru persoanele din mediul urban, cu vârsta între 18 și 65 de ani, utilizatori de internet, iar datele au fost culese în luna februarie a anului curent.

Pandemia a adus modificări majore pe tot globul în ceea ce privește modul în care ne-am desfășurat activitatea profesională, iar țara noastră nu a făcut excepție de la acest lucru. Aproape jumătate dintre românii din mediul urban au declarat că au lucrat de acasă (47%), iar 80% dintre ei au experimentat cel puțin un simptom psihologic legat de pandemie, cum ar fi: o deteriorare a rutinei legată de mișcare (54%), oboseală (41%), anxietate (38%), iritabilitate (36%), dificultăți de somn (35%) și deteriorarea rutinei legate de masă (30%).

Mai mult, studiul iSense Solutions în colaborare cu ISTT a arătat că tinerii sunt un grup mai vulnerabil în fața dificultăților cauzate de pandemie. Un procent semnificativ mai mare de persoane cu vârsta între 18 și 29 de ani (față de populația generală) au declarat că au avut o deteriorare a rutinei legată de mișcare (76%), oboseală (55%), anxietate (48%), iritabilitate (39%), dificultăți de somn (55%) și deteriorarea rutinei legate de masă (55%).

„Invităm angajatorii să abordeze cu seriozitate impactul pandemiei asupra sănătatii psihice a tinerilor și să genereze programe de recuperare, de stimulare a rezilienței pentru a reface energia, buna funcționare și productivitatea celor mai tineri dintre noi. Beneficiul va fi unul direct, pentru propria companie sau instituție, dar și unul indirect, la nivelul comunităților și societății. Este interesul fiecăruia dintre noi să asigurăm o generație de profesioniști care să fie sănătoși fizic și psihic pe termen lung.”, afirmă Diana Vasile, președinta Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei.

Care a fost impactul provocărilor aduse de pandemie asupra vieții profesionale a românilor din mediul urban?

  • Aproape 4 din 10 români din mediul urban (37%) spun că în pandemie viață lor profesională s-a deteriorat, procentul fiind mult mai mare, 54%, pentru tinerii între 18 și 29 de ani.
  • Volumul de muncă a crescut față de înainte de pandemie pentru 38% dintre românii din mediul urban, iar acest lucru a fost resimțit de peste jumătate dintre tinerii de 18-29 de ani (54%).
  • 37% dintre românii din mediul urban au experimentat dificultăți legate de urmarea planului de carieră, iar în cazul tinerilor urmarea planului de carieră a fost mai dificilă pentru jumătate dintre ei (49%).
  • Lucrul de acasă, împreună cu comunicarea online cu colegii și șefii, au adus schimbări în relaționarea cu aceștia: mai mult de un sfert dintre românii din mediul urban (26%) declara că relațiile cu colegii sunt mai dificile în pandemie, procentul ajungând la 33% în rândul tinerilor de 18-29 de ani.
  • 23% declară că au o comunicare mai dificilă cu șeful direct (și aici procentul este semnificativ mai mare în rândul tinerilor, ajungând la 32%).

“Comunicarea cu colegii sau cu șeful direct a devenit mai dificilă pentru o bună parte dintre noi, tocmai din cauza noului mod în care ne desfășurăm activitatea. Ce putem face, însă, pentru a compensa din dezavantajele comunicării prin intermediul ecranelor? Putem face apel la câteva lucruri: să fim în mod intenționat mai empatici în această perioadă, să stăm o vreme în pantofii celuilalt, tocmai pentru a stabili o mai bună comunicare și conexiune; să fim în bun contact atât cu sine, cât și cu interlocutorul nostru – adică să fim în contact cu nevoile, emoțiile, obiectivele noastre legate de discuția cu cineva – în același timp, să îl putem observa și pe celălalt, să vedem ce impact are mesajul nostru asupra lui; să restabilim echilibrul între noi și celălalt dacă vedem că discuția s-a blocat, a deviat și să rezolvăm sau să adresăm obstacolul care a apărut între noi.”, spune Ana-Maria Năstase, psihoterapeut și coordonator al cercetării Fii bine cu tine.

Citiți continuarea pe pagina următoare >>>




Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri