Ai 2 ore la dispoziţie şi, probabil, la început crezi că tu ești cel care vine să ofere ceva. După câteva luni, este foarte posibil să privești lucrurile puțin diferit, pentru că voluntariatul alături de copiii din sistemul de protecție nu rămâne, pentru mulți dintre cei care îl aleg, doar o activitate pusă în calendar o dată pe săptămână. Devine o relație, iar relațiile au obiceiul de a ne schimba mai mult decât am crezut.
La Ajungem MARI, voluntarii lucrează cu copii și tineri din sistemul de protecție prin activități educaționale, creative, recreative și de dezvoltare personală. Programul presupune aproximativ 3 ore pe săptămână – 2 ore cu copiii și încă o oră pentru pregătirea activităților – și un angajament de minimum 6 luni.
Dar ce se întâmplă, de fapt, în aceste ore?
1. Descoperi că să ajuţi nu înseamnă să repari
Prima surpriză poate fi chiar aceasta. Când intri într-o astfel de relație, este foarte ușor să vii cu dorința de a rezolva lucruri: să ajuți copilul să recupereze materia, să aibă rezultate mai bune, să capete încredere, să își găsească o pasiune, să-și facă planuri pentru viitor.
Și este normal să vrei asta, dar un copil nu este un proiect care trebuie reparat. Uneori, într-o după-amiază, nu veți face toate temele. Poate nu va avea chef de activitate, poate veți vorbi despre altceva, poate veți râde sau poate veți avea o zi mai puţin productivă. Cu timpul, voluntarul învață că a fi de ajutor poate însemna și să stai lângă cineva fără să încerci să îi rezolvi viața.
Credit foto: Mihai Barbu
2. Înveți să ai răbdare cu ceea ce nu se schimbă repede
Rezultatele spectaculoase sunt ușor de povestit. Progresul mic, repetat, este mult mai greu de observat.
Un copil care astăzi refuză să citească poate accepta peste câteva săptămâni să încerce. Un adolescent care nu vorbește aproape deloc poate începe, într-o zi, să povestească despre ce își dorește să facă mai departe.
Nu există întotdeauna o transformare vizibilă de la o întâlnire la alta, există însă continuitate, iar voluntarul descoperă cât de important este să poți face un lucru bun fără să ai nevoie să vezi imediat rezultatul.
3. Înțelegi cât de mult poate conta un om care se întoarce
Pentru un copil care a trecut prin abandon, separare sau schimbări repetate, o relație nouă poate fi dificilă. De aceea, primele întâlniri nu sunt neapărat spectaculoase. Copilul poate fi rezervat, neîncrezător, agitat sau poate testa limitele adultului.
Voluntarul spune că se întoarce săptămâna viitoare, apoi chiar se întoarce. Și săptămâna următoare şi peste o lună. În timp, această constanţă aparent banală capătă o semnificație pe care niciun discurs motivațional nu o poate înlocui: „Pot să mă bazez pe tine.” Este una dintre cele mai importante experiențe pe care un copil instituţionalizat le trăieşte alături de un adult.
Credit foto: Mihai Barbu
4. Începi să vezi copilul dincolo de comportamentul lui
Copiii nu vin întotdeauna cu un manual de instrucțiuni, cu atât mai puţin copiii care au trecut prin experiențe dificile. Pot apărea furia, refuzul, neîncrederea, retragerea, un răspuns care pare exagerat sau o reacție care te surprinde. Într-un astfel de moment, voluntariatul devine mai mult ca oricând un exercițiu de empatie.
Nu în sensul acela nefiresc, în care susţinem că înțelegem tot și acceptăm orice, ci în sensul mai greu, în care încercăm să ne întrebăm ce se află în spatele comportamentului, fără să uităm că fiecare parte implicată are nevoie şi de limite. Pentru voluntar, este o schimbare importantă de perspectivă pentru că, în loc de „De ce face asta?”, începe să apară întrebarea „Oare ce i se întâmplă?”
5. Îți dai seama că o ieșire obișnuită pentru tine poate fi o aventură pentru un copil
O plimbare prin oraș, la muzeu, vizionarea unui film, o ieşire într-un parc de aventură sau la o cofetărie, o călătorie cu autobuzul sunt lucruri absolut obișnuite pentru foarte mulți copii. Pentru un copil din sistemul de protecție, pot fi experiențe pe care nu le-a avut niciodată sau pe care le-a avut foarte rar. Prin proiectul „Explorator pentru o zi”, voluntarii îi însoțesc pe copii în astfel de contexte și le oferă ocazia să descopere lumea din afara centrului.
Dar şi voluntarul poate ajunge să redescopere lucrurile pe care le făcea cândva fără să le acorde prea multă importanță. Normalitatea poate fi un cadou foarte mare atunci când nu ai avut prea multă parte de ea.
Credit foto: Mihai Barbu
6. Vezi cum încrederea se construiește din lucruri mici
Un copil care începe să creadă în el nu face, de obicei, un anunț oficial despre asta. Încrederea apare în detalii precum faptul că ridică mâna la şcoală, că încearcă din nou un exercițiu, că spune ce își dorește, că îndrăznește să vorbească despre o meserie, că acceptă să participe la un atelier sau că vrea să îţi arate ceea ce a făcut.
Sprijinul educațional oferit de voluntari poate însemna ajutor la teme, recuperarea materiei sau pregătire pentru examene, dar miza este mai mare decât o notă. Miza este ca acel copil să poată trece, încet, de la „nu sunt bun la asta” la „hai să încerc”. Momentul în care face această trecere este unul pe care voluntarul nu îl uită prea ușor.
7. Fără să îți dai seama, începe să îți pese mai mult
La început vii pentru 2-3 ore. Apoi începi să știi cine preferă matematica, cine detestă să citească cu voce tare, cine vorbește fără să se oprească și cine are nevoie de mai mult timp până să spună ceva. Știi ce îl bucură pe fiecare, ce îl enervează, ce îl face să râdă. Observi când un copil nu este în apele lui şi, într-o zi, îți dai seama că nu mai vii doar pentru că ai promis, ci pentru că cineva te așteaptă.
Este, probabil, partea cea mai puțin spectaculoasă și cea mai importantă a voluntariatului: faptul că o relație construită în timp începe să conteze pentru amândoi.
1.000 de oameni pot începe, din această toamnă, o astfel de poveste
Ajungem MARI a lansat o nouă campanie de recrutare și caută 1.000 de voluntari pentru peste 3.500 de copii și tineri din București și 29 de județe. Nu trebuie să fii profesor, psiholog sau să ai experiență în lucrul cu copiii. Ai nevoie de disponibilitatea de a oferi aproximativ 3 ore pe săptămână și de a te implica pe durata unui modul de minimum 8 luni.
Voluntarii primesc training inițial și sprijin pe parcursul programului, inclusiv informații despre traumă, atașament, comunicare și lucrul cu copiii vulnerabili. Înscrierile pentru noul program sunt deschise până pe 30 septembrie pe ajungemmari.ro
„Nu are cum să nu te lovească emoțional experiența acestor copii care cresc fără familie. Este inuman. Când am citit povestea unui copil care și-a petrecut toată copilăria în sistemul de protecție am simţit multă, multă durere, dar şi un tip de speranţă că încă există oameni buni ca voluntarii Ajungem MARI. Iar pe acești oameni i-aş trage la un xerox uman, să fie mai mulţi ca ei printre noi şi poate atunci mai avem vreo şansă” – spune Alex Bogdan, actor și ambasador Ajungem MARI.
Actorul a regizat și filmat spotul-manifest al campaniei, alături de Paul Tatcu. Vocea din spot îi aparține Ramonei Dumitrescu. S-a alăturat campaniei de recrutare și Dan Perjovschi, unul dintre cei mai mari artiști români contemporani.




Universitățile românești, prezență redusă în clasamentul Shanghai pe domenii de studiu 2026
USR propune un plan de măsuri pentru educație, după rezultatele slabe ale României la testele PISA
Ministrul Educației: exigența trebuie crescută, iar elevii cu note mici primesc ore remediale
România s-a calificat la Jocurile Europene 2027, cu locul 6 mondial la gimnastică aerobică