Întrebarea dacă pot fi identificați din timp copiii care ar putea manifesta comportamente violente sau tendințe de radicalizare preocupă tot mai mult părinți, profesori și specialiști deopotrivă. Laura Visu-Petra, profesor universitar la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității Babeș-Bolyai și coordonator al programului de master în Psihologie Judiciară, oferă o perspectivă bazată pe cercetare, construită în jurul ideii de prevenție și sprijin, nu de etichetare.
Potrivit specialistei, cercetarea internațională arată că există suprapuneri importante între factorii de risc asociați delincvenței și cei legați de radicalizare. Asta înseamnă că o parte semnificativă din cunoștințele acumulate în prevenirea comportamentului infracțional pot fi folosite și pentru înțelegerea și prevenirea radicalizării. În cadrul programului de master coordonat de Laura Visu-Petra, masteranzii studiază o serie de indicatori de vulnerabilitate care pot apărea pe parcursul dezvoltării copilului.
Ce arată cercetarea despre factorii de risc
Studiile citate de specialistă arată că predictorii radicalizării nu sunt, în general, cei socio-demografici, ci variabile psihologice precum autocontrolul scăzut, căutarea de senzații puternice, atitudinile radicale sau exprimarea furiei și a urii. Anxietatea sau tendința spre interiorizare nu sunt, de regulă, factori predictivi, cu excepția situațiilor în care apar brusc și diferă de comportamentul obișnuit al copilului — motiv pentru care monitorizarea în timp este esențială.
Cercetările arată, de asemenea, că elemente de personalitate precum stima de sine crescută, incertitudinea și percepția unei amenințări pot fi printre cei mai buni predictori pe termen lung. În același timp, factorii de protecție — îmbunătățirea autocontrolului, o familie suportivă, stabilitatea locativă — joacă un rol la fel de important în prevenție.
Semnale de avertizare și rolul echilibrat al școlii
Specialista explică faptul că există o serie de semnale de avertizare mai apropiate de momentul unui eventual incident, printre care comunicarea indirectă a unor intenții, fixația pe anumite simboluri sau figuri, schimbările bruște de comportament sau izolarea socială, și imersiunea intensă în comunități online închise. Aceste semnale, atunci când sunt observate de adulți, pot justifica o evaluare atentă, realizată de specialiști.
Totodată, Laura Visu-Petra atrage atenția asupra riscului de a eticheta greșit copiii doar pe baza unor trăsături superficiale, precum tăcerea sau interiorizarea, care pot fi legate de alte dificultăți sociale, fără a avea legătură cu radicalizarea. De aceea, la Facultatea de Psihologie UBB, consilierii școlari sunt pregătiți special pentru evaluare și prevenție, prin discipline dedicate înțelegerii copilului în context judiciar.
Mesajul central al analizei este unul de echilibru: mulți copii prezintă factori de risc fără să devină vreodată violenți, iar scopul identificării acestor semnale nu este excluderea, ci oferirea de sprijin psihologic și instituțional timpuriu. Dezumanizarea copiilor aflați în dificultate, avertizează specialista, poate alimenta exact mecanismele care stau la baza radicalizării. Nu. Cercetarea arată că anumiți factori plasează un copil într-o zonă de risc, nu de certitudine. Mulți copii au factori de risc fără să manifeste vreodată comportamente violente. Studiile arată că autocontrolul scăzut, căutarea de senzații, atitudinile radicale și percepția unei amenințări sunt predictori mai puternici decât factorii socio-demografici. Școlile, prin consilieri pregătiți special, pot observa semnale de avertizare și oferi evaluare și sprijin timpuriu, fără a eticheta sau stigmatiza copiii.Întrebări frecvente despre Radicalizare
1. Pot fi identificați cu certitudine copiii care vor deveni violenți?
2. Care sunt principalii factori asociați radicalizării?
Când copilul tău nu îți seamănă deloc: cum crești un temperament foarte diferit de al tău
Rugăciune pentru familie: cum să te rogi pentru sănătatea, binele și protecția celor dragi, dar și pentru pace în casa ta
Sporturi potrivite pentru fetițe 5–10 ani: opțiuni care dezvoltă coordonarea, încrederea și postura, după vârstă și temperament
3. Ce rol au școlile în prevenție?
Pasiunile mele eterne sunt scrisul, cititul și comunicarea. Îmi place să mă exprim prin scris la fel de mult cum îmi place să am o discuție reală, autentică cu cineva. Mă bazez pe emoții în orice domeniu aș activa și cred...
Siguranța elevilor: comenzile de mâncare online, o vulnerabilitate semnalată de Poliție
Elevii cer acces la psiholog fără acordul părinților: Cei mai sănătoși oameni pot avea nevoie de asta
Siguranța în școli, pe agenda dialogului dintre Ministerul Educației și comunitatea școlară
Studenți ieșeni, premiați la finala mondială Heart Hackathon din China