Țările nordice regândesc digitalizarea educației și redescoperă metodele clasice de învățare

Sistemele educaționale din Danemarca și Norvegia, considerate multă vreme modele de digitalizare a școlii, trec printr-un proces de reevaluare. Autoritățile din cele două țări analizează acum modul în care utilizarea intensă a dispozitivelor digitale la clasă a influențat rezultatele elevilor, după ce datele PISA au arătat scăderi ale performanțelor la matematică, citire și științe. Subiectul a fost adus în discuție de Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru învățământ din Senat, la conferința „Educația în era AI”, desfășurată la Palatul Parlamentului.

Ce arată datele PISA din țările nordice

Potrivit datelor OECD, în evaluarea PISA din 2022, Norvegia a înregistrat scăderi față de 2018 la toate cele trei domenii testate — matematică, citire și științe — ajungând la rezultate apropiate de media OECD la primele două și sub medie la științe. Danemarca a înregistrat, la rândul ei, scăderi la matematică și citire. Ambele țări se numărau printre sistemele educaționale în care elevii petreceau, în medie, peste trei ore pe zi folosind dispozitive digitale la școală pentru învățare și alte activități.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.

Salvați Copiii: Reducerea vârstei răspunderii penale nu corectează cauzele unor evenimente tragice

Cine a fost Mihai Viteazul? Domnitorul care a unit Țările Române pentru prima dată, în urmă cu mai mult de 400 de ani

România urcă pe scena mondială a gastronomiei: echipa națională a fost selectată să participe la Bocuse d’Or Europe 2026

Pălărie a explicat că autoritățile din aceste state și-au asumat public faptul că entuziasmul pentru digitalizare a fost, la un moment dat, prea mare. „Și-au asumat răspunderea pentru un pic prea mult entuziasm în zona de îmbrățișare a direcției de digitalizare, înlocuirea manualelor clasice cu ecrane, înlocuirea «pen and paper» cu «touch» și «move». Și au început să gândească dacă nu cumva niște lucruri au fost sărite cu vederea”, a spus senatorul.

Educația interactivă, între beneficii și riscuri

Senatorul a atras atenția asupra tendinței de a asocia automat digitalizarea și atractivitatea vizuală a materialelor didactice cu o educație mai bună. El a menționat concepte precum „edutainment”, gamification și „micropastilele” de învățare, subliniind riscul ca acestea să pună accentul pe formă în detrimentul competențelor fundamentale de gândire. „Ca apoi să constatăm cu toții, inclusiv cercetători, nu observatori sau ageamii, că am câștigat un foarte frumos design grafic, dar pierdem competențe fundamentale de gândire”, a afirmat Pălărie.

Cum să gestionezi cheltuielile neprevăzute ale familiei: de la fondul de urgență la creditele online rapide

Danemarca ia în calcul interzicerea telefoanelor în școli, după rezultate slabe la testele PISA

Succes remarcabil pentru România la Olimpiada Internațională de Informatică pe Echipe 2026

Datele OECD confirmă faptul că relația dintre tehnologie și performanța școlară nu este liniară. Elevii care au folosit dispozitive digitale pentru învățare până la o oră pe zi au obținut, în medie, rezultate mai bune la matematică decât cei care nu le-au folosit deloc, însă la niveluri mai ridicate de utilizare asocierea devine negativă. OECD a semnalat, de asemenea, riscul distragerii atenției prin utilizarea dispozitivelor digitale.

Echilibru între tehnologie și gândire critică

Pălărie, care predă Tehnologia Informației și a Comunicațiilor la clasele a IX-a și a X-a, a povestit că folosește el însuși inteligența artificială pentru pregătirea planurilor de lecție și a testelor de evaluare. El a subliniat însă că introducerea AI în educație trebuie făcută cu discernământ, astfel încât elevii să înțeleagă atât posibilitățile, cât și limitele tehnologiei, iar dezvoltarea gândirii critice să rămână prioritară.

România, din nou pe podiumul excelenței. Șapte elevi olimpici au strălucit la Olimpiada Asiatică de Fizică 2026

Studenți din patru universități românești primesc acces gratuit la un instrument AI folosit de echipe profesioniste

Reguli de circulație în Europa: ce trebuie să știi dacă închiriezi o mașină

Experiența țărilor nordice arată că digitalizarea educației poate aduce beneficii reale atunci când este folosită echilibrat, dar că renunțarea completă la metodele clasice de învățare poate avea costuri asupra competențelor fundamentale. Reevaluarea acestor politici oferă un exemplu util pentru sistemele educaționale din întreaga Europă, inclusiv pentru România, aflate în plin proces de adaptare la noile tehnologii.

Întrebări frecvente despre Educație Digitală

1. De ce își regândesc țările nordice strategia de digitalizare a educației?

Pentru că rezultatele PISA din 2022 au arătat scăderi ale performanțelor elevilor la matematică, citire și științe, în special în Danemarca și Norvegia, unde utilizarea dispozitivelor digitale la școală era foarte ridicată.

România strălucește la EGMO 2026. Elevele noastre au obținut locul I în Europa Cum să recunoști simptomele unui accident vascular cerebral: sfaturile neurologului Sănătatea inimii și a ficatului: care sunt riscurile interconectate

2. Ce probleme a semnalat Ștefan Pălărie legate de digitalizarea excesivă?

Senatorul a atras atenția asupra riscului ca metode precum edutainment sau gamification să pună accentul pe formă și interactivitate, în detrimentul dezvoltării competențelor fundamentale de gândire.

3. Ce spun datele OECD despre utilizarea tehnologiei în educație?

OECD arată că utilizarea moderată a dispozitivelor digitale poate aduce beneficii, dar la niveluri ridicate de utilizare asocierea cu rezultatele școlare devine negativă, existând și riscul distragerii atenției.

Sursa foto - Arhiva Garbo.ro

România, pe primul loc în Europa la utilizarea AI de către elevi pentru teme școlare

Obezitatea la copii – cauze, soluții și sfaturi pentru părinți

Fenomenul Skilliday: jumătate dintre europeni vor să învețe ceva nou atunci când merg în vacanță

Maria Crisan

Ultima actualizare: 18 Septembrie 2026 @ 05:09

Mai multe despre Maria