IN ACEST ARTICOL:

Rezultatele PISA 2025 arată dificultăți reale în educația românească, dar cercetătoarea Mara Merca propune o abordare calmă și riguroasă: diagnostic precis, mecanisme clare și evaluare continuă a reformelor, dincolo de reacții pripite.

Rezultatele PISA 2025 au readus educația românească în centrul atenției publice. Aproape jumătate dintre elevii evaluați nu ating nivelul de bază la lectură și științe, iar la matematică proporția trece de jumătate. Cifrele sunt serioase și merită să fie privite cu atenție, nu cu grabă. Între a identifica o problemă și a anunța o nouă reformă ar trebui să existe un pas esențial: înțelegerea temeinică a ceea ce arată, de fapt, datele.

Ce ne spune și ce nu ne spune PISA

PISA este o sursă valoroasă de informație despre ce știu și pot face elevii de 15 ani, despre diferențele dintre ei și despre contextele în care învață. Este important, însă, să înțelegem și limitele acestei evaluări. PISA nu măsoară toți elevii României, nici toate etapele sistemului educațional, și nu este un manual de reformă. Obiectivul politicii educaționale nu ar trebui să fie construirea unei școli „pentru PISA”, ci înțelegerea reală a problemelor pe care aceste date le scot la iveală.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice. Rezultatele PISA 2025 arată ce are de făcut România: specialiștii cer date, evaluare și sprijin diferențiat pentru elevi Rezultatele PISA 2025 dau alarma în școlile din România! Ce cer părinții pentru a combate analfabetismul funcțional Uniforma școlară obligatorie: ce arată exemplele din Cipru, Malta, Franța și Marea Britanie

Dacă elevii români întâmpină dificultăți în a aplica ceea ce au învățat, aceasta rămâne o problemă indiferent de clasamentele internaționale. Dacă originea socio-economică influențează puternic performanța școlară, este o realitate care merită atenție dincolo de orice statistică. PISA ne ajută să vedem aceste probleme, dar nu le poate rezolva singură.

Diagnostic, mecanism și evaluare — pașii care lipsesc prea des

Un procent, spre exemplu 50% dintre elevi sub nivelul de bază la matematică, poate ascunde realități foarte diferite de la o școală la alta. De aceea, măsuri precum „mai multe ore remediale” trebuie precizate: remediale pentru cine și pentru ce anume? Un diagnostic prea general riscă să producă soluții la fel de generale.

Rezultatele PISA 2025: președintele cere investiții consecvente în educația din România World Vision: decalajele educaționale trebuie reduse înainte să devină abandon școlar PISA 2025: decalajul socio-economic la Științe rămâne mare în România, dar arată primele semne de ameliorare

La științe, diferența dintre elevii avantajați și cei dezavantajați socio-economic este de 122 de puncte în România, față de 85 în medie în țările OECD, iar decalajul s-a mărit între 2015 și 2025. De aceea, succesul unei politici educaționale nu ar trebui urmărit doar prin media națională, ci și prin evoluția elevilor dezavantajați și prin reducerea acestor diferențe.

La fel de important este mecanismul prin care o intervenție ar trebui să funcționeze. Dacă introducem ore remediale sau modificăm Evaluarea Națională, este esențial să înțelegem clar ce anume speră să schimbe fiecare măsură și cum vom verifica, riguros, dacă a funcționat. O intervenție plauzibilă nu este automat una eficientă.

Nevoia unei evaluări continue a reformelor

România nu are lipsă de reforme, ci de o legătură clară și transparentă între ele și rezultatele pe termen lung. Raportul OECD din 2024 privind educația din România recomandă explicit dezvoltarea capacității instituționale de monitorizare și evaluare. Cunoaștem, de multe ori, ce am făcut — câți profesori au fost formați, câte școli au participat într-un program — dar nu întotdeauna ce am schimbat în mod real în învățarea elevilor.

PISA 2025: cercetătoarea Gabriela Noveanu cere ca datele testării să ajungă direct la profesori PISA 2025: elevii care nu folosesc deloc AI obțin cele mai bune rezultate la Științe PISA 2025: rezultate în scădere în Europa, timpul petrecut pe telefon, printre explicațiile invocate de miniștrii educației

Efectele politicilor educaționale se văd uneori după ani, quando elevii termină școala sau intră pe piața muncii. De aceea, evaluarea trebuie gândită odată cu politica, nu abia atunci când apare un rezultat slab.

PISA este doar una dintre lentilele disponibile, alături de TALIS, PIAAC, TIMSS, PIRLS și alte instrumente internaționale, dar niciunul nu poate răspunde singur la întrebarea esențială: ce vrem, de fapt, de la școala românească? Datele ne ajută să vedem unde suntem, comparațiile internaționale ne arată ce este posibil, dar decizia despre direcția pe care o urmăm ne rămâne nouă.

Lecția cea mai importantă de după PISA 2025 nu este să facem școala românească mai asemănătoare evaluării internaționale, ci să învățăm să transformăm datele în diagnostic clar, diagnosticul în politici bine fundamentate, iar politicile în cunoaștere despre ce funcționează cu adevărat.

USR propune un plan de măsuri pentru educație, după rezultatele slabe ale României la testele PISA Ministrul Educației propune schimbări la Școala Altfel, după rezultatele PISA 2025 Cercetătoare de la Universitatea de Vest din Timișoara: manualele românești nu îi pregătesc pe elevi pentru testele PISA

Întrebări frecvente despre Pisa 2025

1. Ce arată rezultatele PISA 2025 pentru România?

Aproape jumătate dintre elevii evaluați nu ating nivelul de bază la lectură și științe, iar la matematică proporția trece de jumătate, cu diferențe mari între elevii avantajați și cei dezavantajați socio-economic.

2. De ce nu este suficient să reacționăm rapid la aceste rezultate?

Pentru că o reformă eficientă are nevoie de un diagnostic precis, de un mecanism clar prin care să producă schimbarea și de un plan de evaluare a efectelor pe termen lung, nu doar de măsuri anunțate în grabă.

3. Ce recomandă raportul OECD din 2024 pentru educația din România?

Recomandă dezvoltarea capacității instituționale de monitorizare și evaluare, astfel încât să se poată urmări nu doar implementarea reformelor, ci și rezultatele lor reale.

Fostul ministru Daniel David: rezultatele PISA reflectă nevoia de a alinia predarea la gândirea specifică acestui test Ce ne spun cu adevărat rezultatele PISA: un apel la gândire critică în educație PISA 2025, semnal de alarmă pentru România. Mircea Miclea explică de ce școlile fac diferența: „Nu e vorba de mintea lor”

Sursa foto - Arhiva Gabo.ro

Coaliția pentru Educație cere un plan de recuperare pentru elevii cu decalaje de învățare, după rezultatele PISA 2025 Sociolog: elevii români rămân curioși și dornici de învățare, arată datele PISA 2025 Copiii folosesc AI de la 10 ani: de ce competențele digitale contează mai mult decât viteza cu care ating un ecran

Pasiunile mele eterne sunt scrisul, cititul și comunicarea. Îmi place să mă exprim prin scris la fel de mult cum îmi place să am o discuție reală, autentică cu cineva. Mă bazez pe emoții în orice domeniu aș activa și cred...

Abonează-te pe

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri