Școlile din România care pregătesc proiecte în cadrul apelului „Școli pentru viitor”, cu finanțări cuprinse între 700.000 și un milion de euro, au posibilitatea de a include în bugete platforme educaționale digitale, inclusiv soluții bazate pe inteligență artificială, pentru dezvoltarea resurselor de învățare, evaluarea progresului elevilor și formarea cadrelor didactice. Termenul de depunere a proiectelor este 27 noiembrie 2026.
Cea mai mare parte a bugetului unui astfel de proiect merge către activitățile derulate direct cu elevii. Ghidul permite însă finanțarea și a ceea ce rămâne în școală după încheierea proiectului: profesori formați să folosească instrumente digitale și resurse educaționale create chiar de ei, pentru uz permanent la clasă.
Cum poate ajuta o platformă AI activitatea profesorilor
Tot mai mulți profesori folosesc deja inteligența artificială pentru a genera idei de lecții sau întrebări pentru evaluări. În practică, munca nu se oprește însă la crearea conținutului: materialele trebuie organizate, transformate în activități, distribuite elevilor, iar răspunsurile acestora trebuie urmărite și interpretate.
Există platforme construite special pentru acest flux complet de lucru, precum EdTool, dezvoltată în Polonia de compania Learnetic, cu peste 20 de ani de experiență în tehnologie educațională, și distribuită în România de Logiscool. Profesorul pornește de la o temă, un text, un PDF sau chiar o fotografie a unei pagini de manual și creează, cu ajutorul inteligenței artificiale, lecții, quiz-uri, exerciții sau evaluări, pe care apoi le adaptează clasei. Materialele sunt trimise elevilor, care le pot accesa de pe orice dispozitiv, iar rezultatele devin vizibile imediat, atât individual, cât și la nivel de clasă.
Important de menționat este că tot ce generează inteligența artificială poate fi revizuit și modificat de profesor înainte de a ajunge la elevi. AI-ul nu stabilește obiectivele lecției și nu decide metoda de predare — rolul său este să scurteze timpul petrecut cu pregătirea și formatarea materialelor, lăsând controlul pedagogic în mâinile cadrului didactic.
Unde se încadrează o astfel de platformă în proiectele „Școli pentru viitor”
O platformă de acest tip nu este dedicată unei singure discipline, ci poate fi folosită de profesori din toată școala, indiferent de materia predată. În cadrul proiectelor „Școli pentru viitor”, ea poate susține mai multe tipuri de activități prevăzute în ghid: alfabetizarea funcțională și competențele STEAM, prin crearea de exerciții și materiale interactive adaptate obiectivelor educaționale; inovarea curriculară, prin digitalizarea și dezvoltarea de resurse educaționale multimedia; și evaluarea impactului proiectului, prin datele și rapoartele generate automat despre progresul elevilor.
Ghidul prevede categorii de cheltuieli dedicate soluțiilor software educaționale, abonamentelor la platforme digitale și drepturilor de utilizare pentru elevi și profesori. O singură platformă poate fi astfel folosită transversal, în mai multe activități ale proiectului, dar și în activitatea curentă a școlii, dincolo de perioada de implementare.
Un pachet complet, nu doar o licență
Pentru ca investiția într-o astfel de platformă să aibă impact real, experții recomandă ca alături de licența propriu-zisă să fie bugetate și componente de formare: sesiuni practice în care profesorii învață să creeze lecții și evaluări interactive, cursuri acreditate despre utilizarea inteligenței artificiale în educație, precum și întâlniri periodice de mentorat, în care cadrele didactice își prezintă lecțiile și schimbă exemple de bune practici.
Costurile variază în funcție de numărul de profesori și elevi care vor utiliza platforma. Pentru o școală mică, o licență poate porni de la câteva sute de euro pe an, iar pentru o școală cu câteva zeci de cadre didactice și câteva sute de elevi, costul anual poate reprezenta o fracțiune foarte mică din bugetul total al unui proiect, estimată de furnizori la aproximativ jumătate de procent. În schimb, beneficiile pot fi extinse la întreaga activitate didactică a școlii, nu doar la o singură activitate din proiect.
Experiența poloneză arată că astfel de soluții pot funcționa la scară națională: platforma menționată face parte din pachetul software al unor laboratoare de inteligență artificială instalate în mii de școli din Polonia, printr-o investiție publică. Lecția principală rămâne însă valabilă și pentru România: echipamentele și platformele digitale produc rezultate doar atunci când profesorii sunt sprijiniți să le folosească efectiv la clasă.
Școlile românești care pregătesc proiecte „Școli pentru viitor”, cu termen de depunere pe 27 noiembrie, pot include în buget platforme educaționale bazate pe inteligență artificială și cursuri de formare pentru profesori, pentru rezultate care rămân în școală după finalizarea proiectului.
Pasiunile mele eterne sunt scrisul, cititul și comunicarea. Îmi place să mă exprim prin scris la fel de mult cum îmi place să am o discuție reală, autentică cu cineva. Mă bazez pe emoții în orice domeniu aș activa și cred...
Ministrul Sorin Ionescu: profesorii trebuie să înțeleagă și să încurajeze elevii, nu doar să livreze conținuturi
Ministrul Educației: profesorii trebuie să își asume un rol social și să îi vadă cu adevărat pe copii
Ministerul Educației cercetează sursele birocrației din școli, pentru a ușura munca profesorilor
Ministerul Muncii clarifică drepturile financiare majorate pentru elevii cu CES și handicap