Durerile de cap nu îți dau pace? Tratamente naturiste și remedii care pot calma cefaleea

O durere de cap poate apărea după o noapte nedormită, multe ore în fața calculatorului, o zi stresantă, o masă sărită sau prea puțină apă. Alteori revine cu o regularitate supărătoare, pulsează, vine cu greață și sensibilitate la lumină și îți strică întreaga zi.

Nu există însă un singur tratament naturist potrivit pentru toate durerile de cap. Cefaleea de tensiune și migrena sunt diferite, iar o durere provocată de deshidratare sau de faptul că nu ai mâncat de ore întregi are nevoie în primul rând de corectarea cauzei.

Pentru migrenă, câteva metode complementare au fost studiate mai serios: magneziul, vitamina B2, coenzima Q10, spilcuța, acupunctura și tehnicile de relaxare. Unele au rezultate promițătoare, dar nu toate funcționează pentru fiecare persoană și nu înlocuiesc tratamentul recomandat de medic atunci când durerile sunt frecvente sau severe.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.

Cum îți dai seama că bei prea puțină apă: 7 semne care nu au legătură doar cu setea

Te trezești cu maxilarul încleștat dimineața? Ce îți poate spune corpul înainte să apară durerea

Remedii naturale pentru dureri de cap ușoare: hidratare, plante și gesturi care pot ajuta

Mai întâi, ce fel de durere de cap ai?

O cefalee de tensiune este descrisă frecvent ca o presiune sau o strângere în jurul capului. Poate fi bilaterală și nu are, de obicei, caracterul pulsatil tipic migrenei.

Migrena poate provoca o durere moderată sau severă, adesea pulsatilă, care se poate agrava la activitatea obișnuită. Pot apărea greață, vărsături și sensibilitate la lumină sau zgomot.

Unele persoane au și aură înaintea sau în timpul migrenei, cu manifestări vizuale sau senzitive tranzitorii.

Iar uneori cauza este mult mai banală: nu ai băut suficientă apă, ai sărit peste prânz, ai dormit prost sau ai consumat mult mai puțină cafea decât în mod obișnuit.

De aceea, înainte să cauți o plantă medicinală, întreabă-te ce s-a schimbat în ultimele ore.

Durere de cap care revine des? Ce poate însemna, când devine îngrijorătoare și ce tratamente naturiste sunt recomandate

Ce nu e bine să faci când plouă: sfaturi practice pentru zilele mohorâte

Borșul de tărâțe -o sursă excelentă de probiotice. Are mai multe întrebuințări decât crezi!

1. Bea apă dacă ai neglijat hidratarea

Dacă ai stat ore întregi fără să bei apă, ai făcut sport, ai transpirat mult sau ai avut vărsături ori diaree, deshidratarea poate contribui la apariția durerii de cap.

Începe simplu: bea treptat apă.

Nu este necesar să bei un litru dintr-o dată.

Într-o zi obișnuită, hidratarea vine atât din băuturi, cât și din alimente precum:

• supe;

• iaurt;

• fructe;

• legume;

• lapte.

Dacă urina este foarte închisă la culoare, ai gura uscată și ai băut foarte puțin, hidratarea este un prim pas logic.

Apa nu este însă tratament pentru orice migrenă. Dacă ești deja bine hidratată, încă două pahare nu vor opri neapărat atacul.

2. Nu lăsa foamea să se transforme într-o durere de cap

Ai băut cafeaua dimineața, ai fugit la serviciu și la ora 15:00 îți dai seama că nu ai mâncat aproape nimic?

Ce se întâmplă în corpul tău când renunți la cafea: explicația științifică pentru migrenele violente de sevraj

Horoscop sănătate 18-24 mai: Ce zodie are nevoie de pauză URGENT

Atacuri de panică: tratamente, remedii naturale, dietă și metode adjuvante care te pot ajuta să le gestionezi

Pentru unele persoane, mesele sărite sau intervalele foarte lungi fără mâncare pot favoriza durerile de cap și migrena.

În locul unui baton foarte dulce care ridică rapid glicemia și apoi te lasă din nou flămândă, încearcă o gustare mai consistentă:

• iaurt și fruct;

• banană și câteva nuci;

• pâine integrală cu hummus;

• măr și unt de arahide;

• chefir și câțiva biscuiți integrali;

• ou și o felie de pâine integrală.

Dacă observi că durerile apar frecvent în zilele în care sari peste mese, regularitatea meselor poate conta mai mult decât un supliment sofisticat.

3. Ghimbirul poate fi util mai ales când migrena vine cu greață

Ghimbirul este cunoscut în primul rând pentru efectele sale asupra grețurilor și a fost cercetat și în migrenă.

Ce să mănânci în post pentru un post cu multă energie, sațietate și 0 frustrări

Presopunctură pentru dureri de cap și tensiune: puncte folosite în medicina tradițională chineză

Oboseala ascunsă a copiilor la început de an școlar: semnalele la care părinții ar trebui să fie atenți

Rezultatele studiilor nu sunt suficient de solide pentru a-l considera un substitut pentru tratamentul antimigrenos, dar poate fi un adjuvant plăcut, mai ales dacă episodul este însoțit de greață.

Poți prepara o infuzie din:

• 2–4 felii subțiri de ghimbir proaspăt;

• aproximativ 250 ml apă fierbinte;

• 5–10 minute de infuzare.

Bea încet.

Dacă iei anticoagulante sau alte medicamente ori vrei să folosești extracte concentrate de ghimbir, discută cu medicul sau farmacistul despre posibilele interacțiuni.

4. Uleiul de mentă poate avea un efect răcoritor în cefaleea de tensiune

Mentolul produce o senzație intensă de răcorire, motiv pentru care menta apare în numeroase balsamuri pentru tâmple și frunte.

Există cercetări asupra preparatelor topice cu mentă în cefaleea de tensiune, însă dovezile sunt mai limitate decât pentru terapiile consacrate.

Nu ești leneșă, ești epuizată

Cum pui în practică strategii de marketing care să funcționeze

Migrene, dureri cervicale și oboseală cronică – când vin, de fapt, din cavitatea bucală

Dacă folosești un produs cu mentă, alege unul formulat special pentru aplicare pe piele și respectă instrucțiunile.

Nu aplica ulei esențial de mentă nediluat direct pe tâmple.

Evită contactul cu:

• ochii;

• pleoapele;

• mucoasele;

• pielea iritată sau lezată.

Senzația de răcorire poate fi plăcută. Nu înseamnă că uleiul tratează cauza tuturor durerilor de cap.

5. Magneziul este unul dintre suplimentele cel mai des studiate în migrenă

Magneziul ocupă un loc aparte între suplimentele cercetate pentru prevenirea migrenei.

Unele studii au raportat reducerea frecvenței atacurilor, iar anumite recomandări internaționale îl includ printre opțiunile care pot fi luate în calcul pentru profilaxia migrenei.

Dar dovezile nu sunt suficient de ferme pentru a spune că orice persoană cu dureri de cap trebuie să ia magneziu.

Stresul care se vede pe față, gingii și dinți: ce este „zâmbetul obosit” și când ar trebui să mergem la stomatolog

Plantele folosite tradițional pentru liniștire înainte de somn: beneficii posibile și precauții

5 ceaiuri perfecte pentru iarnă: confort și relaxare în fiecare ceașcă

Și există o diferență importantă între magneziul din alimente și dozele utilizate în unele studii asupra migrenei.

Surse alimentare bune sunt:

• migdalele;

• semințele de dovleac;

• fasolea;

• lintea;

• cerealele integrale;

• spanacul și alte legume cu frunze verzi.

Dozele mari din suplimente pot provoca diaree, greață și crampe abdominale și pot interacționa cu anumite medicamente.

În studiile pentru prevenirea migrenei au fost utilizate uneori doze care depășesc limita superioară recomandată pentru magneziul provenit din suplimente. Din acest motiv, astfel de doze trebuie discutate cu medicul.

6. Vitamina B2 are rezultate interesante pentru prevenirea migrenei

Riboflavina, cunoscută drept vitamina B2, este o altă opțiune studiată pentru prevenirea migrenelor.

Unele studii la adulți au raportat reducerea frecvenței atacurilor.

Nu este însă un tratament pentru o durere de cap care a început acum 20 de minute.

Rolul studiat este în primul rând preventiv, iar efectul se evaluează în timp.

Vitamina B2 se găsește natural în:

• ouă;

• lapte și produse lactate;

• carne;

• migdale;

• ciuperci;

• anumite cereale fortificate.

În cercetările asupra migrenei au fost folosite doze de supliment mult mai mari decât cele obținute obișnuit din alimentație, motiv pentru care suplimentarea în scop preventiv trebuie discutată cu medicul.

7. Coenzima Q10 poate reduce frecvența unor migrene

Coenzima Q10 apare și ea pe lista suplimentelor cercetate pentru migrenă.

O analiză a studiilor controlate cu placebo a sugerat că poate reduce durata și frecvența migrenelor, dar nu a demonstrat o reducere clară a severității lor.

Numărul participanților din studiile disponibile a fost relativ mic, astfel încât rezultatele trebuie privite cu prudență.

CoQ10 poate interacționa cu anumite medicamente, inclusiv warfarina și insulina.

Nu începe un supliment doar pentru că este etichetat drept „natural pentru migrenă”, mai ales dacă urmezi tratament pentru alte afecțiuni.

8. Spilcuța este planta medicinală cel mai des asociată cu migrena

Tanacetum parthenium, cunoscută sub numele de spilcuță sau feverfew, este folosită tradițional pentru durerile de cap și a fost studiată pentru prevenirea migrenei.

Rezultatele sunt amestecate.

Unele cercetări sugerează o posibilă reducere a frecvenței atacurilor și a simptomelor precum greața și sensibilitatea la lumină și zgomot. Alte studii nu au confirmat un beneficiu important.

O analiză Cochrane a găsit un efect modest, dar a considerat calitatea dovezilor scăzută.

Spilcuța nu este lipsită de riscuri.

Poate provoca:

• greață;

• disconfort digestiv;

• balonare;

• reacții alergice;

• iritații ale gurii dacă sunt mestecate frunzele proaspete.

Poate influența coagularea și poate interacționa cu medicamente.

Nu este recomandată în timpul sarcinii deoarece poate influența contracțiile uterine.

Dar Petasites, planta cândva celebră pentru migrenă?

Petasites hybridus, cunoscută în engleză drept butterbur, este un exemplu foarte bun pentru motivul pentru care „natural” nu înseamnă neapărat sigur.

Studiile au sugerat că anumite extracte pot reduce frecvența migrenelor.

Problema este că planta poate conține alcaloizi pirolizidinici, substanțe toxice pentru ficat și alte organe.

Din cauza preocupărilor serioase privind toxicitatea hepatică, American Academy of Neurology a retras recomandarea pentru butterbur.

Există produse procesate pentru îndepărtarea acestor compuși, dar au existat preocupări inclusiv în legătură cu unele produse declarate fără alcaloizi pirolizidinici.

Din acest motiv, nu aș include Petasites printre remediile de încercat acasă fără supraveghere medicală.

Compresa rece poate fi surprinzător de utilă în timpul migrenei

Pentru unele persoane, frigul aplicat pe frunte, tâmple sau ceafă este reconfortant în timpul unui atac.

Folosește:

• un prosop rece;

• o mască rece pentru ochi;

• o pungă cu gel rece învelită într-un material.

Nu aplica gheața direct pe piele.

Încearcă aproximativ 10–15 minute și vezi cum reacționezi.

Nu există obligația ca frigul să îți facă bine. Unele persoane preferă căldura, mai ales dacă durerea este asociată cu tensiune musculară în ceafă și umeri.

Pentru durerea de tensiune, încearcă și căldura pe ceafă

Dacă ai petrecut opt ore cu umerii ridicați în fața laptopului și simți capul ca într-un cerc strâns, musculatura cervicală poate contribui la disconfort.

Un duș cald sau o compresă caldă aplicată pe ceafă timp de 15–20 de minute poate relaxa zona.

Adaugă câteva mișcări blânde:

înclină capul ușor spre dreapta și stânga, rotește lent umerii și schimbă poziția după perioadele lungi petrecute la birou.

Nu forța gâtul și nu face manipulări bruște ale coloanei cervicale pentru a „pocni” vertebrele.

Masajul tâmplelor poate relaxa, dar nu trebuie să doară

Masajul blând al tâmplelor, scalpului, cefei și umerilor poate fi plăcut în cefaleea asociată cu tensiunea musculară.

Folosește buricele degetelor și mișcări circulare ușoare.

Nu este necesar să apeși puternic.

Dacă masajul intensifică durerea, oprește-te.

Dovezile pentru masaj ca tratament specific al cefaleei sunt limitate, astfel încât îl putem considera o metodă de relaxare, nu o terapie capabilă să trateze toate tipurile de dureri de cap.

Respirația lentă și relaxarea pot conta mai mult decât par

Stresul este un factor declanșator frecvent raportat de persoanele cu cefalee.

Tehnicile de relaxare au fost studiate atât pentru migrenă, cât și pentru cefaleea de tensiune.

Poți încerca timp de câteva minute:

inspiră confortabil pe nas, apoi expiră lent, fără să forțezi și fără să ții aerul până apare disconfortul.

Scopul nu este să „oxigenezi creierul”, ci să reduci tensiunea și să calmezi ritmul general al organismului.

Biofeedbackul și anumite tehnici structurate de relaxare au, de asemenea, rezultate interesante în cercetările asupra cefaleei.

Acupunctura are dovezi mai bune decât multe remedii populare

Acupunctura a fost analizată în numeroase studii asupra cefaleei.

Cercetările sugerează că poate reduce frecvența migrenelor și a cefaleei de tensiune la unele persoane.

NICE recomandă chiar luarea în considerare a unui ciclu de până la 10 ședințe de acupunctură, pe parcursul a 5–8 săptămâni, pentru prevenirea cefaleei cronice de tensiune.

Dacă alegi această metodă, apelează la un practician calificat care folosește ace sterile de unică folosință.

Cafeaua poate opri durerea sau o poate provoca

Relația dintre cofeină și cefalee este interesantă.

Cofeina apare chiar în anumite medicamente pentru durerea de cap și poate amplifica efectul unor analgezice.

În același timp, consumul regulat de cafea poate crea dependență fiziologică. Dacă bei trei cafele în fiecare zi și într-o dimineață nu bei deloc, poate apărea cefaleea de sevraj la cofeină.

Iar cantitățile mari pot agrava somnul și anxietatea, factori care la rândul lor pot favoriza durerile de cap.

În loc să oscilezi între șase cafele într-o zi și zero în următoarea, încearcă să păstrezi un consum moderat și relativ constant.

Ce să mănânci dacă ai migrene frecvente

Nu există o singură „dietă antimigrenă”.

Mai util este să începi cu regularitatea:

• nu sări frecvent peste mese;

• consumă suficiente proteine;

• include legume și fructe;

• alege cereale integrale;

• include nuci și semințe;

• consumă pește regulat dacă face parte din dieta ta;

• hidratează-te adecvat.

Există date potrivit cărora o alimentație mai bogată în acizi grași omega-3 poate avea efecte favorabile asupra migrenei.

Interesant este că aceleași rezultate nu au fost demonstrate convingător pentru suplimentele cu omega-3.

Somonul, sardinele, macroul și heringul pot fi introduse în alimentație fără să transformăm însă peștele într-un medicament pentru migrenă.

Ciocolata, brânza și vinul provoacă întotdeauna migrenă?

Nu.

Listele universale cu „alimente interzise în migrenă” pot deveni inutil de restrictive.

Un aliment poate fi un factor declanșator pentru o persoană și complet irelevant pentru alta.

Dacă suspectezi că vinul, alcoolul, anumite brânzeturi, alimente foarte procesate sau alt produs precedă frecvent atacurile, ține un jurnal.

Notează:

• când începe durerea;

• ce ai mâncat;

• cât ai dormit;

• câtă cafea ai băut;

• dacă ai consumat alcool;

• nivelul de stres;

• menstruația;

• medicamentele luate.

După câteva săptămâni pot apărea tipare pe care nu le observai înainte.

Migrena menstruală poate fi recunoscută cu ajutorul jurnalului

Dacă atacurile apar aproape întotdeauna în jurul menstruației, poate exista o componentă menstruală.

NICE recomandă suspectarea migrenei menstruale atunci când atacurile apar predominant între două zile înainte și trei zile după debutul menstruației, în cel puțin două din trei cicluri consecutive.

Un jurnal ținut minimum două cicluri poate ajuta la identificarea tiparului.

În această situație, discută cu medicul, deoarece există și strategii medicale specifice de prevenție.

Somnul regulat poate conta mai mult decât încă un supliment

Atât prea puțin somn, cât și schimbarea bruscă a programului pot fi asociate cu atacurile de migrenă la unele persoane.

Încearcă să păstrezi ore relativ constante de culcare și trezire.

Dacă în timpul săptămânii dormi cinci ore pe noapte, iar în weekend dormi până la prânz, variațiile mari ale programului pot fi relevante.

O rutină simplă poate include:

• lumină redusă seara;

• mai puțină cofeină în a doua parte a zilei;

• alcool limitat;

• telefonul lăsat deoparte înainte de culcare;

• dormitor răcoros și întunecat.

Mișcarea regulată poate face parte din prevenția durerilor de cap

Activitatea fizică susține somnul, sănătatea cardiovasculară și gestionarea stresului.

Nu trebuie să începi cu antrenamente epuizante.

Poți alege:

• mers alert;

• bicicletă;

• înot;

• Pilates;

• yoga;

• exerciții de forță.

Dacă efortul intens îți declanșează migrenele, începe gradual, hidratează-te și evită să faci sport după multe ore fără mâncare.

O durere de cap severă apărută brusc în timpul efortului, mai ales dacă este prima de acest fel, trebuie evaluată medical.

Atenție la calmantele luate prea des

Pare paradoxal, dar medicamentele folosite pentru durerea de cap pot ajunge să întrețină durerea dacă sunt administrate foarte frecvent.

NICE recomandă luarea în calcul a cefaleei prin abuz medicamentos atunci când durerea apare sau se agravează în contextul utilizării timp de cel puțin trei luni a anumitor tratamente acute cu o frecvență mare.

Pragurile diferă în funcție de medicament.

Dacă observi că ai ajuns să iei analgezice în foarte multe zile ale lunii, nu continua pur și simplu să crești cantitatea. Discută cu medicul.

Poate fi nevoie de o strategie de prevenție, nu de încă un calmant.

Un plan simplu pentru ziua în care începe durerea de cap

Când simți că începe durerea, verifică mai întâi lucrurile simple.

Ai băut apă? Hidratează-te dacă ai băut foarte puțin.

Ai mâncat? Ia o gustare sau o masă dacă au trecut multe ore.

Ai stat toată ziua la calculator? Ridică-te, mișcă umerii și relaxează ceafa.

Lumina și zgomotul te deranjează? Retrage-te într-o cameră liniștită și mai întunecată.

Ai greață? Poți încerca o infuzie de ghimbir dacă o tolerezi.

Ai ceafa foarte tensionată? Încearcă o compresă caldă.

Ai migrenă și preferi frigul? O compresă rece poate fi mai confortabilă.

Dacă medicul ți-a prescris deja tratament pentru migrenă, urmează schema recomandată. Nu amâna un tratament eficient încercând succesiv cinci ceaiuri în speranța că atacul va trece.

Când durerea de cap nu trebuie tratată acasă

Cele mai multe dureri de cap nu sunt provocate de o boală gravă, dar există situații în care caracterul durerii contează foarte mult.

Solicită evaluare medicală rapidă dacă apare:

• o durere extrem de puternică instalată brusc;

• o durere nouă după un traumatism cranian;

• durere asociată cu slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului;

• dificultăți de vorbire;

• confuzie sau pierderea stării de conștiență;

• tulburări vizuale neobișnuite sau persistente;

• febră asociată cu rigiditatea cefei;

• o schimbare importantă față de tiparul obișnuit al durerilor tale.

Și o durere care devine progresiv mai frecventă, te trezește repetat din somn sau îți afectează constant activitatea trebuie discutată cu medicul.

Pentru durerile recurente, jurnalul cefaleei poate fi unul dintre cele mai utile instrumente: uneori arată mai clar decât orice listă de remedii dacă problema este legată de somn, menstruație, cafea, mese, stres sau utilizarea prea frecventă a medicamentelor.

Bibliografie

1. Headaches: What You Need To Know – National Center for Complementary and Integrative Health

2. Headaches and Complementary Health Approaches – NCCIH

3. Headaches in Over 12s: Diagnosis and Management – NICE

4. Feverfew: Usefulness and Safety – NCCIH

5. Magnesium – Fact Sheet for Health Professionals – NIH Office of Dietary Supplements

6. Riboflavin – Fact Sheet for Health Professionals – NIH Office of Dietary Supplements

7. 7 Things To Know About Complementary Health Approaches for Headache and Migraine – NCCIH

Foto main: Shutterstock.com

Alma

Ultima actualizare: 29 Septembrie 2026 @ 05:09

Mai multe despre Alma