Guvernul a anunțat intenția de a construi un plan integrat pentru creșterea siguranței în unitățile de învățământ, în urma unei reuniuni desfășurate la Palatul Victoria cu participarea miniștrilor Educației, Muncii și a ministrului delegat pentru Învățământul Preuniversitar. La discuție au luat parte reprezentanți ai instituțiilor publice, ONG-uri, sindicate din educație, parlamentari, părinți, elevi și reprezentanți ai unor școli. Noul demers își propune să stabilească responsabilități clare pentru toți cei implicați, măsuri de prevenție, mecanisme de intervenție rapidă și sancțiuni pentru actele de violență.
Ceea ce este util de știut pentru părinți, profesori și elevi este că România are deja, din 2024, un plan național dedicat exact acestui subiect, aprobat prin hotărâre de Guvern și valabil până în 2027. Documentul cuprinde măsuri similare celor discutate recent: patrulare cu poliția locală, dotarea școlilor cu sisteme de supraveghere, creșterea numărului de consilieri școlari și un mecanism de sprijin psihologic pentru elevii care au nevoie de ajutor specializat.
Ce prevede planul deja existent
Planul din 2024 are șase capitole, de la creșterea siguranței și prevenirea violenței, până la formarea profesorilor și monitorizarea măsurilor. Fiecare acțiune are termene, responsabili și surse de finanțare precizate. Printre obiective se numără integrarea școlilor în itinerariile de patrulare ale poliției și jandarmeriei pe toată durata anului școlar, avizarea planurilor de pază de către poliție și dotarea unităților de învățământ cu sisteme de supraveghere video funcționale, cu stocare de date, până în 2027.
Un alt obiectiv este reducerea numărului de elevi la un consilier școlar, până la un prag de maximum 500 de elevi pentru fiecare specialist. De asemenea, Ministerul Educației și Ministerul Sănătății aveau termen anul trecut pentru instituirea unui mecanism prin care elevii cu nevoi de suport psihologic specializat să fie identificați și preluați mai rapid. Un program de sprijin emoțional pentru elevi, derulat în parteneriat cu organizații internaționale, își propunea să ajungă în 750 de școli până în 2027, iar un proiect european de formare a profesorilor și consilierilor se derulează în perioada 2024-2026.
Monitorizare și pași următori
Planul prevede și un mecanism de monitorizare: instituțiile prefectului trebuie să realizeze evaluări semestriale și anuale ale modului în care măsurile sunt aplicate la nivel local, rezultate care ar trebui să ofere o imagine clară asupra progresului. În paralel, autoritățile lucrează și la o strategie națională pentru prevenirea extremismului violent, care include, de asemenea, o componentă dedicată violenței din școli, cu un calendar ce se întinde până în 2029.
Un studiu național de prevalență, realizat cu sprijinul unor organizații internaționale dedicate protecției copiilor, arată că școala rămâne principalul loc în care copiii se confruntă cu situații de violență, mai ales în mediul rural, unde lipsa consilierilor și a personalului specializat este resimțită mai puternic. Autorii studiului recomandă, printre altele, clarificarea legislației privind hărțuirea online și consolidarea sprijinului psihologic pentru elevi, teme care se regăsesc atât în planul din 2024, cât și în discuțiile actuale ale Guvernului.
Pentru comunitatea educațională, vestea bună este că direcțiile de acțiune — prevenție, consiliere psihologică, siguranță fizică și formare pentru profesori — sunt deja conturate și au termene asumate oficial. Rămâne ca aplicarea lor pe teren, cu rezultate verificabile pentru elevi și familii, să fie urmărită constant de autorități și de comunitate. Da, Planul național de combatere a violenței școlare a fost aprobat prin hotărâre de Guvern în 2024 și este valabil până în 2027, cu măsuri despre pază, consiliere psihologică și formarea profesorilor. Planul își propune reducerea numărului de elevi la un consilier școlar, până la maximum 500 de elevi pentru fiecare specialist, alături de un mecanism de identificare și sprijin pentru elevii cu nevoi psihologice speciale. Un studiu național de prevalență arată că școala este principalul loc în care copiii se confruntă cu situații de violență, fenomenul fiind mai accentuat în mediul rural, unde resursele de consiliere sunt mai reduse.
Foto: Pressmaster /ShutterstockÎntrebări frecvente despre Siguranța În Școli
1. Există deja un plan oficial pentru siguranța în școli în România?
2. Ce prevede planul pentru consilierea psihologică a elevilor?
Elevii cer acces la psiholog fără acordul părinților: Cei mai sănătoși oameni pot avea nevoie de asta
Ce prevede legea pentru combaterea violenței în școli: sancțiuni graduale, de la mustrare la exmatriculare
Elevii cer consultare reală în dezbaterea despre uniforma școlară obligatorie
3. Ce arată studiile despre locul unde se petrece cea mai multă violență asupra copiilor?
Mi-am făcut un obicei din a spune cele mai crude adevăruri în glume și metafore. Poate că uneori acestea par a fi ascunse în spatele unei formule sofisticate, dar, în esență, sunt simple. Acest lucru este valabil...
Lipsa farmaciilor din 486 de comune arată nevoia unor soluții pentru satele românești
Liceul Tehnologic Motru trece la cursuri online din lipsa căldurii, iar soluțiile pentru elevi se organizează rapid
Ministrul Sorin Ionescu: profesorii trebuie să înțeleagă și să încurajeze elevii, nu doar să livreze conținuturi
Ministrul Educației: profesorii trebuie să își asume un rol social și să îi vadă cu adevărat pe copii