Doliul: modalități de eliberare emoțională și de depășire a suferinței

Potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), din punct de vedere cultural, există numeroase tipare pentru gestionarea suferinței. În unele culturi, pierderea îi face pe oameni să renunțe, să caute răzbunare, să acționeze violent, să se sinucidă, în altele îi face să sărbătorească conferindu-i semnificația “trecerii către o altă viață/dimensiune”.

„Convingerile noastre depind în mod specific de imaginile culturale construite în timp, experiența noastră subiectivă izvorând din felul în care ne reprezentăm pierderea și din semnificația pe care i-o atribuim. Doliul este un proces natural care comportă mai multe etape pe care psihicul nostru le traversează în scopul vindecării.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.

Ce ne învață doliul despre iubire? 5 lecții secrete pe care le descoperim prea târziu

Cum să începi o nouă viață amoroasă după decesul partenerului: între durere, vindecare și renaștere emoțională

”Greșeli pe care le-am făcut eu ca să nu le mai faci și tu”. Lecțiile unei psihologe despre anxietate, epuizare și curaj

Sunt însă situații în care acest proces poate fi complicat și chiar stagnat de sentimente de vinovăție, rușine, frică, furie, disperare, dezorientare, răsturnare de valori și principii. În acest caz, el poate duce la dezvoltarea anxietății, depresiei etc. Concentrarea pe astfel de emoții exclude posibilitatea apariției unor gănduri și stări emoționale pozitive și respingerea sugestiilor referitoare la modul în care persoana își poate reorganiza viața astfel încât să fie în continuare funcțională și să se poată bucura de momentele frumoase.

Suferința implică atât o pierdere externă, cât și pierderi interioare la nivelul semnificației vieții, al valorilor, așteptărilor și importanței lucrurilor. Profunzimea și proporțiile suferinței depind de profunzimea și proporțiile semnificației pe care am conferit-o unei persoane sau unui lucru. Ca atare, soluționarea suferinței implica refacerea conexiunilor și a valorilor personale”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Când îți moare cineva drag, nu mai știi unde ești tu în viața ta. Ce se întâmplă în psihicul tău după ce în tine se rupe o lume

Căderea părului după stres sau dietă? 10 lucruri pe care corpul tău încearcă să ți le spună

Paștele Blajinilor –În Lunea de după Duminica Tomii are loc Paștele celor adormiți. Și morții au nevoie de dragoste și lumină...

Etapele procesului de doliu

Potrivit specialistului, există 5 etape ale procesului de doliu: negarea, căutarea cauzei sau a vinovăției, tristețea, acceptarea, integrarea. “În prima etapă, negarea, persoana trăiește senzația că evenimentul nu s-a întâmplat și așteaptă din clipă în clipă să se trezească din “coșmar” și totul să revină la cum era înainte. Căutarea cauzei/vinovaților – este o etapă în care creierul nostru are nevoie să așeze experiența într-un “sertăraș” destinat ei, deci are nevoie să înțeleagă din ce anume face ea parte ca sursă declanșatoare.

În această perioadă, persoana rulează gânduri și sentimente extreme legate de propria vinovăție sau de vinovăția celorlalți, a universului, a divinității etc. Este o etapă în care predomină starea de neputință și de furie și se recomandă ghidaj specializat pentru ca aceste emoții să nu fie îndreptate către acțiuni nepotrivite.

Urmează tristețea, atunci când persoana acceptă în final că evenimentul s-a întâmplat, s-a împăcat cu niște cauze, acceptă că nu putea face mai mult decât a făcut și își dă voie să-și trăiasca plenar sentimentul de tristețe. În această perioadă apare riscul depresiei sau a anxietății dacă persoana rămâne prea mult cu atenția asupra acestei trăiri interioare și începe să țeasă scenarii pe marginea ei.

Într-un final, persoana experimentează acceptarea - anume acceptă că este important să-și găsească noi motivații în viață și noi modalități de a trăi fără persoana/pierderea suferită, iar integrarea – este etapa în care persoana “împrumută” din obiceiurile persoanei decedate deoarece, în mod inconștient, este o formă de a o menține și integra astfel în propria persoană ca amintire, lecție etc.”, explică psihologul.

Citiți continuarea pe pagina următoare >>> 

Garbo

Ultima actualizare: 26 August 2020 @ 07:08

• 
• 

Mai multe despre Garbo