PISA 2025: cercetătoarea Gabriela Noveanu cere ca datele testării să ajungă direct la profesori

Cercetătoarea de la Institutul de Științe ale Educației a oferit o analiză amplă a datelor, subliniind că scopul acestora nu este pregătirea elevilor pentru un test, ci îmbunătățirea reală a modului în care se predă și se învață în școli.

O evaluare de amploare, cu peste 7.700 de elevi români

PISA 2025 a testat aproximativ 760.000 de elevi din 91 de țări și economii, reprezentând aproape 33 de milioane de adolescenți de 15 ani la nivel mondial. România a participat cu 7.725 de elevi din 322 de școli, un eșantion reprezentativ pentru circa 172.000 de tineri, adică 76% din populația de această vârstă.

Gabriela Noveanu a explicat că metodologia PISA impune reguli stricte privind excluderile din eșantion, astfel încât rezultatele să rămână comparabile și corecte. „Este o muncă titanică, această administrare a PISA, și noi ne-am preocupat să aducem date de calitate, astfel încât ele să poată funcționa ca dovezi”, a spus coordonatoarea națională a studiului.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.

PISA 2025: Republica Moldova depășește Bulgaria la toate competențele evaluate. Unde situează elevii din România în clasament?

PISA 2025, semnal de alarmă pentru România. Mircea Miclea explică de ce școlile fac diferența: „Nu e vorba de mintea lor”

PISA 2025: ce ne arată rezultatele despre o generație și despre sistemul care a format-o

Datele arată că mai puțin de jumătate dintre elevii români ating pragul minim de competență la matematică, iar procente apropiate se înregistrează la citire și științe. Cercetătoarea a subliniat însă că aceste cifre trebuie privite ca punct de plecare pentru acțiune, nu ca un verdict definitiv. „Cele slabe ne ajută să vedem ce avem de făcut”, a afirmat ea.

Interesul elevilor pentru învățare, un motiv de optimism

Dincolo de cifrele privind performanța, prezentarea a inclus și date încurajatoare despre atitudinea tinerilor față de școală. 75% dintre elevii români spun că le place să învețe lucruri noi, un procent peste media țărilor OCDE, iar 77% se declară curioși în legătură cu multe subiecte diferite. Elevii curioși obțin, în medie, rezultate mai bune la științe.

PISA 2025: decalajul socio-economic la Științe rămâne mare în România, dar arată primele semne de ameliorare

Rezultatele PISA 2025 arată cea mai slabă performanță a României din ultimul deceniu

Rezultatele PISA 2025: președintele cere investiții consecvente în educația din România

„Avem motive să ne bucurăm, în sensul că avem mijloace de a merge mai departe, copiii noștri dovedind clar că au un interes pentru învățare”, a spus Gabriela Noveanu, subliniind că această resursă poate fi valorificată prin strategii didactice adaptate.

Prezentarea a atins și tema tehnologiei: elevii români folosesc dispozitive digitale la școală pentru învățare aproximativ 1,6 ore pe zi, iar utilizarea inteligenței artificiale este deja frecventă — 40% dintre elevi folosesc chatboți pentru a învăța cel puțin o dată pe săptămână.

Șapte direcții pentru viitorul educației românești

Analiza Gabrielei Noveanu s-a încheiat cu un set de priorități de politică educațională menite să sprijine îmbunătățirea rezultatelor pe termen lung. Printre acestea se numără identificarea timpurie și sprijinirea elevilor cu dificultăți de alfabetizare funcțională, implementarea unei evaluări standardizate la nivel național, monitorizarea participării școlare și a progresului elevilor, precum și sprijin multianual pentru școlile aflate în situații dezavantajate.

Rezultatele PISA 2025 dau alarma în școlile din România! Ce cer părinții pentru a combate analfabetismul funcțional

Rezultatele elevilor români la testarea PISA 2025, prezentate oficial pe 8 septembrie

Coaliția pentru Educație cere un plan de recuperare pentru elevii cu decalaje de învățare, după rezultatele PISA 2025

Alte direcții propuse vizează formarea profesională monitorizată a profesorilor, integrarea sistematică a inteligenței artificiale în procesul educațional și evaluarea impactului reformelor deja implementate. „Lucrurile acestea ne ajută să creștem bazându-ne pe dovezi”, a concluzionat cercetătoarea.

Mesajul central al prezentării a fost acela că datele PISA nu trebuie folosite pentru antrenarea elevilor în vederea testului, ci pentru a construi strategii de predare, învățare și evaluare care să contribuie real la dezvoltarea competențelor. „Nu facem antrenamente ca să-i pregătim pentru PISA. Vrem să propunem strategii de predare, învățare, evaluare care să contribuie la creșterea învățării”, a explicat Gabriela Noveanu.

Andreas Schleicher, mesaj pentru profesorii din România: „Puteți crea excelență la scară largă”

CampioMATE, mișcarea națională care atrage copiii în jocul matematicii, anunță câștigătorii Ediției 2026

foto Maks_lab/ Shutterstock

Alma

Ultima actualizare: 9 Septembrie 2026 @ 03:09

Mai multe despre Alma