Când vorbim despre un bebeluș prematur vorbim despre un copil născut înainte de a fi trecut 37 de săptămâni de la concepție, deci înainte de a se fi finalizat perioada normală de gestație, care este de 40 de săptămâni. Acesta este un moment crucial în dezvoltarea unui copil, pentru că în ultimele săptămâni de gestație are loc maturarea mai multor organe vitale, între care creierul și plămânii, care pot fi afectate semnificativ de o naștere prematură.

Un bebeluș prematur poate avea nevoie de îngrijiri medicale speciale imediat după naștere și de monitorizare atentă pe parcursul primului an de viață, pentru a se asigura că se dezvoltă normal și că nu apar complicații.[1][3] În acest context, consultul neurologic devine esențial.

Riscurile asociate cu nașterea prematură

Nașterea prematură aduce cu sine o serie de riscuri și complicații de sănătate pentru bebeluși, care pot fi severe și pot persista de-a lungul primelor săptămâni de viață, dar și pe termen lung. Problemele respiratorii sunt frecvente în rândul bebelușilor prematuri, deoarece plămânii lor nu au avut suficient timp să se dezvolte complet în uter. Bolile cardiace, hemoragiile cerebrale și problemele digestive sunt alte complicații de sănătate ce pot apărea la acești copii.[1][3]

Dezvoltarea pe termen lung a bebelușilor născuți prematur poate fi, de asemenea, afectată. Ei pot avea dificultăți de învățare, probleme comportamentale, probleme de vedere și de auz, precum și alte probleme de sănătate pe termen lung. Cât de ridicat este riscul de apariție a unor astfel de probleme depinde de mai mulți factori, inclusiv de greutatea la naștere, gradul de prematuritate, complicațiile care apar după naștere, dar și de sexul bebelușului (fetele au un prognostic mai bun decât băieții cu același grad de prematuritate).[1]

În orice caz, este esențială o monitorizare atentă și continuă a dezvoltării bebelușilor prematuri.

Importanța monitorizării dezvoltării neurologice

Un aspect esențial în îngrijirea bebelușilor născuți prematur este monitorizarea dezvoltării neurologice, prin vizite periodice la un specialist în neurologie pediatrică. Astfel de vizite sunt necesare pentru identificarea timpurie a eventualelor probleme de sănătate.[2]

După cum spuneam mai sus, bebelușii născuți prematur pot întâmpina probleme de dezvoltare, cum ar fi întârzierile în dezvoltarea motorie sau cognitivă, dar și probleme de sănătate mai grave, ca paralizia cerebrală sau epilepsia. Astfel, monitorizarea continuă și atentă este necesară pentru a detecta și aborda aceste probleme cât mai devreme posibil, dar și pentru a urmări progresul copilului, ceea ce permite ajustarea planurilor de tratament sau identificarea unor noi probleme pe măsură ce copilul se dezvoltă.[1][2][3]

Rolul consultului neurologic în primul an din viața copilului născut prematur

Consultul neurologic în primul an de viață al unui copil născut prematur este important. Unul dintre motive este acela că, după cum am văzut mai sus, permite identificarea timpurie a eventualelor probleme sau afecțiuni neurologice prin evaluarea abilităților motorii, cognitive și de limbaj ale copilului, precum și monitorizarea creșterii și dezvoltării creierului.[2] Prin identificarea problemelor de dezvoltare în stadii incipiente, se poate interveni rapid, ceea ce crește șansele de recuperare și dezvoltare optimă.

Un alt motiv pentru care consultul neurologic în primul an din viața copilului născut prematur este important este acela că va ajuta la dezvoltarea unui plan de îngrijire individualizat pentru copil, plan ce poate contribui la prevenirea sau minimizarea problemelor de sănătate pe termen lung, precum și la promovarea unei dezvoltări cognitive, emoționale și sociale optime.[2]

Monitorizarea dezvoltării neurologice a copiilor născuți prematur este esențială pentru a asigura cel mai bun început de viață posibil acestora. Prin identificarea timpurie a problemelor și intervenție promptă, șansele de succes ale copilului cresc considerabil. Dacă bebelușul tău s-a născut prematur, mergi cu acesta la un consult neurologic pediatric și repetă vizita la medicul specialist potrivit indicațiilor acestuia, pentru a asigura monitorizarea periodică a sănătății și dezvoltării celui mic.

Bibliografie:

  1. Arcangela Lattari Balest. „Preterm (Premature) Newborns”, MSD Manual Consumer Version, MSD Manuals, 5 Jan. 2024, www.msdmanuals.com/home/children-s-health-issues/general-problems-in-newborns/preterm-premature-newborns. Accessed 12 Feb. 2024.
  2. „Neurodevelopmental Outcomes of Very Preterm Infants”, Australian Journal of General Practice, 2023, www1.racgp.org.au/ajgp/2019/january%E2%80%93february/understanding-long-term-neurodevelopmental-outcome. Accessed 12 Feb. 2024.
  3. „Premature Birth: Complications, Management & Causes”, Cleveland Clinic, 2021, my.clevelandclinic.org/health/diseases/21479-premature-birth. Accessed 12 Feb. 2024.

Sursa foto: Shutterstock


Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri