Dumnezeule!!!....incep sa cred axioma aia ca...universul si prostia umana...sant infinite!!
doar ca...prostia umana...are si multe fete...in comparatie cu universul care-i...unic!! 
|
ovidiu42
Postat pe 18 Aprilie 2010 22:22
|
De la: dreamer, la data 2010-04-18 22:17:12De la: blondina_X, la data 2010-04-18 21:35:47De la: luptatoareacurajoasa, la data 2010-04-18 21:29:11De la: blondina_X, la data 2010-04-18 21:19:13uite sh eo is o persoana directa...multi nu ma suporta pt k vb pe fata nu imi place sa ii "injur" pe la spate...unii nu stiu chestia asta k nu toti is la fel Asta asa este..Fiecare om are firea lui..La fel daca ai 4 copiii..Fiecare copil are firea lui...Si trebuie sa inveti sa ii controlezi....O seara buna pa
Asa'i fiecare cu firea lui...sa nu incercam sa schimbam pe nimeni asa este corect trebe sa acceptam pe orcine asa mi se pare corect
 poate fiecare cu FIEREA LUI, firea ca firea... fierea e importanta 
daca dumneavoastra spuneti...
|
blondina_X
Postat pe 18 Aprilie 2010 22:22
|
De la: blondina_X, la data 2010-04-18 21:52:20De la: Dor_marunt, la data 2010-04-18 21:48:07Nu prea te duce nici neuronul ala ratacit. Eu cred ca a murit de plictiseala. 
Avocatu aparari fara neuroni
Ai vrut sa scrii:"avocatul apararii".
|
|
|
Doara
Postat pe 18 Aprilie 2010 22:41
|
De la: ovidiu42, la data 2010-04-18 22:22:12Dumnezeule!!!....incep sa cred axioma aia ca...universul si prostia umana...sant infinite!!
doar ca...prostia umana...are si multe fete...in comparatie cu universul care-i...unic!!
te rog frumos sa imi permiti sa comentez.este prima oara ,cand aud ca universul face parte dintr-o axioma,daca poti explica de unde ai preluat aceasta 'axioma'?.despre prostie credeam ca este doar umana.ai intalnit si arici prost?,sau tuberoza proasta?....apoi credeam ca termenul de comparatie se pune intre doua entitati ce se pot compara,dar ca sa compari prostia umana cu universul,este o aberatie,nici decum o axioma.si inchei cu observatia ca universul nu este unic,precum nici soarele,iar prostia cam cate fetze crezi ca are?
|
alexxandra
Postat pe 19 Aprilie 2010 09:38
|
|
cui ii plac oamenii directi in ce sens,cand te face cu ou si cu otet direct in fatza, sau cand iti declara direct in fatza,, cat te iubesc?in ambele situatii prefer diplomatia. eu cred ca asa se ajunge 'direct' la tinta!si iti demonstrez ca si diplomatia poate fi o metoda directa.ex;in loc sa spun direct ca X e prost,spun diplomatic ca X ,de bun ce este ,e luat drept fraier.
|
alexxandra
Postat pe 19 Aprilie 2010 09:56
|
''Doar doua lucruri sunt infinite: universul si prostia omeneasca. Si nu sunt sigur in legatura cu primul.''
ALBERT EINSTEIN
de asta auzisi donsoara alexandra ?
|
flordavis
Postat pe 19 Aprilie 2010 12:19
|
Cum ar veni, aleho, tu ai fi buna, dar toata lumea te ia drept fraiera 
|
anakin
Postat pe 19 Aprilie 2010 12:21
|
|
Mai bine direct prin telefon decat pe ocolite prin scrisori!
|
florin_c76
Postat pe 19 Aprilie 2010 12:55
|
vorbi si nea Ion, ca si el e om.. 
|
anakin
Postat pe 19 Aprilie 2010 14:06
|
iar aberatii? 
|
panty_C
Postat pe 19 Aprilie 2010 14:58
|
|
Ca de obicei la ce sa te astepti de la el!
|
florin_c76
Postat pe 19 Aprilie 2010 23:26
|
De la: Alexxandra, la data 2010-04-19 09:56:48cui ii plac oamenii directi in ce sens,cand te face cu ou si cu otet direct in fatza, sau cand iti declara direct in fatza,, cat te iubesc?in ambele situatii prefer diplomatia. eu cred ca asa se ajunge 'direct' la tinta!si iti demonstrez ca si diplomatia poate fi o metoda directa.ex;in loc sa spun direct ca X e prost,spun diplomatic ca X ,de bun ce este ,e luat drept fraier. Pai sa fii direct dar diplomat..Dar atunci cand te scoate vreun prost din papuci...Cam uiti de diplomatie...Pt ca sunt unii,care sunt chiar enervanti..Dar poti fii direct,dar diplomat cu oamenii care merita..Care si ei au bun simt..Si nu sunt rautaciosi si vorbesc oamenii pe la spate  eu ii numesc ipocriti.Si nu pot fii diplomata cu asemenea oameni...Care barfesc si sunt invidiosi si rautaciosi 
|
xenaprintesarazboinica
Postat pe 19 Aprilie 2010 23:44
|
|
Draga Irina esti o femeie matura!
|
florin_c76
Postat pe 19 Aprilie 2010 23:46
|
De la: floradavdis, la data 2010-04-19 12:19:40''Doar doua lucruri sunt infinite: universul si prostia omeneasca. Si nu sunt sigur in legatura cu primul.''
ALBERT EINSTEIN
de asta auzisi donsoara alexandra ?
nu trebuie sa fi malitioasa.am o intrebare pt tine.stiai ca multe din descoperirile stiintifice din trecut ,azi se dovedesc a fi neveridice?eu stiu bine de ce am cerut explicatiile.nu m-am trezit din somn vorbind.nu tot ce era odata batut in cuie,astazi mai are aceasi semnificatie.de pilda se spunea ca pamantul e rotund.apoi s-a dovedit ca nu este rotund.inainte se spunea ca unele planete se invart in jurul altora ,apoi s-a dovedit,ca nu era corecta presupunerea.esti sigura ca te tragi din maimuta?sau inca mai crezi in Darwinism.sau crezi ca te tragi din coasta lui Adam,sau din pamant?
|
alexxandra
Postat pe 20 Aprilie 2010 10:27
|
Mamaaaa, Alex..!
Ai inceput cu chestii grele de dimineata.
Ti-ai baut cafeaua? ca poate asa devii putin mai diplomata.
|
picaturaderoua
Postat pe 20 Aprilie 2010 10:38
|
|
iooo...m-am gandit mult si cred ca ne tragem din coasta ta ALEXXANDRO
|
erika1
Postat pe 20 Aprilie 2010 10:42
|
De la: floradavdis, la data 2010-04-19 12:19:40''Doar doua lucruri sunt infinite: universul si prostia omeneasca. Si nu sunt sigur in legatura cu primul.''
ALBERT EINSTEIN
de asta auzisi donsoara alexandra ?
domnisoara floradavis,ti-am scris destule despre ideile gresite ale lui Albert Einstein,eventual daca mai doresti iti mai aduc ,sa ai ce sa citesti 3 ani.
Greelile lui Albert Einstein (1)
Teoria relativitii
Smbt, 10 Aprilie 2010 09:19
1
digg
digg
Albert Einstein este considerat cel mai mare fizician al secolului al XX-lea. Dei descoperirile acestuia au schimbat modul n care nelegem lumea, acesta a fcut i greeli. n acest articol putei citi despre aceste erori, n nelesul lui Steven Weinberg.
tiina revine mereu pe calea adevrului, recunoscnd c i cei mai strlucii reprezentani ai ei greesc uneori.
Albert Einstein a fost cu certitudine cel mai mare fizician al secolului al XX-lea i unul dintre cei mai mari oameni de tiin din istorie. Poate prea lipsit de modestie s vorbeti de greelile unei personaliti de mrimea lui Einstein, dar greelile fcute de savanii de frunte adesea asigur o mai bun nelegere a spiritului i preconcepiilor timpului lor dect o fac succesele acestora.
De asemenea, pentru aceia dintre noi care au propriile lor greeli tiinifice la activ, exist o uoar consolare s observi c nsui marele Einstein are greelile sale. Poate i mai important, artnd c suntem contieni de greelile fcute de cei mai mari dintre oamenii de tiin poate fi un bun exemplu pentru aceia care urmeaz alte presupuse ci ctre adevr. Noi recunoatem c cei mai importani predecesori ai notri din lumea tiinei nu au fost nite profei ale cror scrieri trebuie studiate ca ghiduri infailibile; acetia au fost oameni extraordinari care au pregtit terenul pentru o mai bun nelegere a lucrurilor, de care noi beneficiem acum.
CONSTANTA COSMOLOGIC
Gndind despre greelile lui Einstein, ne vine imediat n minte ceea ce nsui Einstein a numit ntr-o conversaie cu fizicianul George Gamow cea mai mare greeal a vieii sale: introducerea constantei cosmologice. Dup ce Einstein a definitivat formularea teoriei asupra spaiului, timpului i a gravitaiei - teoria general a gravitaiei - el s-a dedicat analizei structurii spaiu-timpului pentru ntregul Univers. Atunci el a ntmpinat o problem. Einstein presupunea c Universul este uniform i n mod esenial static, dar ecuaiile relativitii generale nu preau s permit o soluie independent de timp a unui Univers caracterizat de o distribuie uniform a materiei. Aa c Einstein i-a modificat ecuaiile, incluznd un nou termen introducnd o cantitate pe care a numit-o constanta cosmologic. Apoi s-a descoperit c Universul nu este static, ci se afl n expansiune. Einstein a regretat c i-a mutilat teoria sa original bazndu-se pe ipoteza fals a existenei unui Univers static. n plus, e posibil s fi fost suprat c a ratat ansa de a prezice, naintea observrii acestui fapt, expansiunea Universului - fapt sugerat de teoria sa.
Aceast poveste conine o nlnuire de erori, dar nu i pe aceea pe care Einstein credea c a fcut-o. n primul rnd nu cred c Einstein poate fi blamat pentru c a presupus c Universul este static. Cu rare excepii, teoreticienii trebuie s accepte lumea ca fiind aa cum este ea prezentat de ctre observatori. Vitezele sczute ale stelelor fceau de necombtut ideea c Universul este static. Astfel, cnd Willem de Sitter a propus o soluie alternativ la ecuaiile lui Einstein n 1917, acesta a folosit coordonate pentru care tensorul metric este independent de timp. Cu toate acestea nelesul fizic al acestor coordonate nu este evident, iar realizarea c cosmologia diferit a lui Sitter nu era una static - particulele de materie n acest model se deprteaz accelerat unele de altele - a fost considerat o slbiciune a acestei teorii.
Universul n expansiune
Este adevrat c Vesto Melvin Slipher - n timp ce observa spectrul nebuloasei spiralate n 1910 - a descoperit existena "deplasrii ctre rou" (citii detalii n paragraful "Deplasarea spre rou a liniilor spectrale" din articolul despre funcionarea universului), una de tipul celei care ar putea fi produse de efectul Doppler i care ar indica existena unei expansiuni; dar nimeni nu tia ce era o nebuloas spiralat la acel moment. A devenit clar c o nebuloas spiralat era de fapt un cluster de galaxii deprtate din afara galaxiei noastre abia cnd Edwin Hubble a descoperit n 1923 cefeide n nebuloasa Andromeda n anul 1923.
Nu tiu dac Einstein tia despre "deplasarea spre rou" a lui Slipher n 1917, dar el tia despre un lucru ce ar fi putut produce aceast "deplasare spre rou" a liniilor spectrale: cmpul gravitaional. Trebuie recunoscut faptul c Arthur Eddington, care a nvat despre teoria general a relativitii n timpul Primului Rzboi Mondial de la Sitter, a interpretat "deplasarea spre rou" din modelul lui Sitter ca fiind o consecin a expansiunii Universului.
Edwin Hubble
Cu toate acestea, expansiunea Universului nu a fost acceptat pn la anunul din 1929 al lui Hubble despre "deplasarea spre rou" a galaxiilor deprtate. Doar atunci a nceput s se acorde mai mult atenie modelelor despre expansiunea Universului introduse de Alexander Friedmann n 1922, n care nu este nevoie de nicio constant cosmologic. n 1917 era ns foarte rezonabil c Einstein s considere Universul static.
Einstein a fcut - n mod surprinztor - greeala introducerii constantei cosmologice. Dei acest lucru a fcut posibil o soluie independent de timp pentru ecuaiile cmpului ale lui Einstein, soluia descria o stare de echilibru instabil. Constanta cosmologic acioneaz ca o for de respingere care crete odat cu distana, n timp ce fora de atracie gravitaional scade odat cu distana. Dei exist o anumit densitate a masei la care aceast for de respingere echilibreaz fora de atracie a gravitaiei, echilibrul este instabil. O uoar expansiune va crete fora de respingere i va descrete fora de atracie, n aa fel nct expansiunea va fi accelerat. Este greu de neles cum Einstein nu a observat aceast dificultate elementar.
Einstein a fost, de asemenea, pus n dificultate de o idee pe care o preluase de la Ernst Mach: ideea c fenomenul ineriei este provocat de masele deprtate. Pentru a ine ineria finit, Einstein a presupus n 1917 c Universul trebuie s fie finit; astfel el a a presupus c geometria spaial a Universului este aceea a unei suprafee sferice tridimensionale. A fost de aceea o surpriz pentru el s afle c atunci cnd particule de test sunt introduse n Universul gol din modelul lui Sitter, acestea prezentau toate proprietile ineriei. n teoria general a relativitii masele obiectelor deprtate nu sunt cauza ineriei, astfel ele afecteaz alegerea sistemelor ineriale. Dar aceast eroare a fost una inofensiv. Aa cum Einstein a artat n 1917, presupunerea c Universul este static, iar nu cea c acesta este finit, a fcut necesar introducerea constantei cosmologice
|
alexxandra
Postat pe 20 Aprilie 2010 10:46
|
De la: erika1, la data 2010-04-20 10:42:59iooo...m-am gandit mult si cred ca ne tragem din coasta ta ALEXXANDRO
De la: floradavdis, la data 2010-04-19 12:19:40''Doar doua lucruri sunt infinite: universul si prostia omeneasca. Si nu sunt sigur in legatura cu primul.''
ALBERT EINSTEIN
de asta auzisi donsoara alexandra ?
domnisoara floradavis,ti-am scris destule despre ideile gresite ale lui Albert Einstein,eventual daca mai doresti iti mai aduc ,sa ai ce sa citesti 3 ani.
Greelile lui Albert Einstein (1)
Teoria relativitii
Smbt, 10 Aprilie 2010 09:19
1
digg
digg
Albert Einstein este considerat cel mai mare fizician al secolului al XX-lea. Dei descoperirile acestuia au schimbat modul n care nelegem lumea, acesta a fcut i greeli. n acest articol putei citi despre aceste erori, n nelesul lui Steven Weinberg.
tiina revine mereu pe calea adevrului, recunoscnd c i cei mai strlucii reprezentani ai ei greesc uneori.
Albert Einstein a fost cu certitudine cel mai mare fizician al secolului al XX-lea i unul dintre cei mai mari oameni de tiin din istorie. Poate prea lipsit de modestie s vorbeti de greelile unei personaliti de mrimea lui Einstein, dar greelile fcute de savanii de frunte adesea asigur o mai bun nelegere a spiritului i preconcepiilor timpului lor dect o fac succesele acestora.
De asemenea, pentru aceia dintre noi care au propriile lor greeli tiinifice la activ, exist o uoar consolare s observi c nsui marele Einstein are greelile sale. Poate i mai important, artnd c suntem contieni de greelile fcute de cei mai mari dintre oamenii de tiin poate fi un bun exemplu pentru aceia care urmeaz alte presupuse ci ctre adevr. Noi recunoatem c cei mai importani predecesori ai notri din lumea tiinei nu au fost nite profei ale cror scrieri trebuie studiate ca ghiduri infailibile; acetia au fost oameni extraordinari care au pregtit terenul pentru o mai bun nelegere a lucrurilor, de care noi beneficiem acum.
CONSTANTA COSMOLOGIC
Gndind despre greelile lui Einstein, ne vine imediat n minte ceea ce nsui Einstein a numit ntr-o conversaie cu fizicianul George Gamow cea mai mare greeal a vieii sale: introducerea constantei cosmologice. Dup ce Einstein a definitivat formularea teoriei asupra spaiului, timpului i a gravitaiei - teoria general a gravitaiei - el s-a dedicat analizei structurii spaiu-timpului pentru ntregul Univers. Atunci el a ntmpinat o problem. Einstein presupunea c Universul este uniform i n mod esenial static, dar ecuaiile relativitii generale nu preau s permit o soluie independent de timp a unui Univers caracterizat de o distribuie uniform a materiei. Aa c Einstein i-a modificat ecuaiile, incluznd un nou termen introducnd o cantitate pe care a numit-o constanta cosmologic. Apoi s-a descoperit c Universul nu este static, ci se afl n expansiune. Einstein a regretat c i-a mutilat teoria sa original bazndu-se pe ipoteza fals a existenei unui Univers static. n plus, e posibil s fi fost suprat c a ratat ansa de a prezice, naintea observrii acestui fapt, expansiunea Universului - fapt sugerat de teoria sa.
Aceast poveste conine o nlnuire de erori, dar nu i pe aceea pe care Einstein credea c a fcut-o. n primul rnd nu cred c Einstein poate fi blamat pentru c a presupus c Universul este static. Cu rare excepii, teoreticienii trebuie s accepte lumea ca fiind aa cum este ea prezentat de ctre observatori. Vitezele sczute ale stelelor fceau de necombtut ideea c Universul este static. Astfel, cnd Willem de Sitter a propus o soluie alternativ la ecuaiile lui Einstein n 1917, acesta a folosit coordonate pentru care tensorul metric este independent de timp. Cu toate acestea nelesul fizic al acestor coordonate nu este evident, iar realizarea c cosmologia diferit a lui Sitter nu era una static - particulele de materie n acest model se deprteaz accelerat unele de altele - a fost considerat o slbiciune a acestei teorii.
Universul n expansiune
Este adevrat c Vesto Melvin Slipher - n timp ce observa spectrul nebuloasei spiralate n 1910 - a descoperit existena "deplasrii ctre rou" (citii detalii n paragraful "Deplasarea spre rou a liniilor spectrale" din articolul despre funcionarea universului), una de tipul celei care ar putea fi produse de efectul Doppler i care ar indica existena unei expansiuni; dar nimeni nu tia ce era o nebuloas spiralat la acel moment. A devenit clar c o nebuloas spiralat era de fapt un cluster de galaxii deprtate din afara galaxiei noastre abia cnd Edwin Hubble a descoperit n 1923 cefeide n nebuloasa Andromeda n anul 1923.
Nu tiu dac Einstein tia despre "deplasarea spre rou" a lui Slipher n 1917, dar el tia despre un lucru ce ar fi putut produce aceast "deplasare spre rou" a liniilor spectrale: cmpul gravitaional. Trebuie recunoscut faptul c Arthur Eddington, care a nvat despre teoria general a relativitii n timpul Primului Rzboi Mondial de la Sitter, a interpretat "deplasarea spre rou" din modelul lui Sitter ca fiind o consecin a expansiunii Universului.
Edwin Hubble
Cu toate acestea, expansiunea Universului nu a fost acceptat pn la anunul din 1929 al lui Hubble despre "deplasarea spre rou" a galaxiilor deprtate. Doar atunci a nceput s se acorde mai mult atenie modelelor despre expansiunea Universului introduse de Alexander Friedmann n 1922, n care nu este nevoie de nicio constant cosmologic. n 1917 era ns foarte rezonabil c Einstein s considere Universul static.
Einstein a fcut - n mod surprinztor - greeala introducerii constantei cosmologice. Dei acest lucru a fcut posibil o soluie independent de timp pentru ecuaiile cmpului ale lui Einstein, soluia descria o stare de echilibru instabil. Constanta cosmologic acioneaz ca o for de respingere care crete odat cu distana, n timp ce fora de atracie gravitaional scade odat cu distana. Dei exist o anumit densitate a masei la care aceast for de respingere echilibreaz fora de atracie a gravitaiei, echilibrul este instabil. O uoar expansiune va crete fora de respingere i va descrete fora de atracie, n aa fel nct expansiunea va fi accelerat. Este greu de neles cum Einstein nu a observat aceast dificultate elementar.
Einstein a fost, de asemenea, pus n dificultate de o idee pe care o preluase de la Ernst Mach: ideea c fenomenul ineriei este provocat de masele deprtate. Pentru a ine ineria finit, Einstein a presupus n 1917 c Universul trebuie s fie finit; astfel el a a presupus c geometria spaial a Universului este aceea a unei suprafee sferice tridimensionale. A fost de aceea o surpriz pentru el s afle c atunci cnd particule de test sunt introduse n Universul gol din modelul lui Sitter, acestea prezentau toate proprietile ineriei. n teoria general a relativitii masele obiectelor deprtate nu sunt cauza ineriei, astfel ele afecteaz alegerea sistemelor ineriale. Dar aceast eroare a fost una inofensiv. Aa cum Einstein a artat n 1917, presupunerea c Universul este static, iar nu cea c acesta este finit, a fcut necesar introducerea constantei cosmologice
inainte sa vb citeste;
|
alexxandra
Postat pe 20 Aprilie 2010 10:50
|
De la: anakin, la data 2010-04-19 12:21:58Cum ar veni, aleho, tu ai fi buna, dar toata lumea te ia drept fraiera
sa vedem cine este fraier domnule!!inainte sa va dati atotstiutori,studiati.iti dau si tie tema de studiat.poate asa vei invata sa nu vb inainte sa te documentezi.De la: floradavdis, la data 2010-04-19 12:19:40''Doar doua lucruri sunt infinite: universul si prostia omeneasca. Si nu sunt sigur in legatura cu primul.''
ALBERT EINSTEIN
de asta auzisi donsoara alexandra ?
domnisoara floradavis,ti-am scris destule despre ideile gresite ale lui Albert Einstein,eventual daca mai doresti iti mai aduc ,sa ai ce sa citesti 3 ani.
Greelile lui Albert Einstein (1)
Teoria relativitii
Smbt, 10 Aprilie 2010 09:19
1
digg
digg
Albert Einstein este considerat cel mai mare fizician al secolului al XX-lea. Dei descoperirile acestuia au schimbat modul n care nelegem lumea, acesta a fcut i greeli. n acest articol putei citi despre aceste erori, n nelesul lui Steven Weinberg.
tiina revine mereu pe calea adevrului, recunoscnd c i cei mai strlucii reprezentani ai ei greesc uneori.
Albert Einstein a fost cu certitudine cel mai mare fizician al secolului al XX-lea i unul dintre cei mai mari oameni de tiin din istorie. Poate prea lipsit de modestie s vorbeti de greelile unei personaliti de mrimea lui Einstein, dar greelile fcute de savanii de frunte adesea asigur o mai bun nelegere a spiritului i preconcepiilor timpului lor dect o fac succesele acestora.
De asemenea, pentru aceia dintre noi care au propriile lor greeli tiinifice la activ, exist o uoar consolare s observi c nsui marele Einstein are greelile sale. Poate i mai important, artnd c suntem contieni de greelile fcute de cei mai mari dintre oamenii de tiin poate fi un bun exemplu pentru aceia care urmeaz alte presupuse ci ctre adevr. Noi recunoatem c cei mai importani predecesori ai notri din lumea tiinei nu au fost nite profei ale cror scrieri trebuie studiate ca ghiduri infailibile; acetia au fost oameni extraordinari care au pregtit terenul pentru o mai bun nelegere a lucrurilor, de care noi beneficiem acum.
CONSTANTA COSMOLOGIC
Gndind despre greelile lui Einstein, ne vine imediat n minte ceea ce nsui Einstein a numit ntr-o conversaie cu fizicianul George Gamow cea mai mare greeal a vieii sale: introducerea constantei cosmologice. Dup ce Einstein a definitivat formularea teoriei asupra spaiului, timpului i a gravitaiei - teoria general a gravitaiei - el s-a dedicat analizei structurii spaiu-timpului pentru ntregul Univers. Atunci el a ntmpinat o problem. Einstein presupunea c Universul este uniform i n mod esenial static, dar ecuaiile relativitii generale nu preau s permit o soluie independent de timp a unui Univers caracterizat de o distribuie uniform a materiei. Aa c Einstein i-a modificat ecuaiile, incluznd un nou termen introducnd o cantitate pe care a numit-o constanta cosmologic. Apoi s-a descoperit c Universul nu este static, ci se afl n expansiune. Einstein a regretat c i-a mutilat teoria sa original bazndu-se pe ipoteza fals a existenei unui Univers static. n plus, e posibil s fi fost suprat c a ratat ansa de a prezice, naintea observrii acestui fapt, expansiunea Universului - fapt sugerat de teoria sa.
Aceast poveste conine o nlnuire de erori, dar nu i pe aceea pe care Einstein credea c a fcut-o. n primul rnd nu cred c Einstein poate fi blamat pentru c a presupus c Universul este static. Cu rare excepii, teoreticienii trebuie s accepte lumea ca fiind aa cum este ea prezentat de ctre observatori. Vitezele sczute ale stelelor fceau de necombtut ideea c Universul este static. Astfel, cnd Willem de Sitter a propus o soluie alternativ la ecuaiile lui Einstein n 1917, acesta a folosit coordonate pentru care tensorul metric este independent de timp. Cu toate acestea nelesul fizic al acestor coordonate nu este evident, iar realizarea c cosmologia diferit a lui Sitter nu era una static - particulele de materie n acest model se deprteaz accelerat unele de altele - a fost considerat o slbiciune a acestei teorii.
Universul n expansiune
Este adevrat c Vesto Melvin Slipher - n timp ce observa spectrul nebuloasei spiralate n 1910 - a descoperit existena "deplasrii ctre rou" (citii detalii n paragraful "Deplasarea spre rou a liniilor spectrale" din articolul despre funcionarea universului), una de tipul celei care ar putea fi produse de efectul Doppler i care ar indica existena unei expansiuni; dar nimeni nu tia ce era o nebuloas spiralat la acel moment. A devenit clar c o nebuloas spiralat era de fapt un cluster de galaxii deprtate din afara galaxiei noastre abia cnd Edwin Hubble a descoperit n 1923 cefeide n nebuloasa Andromeda n anul 1923.
Nu tiu dac Einstein tia despre "deplasarea spre rou" a lui Slipher n 1917, dar el tia despre un lucru ce ar fi putut produce aceast "deplasare spre rou" a liniilor spectrale: cmpul gravitaional. Trebuie recunoscut faptul c Arthur Eddington, care a nvat despre teoria general a relativitii n timpul Primului Rzboi Mondial de la Sitter, a interpretat "deplasarea spre rou" din modelul lui Sitter ca fiind o consecin a expansiunii Universului.
Edwin Hubble
Cu toate acestea, expansiunea Universului nu a fost acceptat pn la anunul din 1929 al lui Hubble despre "deplasarea spre rou" a galaxiilor deprtate. Doar atunci a nceput s se acorde mai mult atenie modelelor despre expansiunea Universului introduse de Alexander Friedmann n 1922, n care nu este nevoie de nicio constant cosmologic. n 1917 era ns foarte rezonabil c Einstein s considere Universul static.
Einstein a fcut - n mod surprinztor - greeala introducerii constantei cosmologice. Dei acest lucru a fcut posibil o soluie independent de timp pentru ecuaiile cmpului ale lui Einstein, soluia descria o stare de echilibru instabil. Constanta cosmologic acioneaz ca o for de respingere care crete odat cu distana, n timp ce fora de atracie gravitaional scade odat cu distana. Dei exist o anumit densitate a masei la care aceast for de respingere echilibreaz fora de atracie a gravitaiei, echilibrul este instabil. O uoar expansiune va crete fora de respingere i va descrete fora de atracie, n aa fel nct expansiunea va fi accelerat. Este greu de neles cum Einstein nu a observat aceast dificultate elementar.
Einstein a fost, de asemenea, pus n dificultate de o idee pe care o preluase de la Ernst Mach: ideea c fenomenul ineriei este provocat de masele deprtate. Pentru a ine ineria finit, Einstein a presupus n 1917 c Universul trebuie s fie finit; astfel el a a presupus c geometria spaial a Universului este aceea a unei suprafee sferice tridimensionale. A fost de aceea o surpriz pentru el s afle c atunci cnd particule de test sunt introduse n Universul gol din modelul lui Sitter, acestea prezentau toate proprietile ineriei. n teoria general a relativitii masele obiectelor deprtate nu sunt cauza ineriei, astfel ele afecteaz alegerea sistemelor ineriale. Dar aceast eroare a fost una inofensiv. Aa cum Einstein a artat n 1917, presupunerea c Universul este static, iar nu cea c acesta este finit, a fcut necesar introducerea constantei cosmologice
|
alexxandra
Postat pe 20 Aprilie 2010 10:54
|
|
|
carmencita_yulyana
Postat pe 20 Aprilie 2010 11:01
|
De la: Alexxandra, la data 2010-04-19 09:38:48De la: ovidiu42, la data 2010-04-18 22:22:12Dumnezeule!!!....incep sa cred axioma aia ca...universul si prostia umana...sant infinite!!
doar ca...prostia umana...are si multe fete...in comparatie cu universul care-i...unic!!
te rog frumos sa imi permiti sa comentez.este prima oara ,cand aud ca universul face parte dintr-o axioma,daca poti explica de unde ai preluat aceasta 'axioma'?.despre prostie credeam ca este doar umana.ai intalnit si arici prost?,sau tuberoza proasta?....apoi credeam ca termenul de comparatie se pune intre doua entitati ce se pot compara,dar ca sa compari prostia umana cu universul,este o aberatie,nici decum o axioma.si inchei cu observatia ca universul nu este unic,precum nici soarele,iar prostia cam cate fetze crezi ca are?
greseli facute de Albert Einstein
De la: floradavdis, la data 2010-04-19 12:19:40''Doar doua lucruri sunt infinite: universul si prostia omeneasca. Si nu sunt sigur in legatura cu primul.''
ALBERT EINSTEIN
de asta auzisi donsoara alexandra ?
domnisoara floradavis,ti-am scris destule despre ideile gresite ale lui Albert Einstein,eventual daca mai doresti iti mai aduc ,sa ai ce sa citesti 3 ani.
Greelile lui Albert Einstein (1)
Teoria relativitii
Smbt, 10 Aprilie 2010 09:19
1
digg
digg
Albert Einstein este considerat cel mai mare fizician al secolului al XX-lea. Dei descoperirile acestuia au schimbat modul n care nelegem lumea, acesta a fcut i greeli. n acest articol putei citi despre aceste erori, n nelesul lui Steven Weinberg.
tiina revine mereu pe calea adevrului, recunoscnd c i cei mai strlucii reprezentani ai ei greesc uneori.
Albert Einstein a fost cu certitudine cel mai mare fizician al secolului al XX-lea i unul dintre cei mai mari oameni de tiin din istorie. Poate prea lipsit de modestie s vorbeti de greelile unei personaliti de mrimea lui Einstein, dar greelile fcute de savanii de frunte adesea asigur o mai bun nelegere a spiritului i preconcepiilor timpului lor dect o fac succesele acestora.
De asemenea, pentru aceia dintre noi care au propriile lor greeli tiinifice la activ, exist o uoar consolare s observi c nsui marele Einstein are greelile sale. Poate i mai important, artnd c suntem contieni de greelile fcute de cei mai mari dintre oamenii de tiin poate fi un bun exemplu pentru aceia care urmeaz alte presupuse ci ctre adevr. Noi recunoatem c cei mai importani predecesori ai notri din lumea tiinei nu au fost nite profei ale cror scrieri trebuie studiate ca ghiduri infailibile; acetia au fost oameni extraordinari care au pregtit terenul pentru o mai bun nelegere a lucrurilor, de care noi beneficiem acum.
CONSTANTA COSMOLOGIC
Gndind despre greelile lui Einstein, ne vine imediat n minte ceea ce nsui Einstein a numit ntr-o conversaie cu fizicianul George Gamow cea mai mare greeal a vieii sale: introducerea constantei cosmologice. Dup ce Einstein a definitivat formularea teoriei asupra spaiului, timpului i a gravitaiei - teoria general a gravitaiei - el s-a dedicat analizei structurii spaiu-timpului pentru ntregul Univers. Atunci el a ntmpinat o problem. Einstein presupunea c Universul este uniform i n mod esenial static, dar ecuaiile relativitii generale nu preau s permit o soluie independent de timp a unui Univers caracterizat de o distribuie uniform a materiei. Aa c Einstein i-a modificat ecuaiile, incluznd un nou termen introducnd o cantitate pe care a numit-o constanta cosmologic. Apoi s-a descoperit c Universul nu este static, ci se afl n expansiune. Einstein a regretat c i-a mutilat teoria sa original bazndu-se pe ipoteza fals a existenei unui Univers static. n plus, e posibil s fi fost suprat c a ratat ansa de a prezice, naintea observrii acestui fapt, expansiunea Universului - fapt sugerat de teoria sa.
Aceast poveste conine o nlnuire de erori, dar nu i pe aceea pe care Einstein credea c a fcut-o. n primul rnd nu cred c Einstein poate fi blamat pentru c a presupus c Universul este static. Cu rare excepii, teoreticienii trebuie s accepte lumea ca fiind aa cum este ea prezentat de ctre observatori. Vitezele sczute ale stelelor fceau de necombtut ideea c Universul este static. Astfel, cnd Willem de Sitter a propus o soluie alternativ la ecuaiile lui Einstein n 1917, acesta a folosit coordonate pentru care tensorul metric este independent de timp. Cu toate acestea nelesul fizic al acestor coordonate nu este evident, iar realizarea c cosmologia diferit a lui Sitter nu era una static - particulele de materie n acest model se deprteaz accelerat unele de altele - a fost considerat o slbiciune a acestei teorii.
Universul n expansiune
Este adevrat c Vesto Melvin Slipher - n timp ce observa spectrul nebuloasei spiralate n 1910 - a descoperit existena "deplasrii ctre rou" (citii detalii n paragraful "Deplasarea spre rou a liniilor spectrale" din articolul despre funcionarea universului), una de tipul celei care ar putea fi produse de efectul Doppler i care ar indica existena unei expansiuni; dar nimeni nu tia ce era o nebuloas spiralat la acel moment. A devenit clar c o nebuloas spiralat era de fapt un cluster de galaxii deprtate din afara galaxiei noastre abia cnd Edwin Hubble a descoperit n 1923 cefeide n nebuloasa Andromeda n anul 1923.
Nu tiu dac Einstein tia despre "deplasarea spre rou" a lui Slipher n 1917, dar el tia despre un lucru ce ar fi putut produce aceast "deplasare spre rou" a liniilor spectrale: cmpul gravitaional. Trebuie recunoscut faptul c Arthur Eddington, care a nvat despre teoria general a relativitii n timpul Primului Rzboi Mondial de la Sitter, a interpretat "deplasarea spre rou" din modelul lui Sitter ca fiind o consecin a expansiunii Universului.
Edwin Hubble
Cu toate acestea, expansiunea Universului nu a fost acceptat pn la anunul din 1929 al lui Hubble despre "deplasarea spre rou" a galaxiilor deprtate. Doar atunci a nceput s se acorde mai mult atenie modelelor despre expansiunea Universului introduse de Alexander Friedmann n 1922, n care nu este nevoie de nicio constant cosmologic. n 1917 era ns foarte rezonabil c Einstein s considere Universul static.
Einstein a fcut - n mod surprinztor - greeala introducerii constantei cosmologice. Dei acest lucru a fcut posibil o soluie independent de timp pentru ecuaiile cmpului ale lui Einstein, soluia descria o stare de echilibru instabil. Constanta cosmologic acioneaz ca o for de respingere care crete odat cu distana, n timp ce fora de atracie gravitaional scade odat cu distana. Dei exist o anumit densitate a masei la care aceast for de respingere echilibreaz fora de atracie a gravitaiei, echilibrul este instabil. O uoar expansiune va crete fora de respingere i va descrete fora de atracie, n aa fel nct expansiunea va fi accelerat. Este greu de neles cum Einstein nu a observat aceast dificultate elementar.
Einstein a fost, de asemenea, pus n dificultate de o idee pe care o preluase de la Ernst Mach: ideea c fenomenul ineriei este provocat de masele deprtate. Pentru a ine ineria finit, Einstein a presupus n 1917 c Universul trebuie s fie finit; astfel el a a presupus c geometria spaial a Universului este aceea a unei suprafee sferice tridimensionale. A fost de aceea o surpriz pentru el s afle c atunci cnd particule de test sunt introduse n Universul gol din modelul lui Sitter, acestea prezentau toate proprietile ineriei. n teoria general a relativitii masele obiectelor deprtate nu sunt cauza ineriei, astfel ele afecteaz alegerea sistemelor ineriale. Dar aceast eroare a fost una inofensiv. Aa cum Einstein a artat n 1917, presupunerea c Universul este static, iar nu cea c acesta este finit, a fcut necesar introducerea constantei cosmologice
|
alexxandra
Postat pe 20 Aprilie 2010 11:01
|
eu vorbeam despre prostie fato si nu despre greselile lui Einstein ....si daca nu iti place de acest domn atunci rectific ...
Io tot cred ca prostia este infinita ,la fel ca si explicatiile tale inutile care nu reflecta decat o inteligenta copy=paste atunci cand primesti''lovitura de gratie sub centura ''
mai lasa-ne ... 
|
flordavis
Postat pe 20 Aprilie 2010 11:02
|
Doamne, alehandro, ce plictisitoare esti! 
|
Tylly
Postat pe 20 Aprilie 2010 11:03
|
hai ma cell,recunoaste ca fata e mai desteapta decat Einstein
|
erika1
Postat pe 20 Aprilie 2010 11:19
|
De la: floradavdis, la data 2010-04-20 11:02:05eu vorbeam despre prostie fato si nu despre greselile lui Einstein ....si daca nu iti place de acest domn atunci rectific ...
Io tot cred ca prostia este infinita ,la fel ca si explicatiile tale inutile care nu reflecta decat o inteligenta copy=paste atunci cand primesti''lovitura de gratie sub centura ''
mai lasa-ne ...
incercati,sa luati lucrurile bune din ce vi se intampla.eu am incercat sa va feresc,sa discutati asemenea subiecte intr-un grup evoluat,inainte sa va documentati.dar sigur nu este o greseala zicala cu facerea de bine si .......!!!
|
alexxandra
Postat pe 20 Aprilie 2010 11:39
|
De la: floradavdis, la data 2010-04-19 12:19:40''Doar doua lucruri sunt infinite: universul si prostia omeneasca. Si nu sunt sigur in legatura cu primul.''
ALBERT EINSTEIN
de asta auzisi donsoara alexandra ?
reciteste la ce te refereai.am o intrebare totusi.cu ce intrumente masori universul si prostia?nu mai lua de capatai vb altuia.te rog sa ma luminezi care sunt instrumentele de masurare la ceea ce faci referire?
|
alexxandra
Postat pe 20 Aprilie 2010 11:45
|
ce naiba sa masori mai fato mai ?? daca ceva e infinit adica e nemasurabil mai fetitzo ....
tu gandesti ce zici ce dracu ca ma scoti din toate alea ...
iti dau un ex : explicatiile tale sunt infinite draga mea ..ca nu se stie unde naiba se vor termina ..deci nemasurabile,deci infinite .. papucii lui de neuron al tau de nu intelege
understood ? 
|
flordavis
Postat pe 20 Aprilie 2010 11:56
|
De la: floradavdis, la data 2010-04-20 11:56:30ce naiba sa masori mai fato mai ?? daca ceva e infinit adica e nemasurabil mai fetitzo ....
tu gandesti ce zici ce dracu ca ma scoti din toate alea ...
iti dau un ex : explicatiile tale sunt infinite draga mea ..ca nu se stie unde naiba se vor termina ..deci nemasurabile,deci infinite .. papucii lui de neuron al tau de nu intelege
understood ?
doamne cata ignoranta!nimic nu este nemasurabil!!am impresia ca sunt intr-un film de proasta calitate,cand te vad cum insisti in nestiinta ta.te-am prins intre corzi si nu poti sa cedezi?de fraza 'nimic nu se pierde ,totul se transforma',ai auzit?ai auzit de 3D?ai auzit de tot unitar?sti cate universuri exista?care dintre ele este infinit?ai auzit de fizica cuantica?nu mai fi malitioasa ,ca nu ai motive.eu iti vb civilizat,incearca sa joci cu aceleasi instrumente.
|
alexxandra
Postat pe 20 Aprilie 2010 12:34
|
esti in delir fato iti zic eu ...nu am auzit de 3D ,nici de fizica cuantica habar nu am ..pe tine te ajuta la ceva toate astea cand inca nu ai invatat bine cum sa folosesti punctele de ortografie ?
o dai din una in alta ,fara nici un sens ,esti un penibil total
..aa..m-am gandit mai bine si tot cred ca prostia ta este nemasurabila
vezi ce diplomata sunt cu tine?sa nu mai zici ca nu joc cinstit ..
|
flordavis
Postat pe 20 Aprilie 2010 12:47
|
|
flora, iti pierzi timpul, crede-ma
|
zambila
Postat pe 20 Aprilie 2010 12:49
|
12:04, 6 Aprilie 2022
Caius Covrig își donează ziua și face apel la umanitate! Hai să facem echipă și să-l ajutăm pe Alin !
Ce își doresc gravidele din România pentru copiii lor. Psiholog: Resimt o responsabilitate imensă de a-și ști copilul în siguranță pe viitor
Irina, eleva de 10 ce vine zilnic la școală de la 15 kilometri distanță, își dorește ca într-o zi să fie studentă la Teatru
Inima Copiilor strânge 10.000 de promisiuni pentru extinderea secției de Cardiochirurgie de la Marie Curie