12:09, 26 Septembrie 2025
Nu avem nevoie de nimic pana la urma, caci totul suntem noi - doar ca lectille, pe toate le invatam cu ceilalti, alaturi de ei. Asa ca nu vreau sa ma supun regulilor societatii. Regula e o limitare. Limitare e un vis spulberat, Iar visul spulberat ne frustreaza, ne ingusteaza.
Refuz. Nu din prostie, ci dorinta de a ma manifesta asa cum sunt, netrunchiata: de reguli, de impuneri, de DOAR ASTA E CALEA si in rest e gresit. Nu. Pur si simplu ma opun.
Povesti personale. Dare lasate in urma… credem ca suntem unde pe ape, doar ca nu e asta. Suntem ceea ce suntem acum. Trecutul ne-a creat. Viitorul se construieste mereu si are o infinitate de posibilitati de a fi realizat. Binele si raul se pot schimba imediat unul in celalalt.
Imi dau voie sa gresesc, foarte mult in ultimul timp. Sa acopar cu mult noroi lumina copilului interior pentru a trece un test. Testul meu cu mine si capcacitatea ascunsa din inima mea.
Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.
Complexul lui Dumnezeu în psihologie -Și dacă nu sunt perfect…ce sunt, de fapt? În “invincibilitate” există multă durere, traumă
Sfântul Pantelimon –doctor fără de arginți și unul din cei 14 Ajutători! Obiceiuri din ziua Sfântului Tămăduitor de boli
Cele 3 zodii independente care au învățat că cel mai bine e să nu se bazeze pe nimeni
Am inceput sa imi sfarm povestea personala. Ce se intrezareste a fi dincolo de ea!?...
* Un articol trimis de Alexandra Serban
Foto homepage: Vista Photo /Shutterstock
Singurătatea doare! Tu o poți vindeca! Campanie pentru susținerea nevoilor urgente ale vârstnicilor din România
”Nu mă lăsa să mor” - o poveste de ficțiune despre realitatea dureroasă a singurătății, din 5 decembrie în cinematografe
O joacă a unui tânăr român a dus la reinventarea sistemului de returnare a ambalajelor
McHappy Day 2025®: când faptele bune țin familiile împreună