12:09, 26 Septembrie 2025
Cercetătoarea de la Institutul de Științe ale Educației a oferit o analiză amplă a datelor, subliniind că scopul acestora nu este pregătirea elevilor pentru un test, ci îmbunătățirea reală a modului în care se predă și se învață în școli.
O evaluare de amploare, cu peste 7.700 de elevi români
PISA 2025 a testat aproximativ 760.000 de elevi din 91 de țări și economii, reprezentând aproape 33 de milioane de adolescenți de 15 ani la nivel mondial. România a participat cu 7.725 de elevi din 322 de școli, un eșantion reprezentativ pentru circa 172.000 de tineri, adică 76% din populația de această vârstă.
Gabriela Noveanu a explicat că metodologia PISA impune reguli stricte privind excluderile din eșantion, astfel încât rezultatele să rămână comparabile și corecte. „Este o muncă titanică, această administrare a PISA, și noi ne-am preocupat să aducem date de calitate, astfel încât ele să poată funcționa ca dovezi”, a spus coordonatoarea națională a studiului.
Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.
Cercetătoare de la Universitatea de Vest din Timișoara: manualele românești nu îi pregătesc pe elevi pentru testele PISA
Rezultatele PISA 2025 arată ce are de făcut România: specialiștii cer date, evaluare și sprijin diferențiat pentru elevi
PISA 2025: elevii români rămân curioși și implicați, dar decalajele sociale cer atenție
Datele arată că mai puțin de jumătate dintre elevii români ating pragul minim de competență la matematică, iar procente apropiate se înregistrează la citire și științe. Cercetătoarea a subliniat însă că aceste cifre trebuie privite ca punct de plecare pentru acțiune, nu ca un verdict definitiv. „Cele slabe ne ajută să vedem ce avem de făcut”, a afirmat ea.
Interesul elevilor pentru învățare, un motiv de optimism
Dincolo de cifrele privind performanța, prezentarea a inclus și date încurajatoare despre atitudinea tinerilor față de școală. 75% dintre elevii români spun că le place să învețe lucruri noi, un procent peste media țărilor OCDE, iar 77% se declară curioși în legătură cu multe subiecte diferite. Elevii curioși obțin, în medie, rezultate mai bune la științe.
PISA 2025: trei sferturi dintre elevii români cer ajutor când temele devin dificile
PISA 2025: implicarea părinților poate face diferența a aproape doi ani de școală pentru copii
PISA 2025: de la rezultate la politici publice care funcționează cu adevărat
„Avem motive să ne bucurăm, în sensul că avem mijloace de a merge mai departe, copiii noștri dovedind clar că au un interes pentru învățare”, a spus Gabriela Noveanu, subliniind că această resursă poate fi valorificată prin strategii didactice adaptate.
Prezentarea a atins și tema tehnologiei: elevii români folosesc dispozitive digitale la școală pentru învățare aproximativ 1,6 ore pe zi, iar utilizarea inteligenței artificiale este deja frecventă — 40% dintre elevi folosesc chatboți pentru a învăța cel puțin o dată pe săptămână.
Șapte direcții pentru viitorul educației românești
Analiza Gabrielei Noveanu s-a încheiat cu un set de priorități de politică educațională menite să sprijine îmbunătățirea rezultatelor pe termen lung. Printre acestea se numără identificarea timpurie și sprijinirea elevilor cu dificultăți de alfabetizare funcțională, implementarea unei evaluări standardizate la nivel național, monitorizarea participării școlare și a progresului elevilor, precum și sprijin multianual pentru școlile aflate în situații dezavantajate.
PISA 2025: rezultate în scădere în Europa, timpul petrecut pe telefon, printre explicațiile invocate de miniștrii educației
PISA 2025: elevii care nu folosesc deloc AI obțin cele mai bune rezultate la Științe
PISA 2025: Republica Moldova depășește Bulgaria la toate competențele evaluate. Unde situează elevii din România în clasament?
Alte direcții propuse vizează formarea profesională monitorizată a profesorilor, integrarea sistematică a inteligenței artificiale în procesul educațional și evaluarea impactului reformelor deja implementate. „Lucrurile acestea ne ajută să creștem bazându-ne pe dovezi”, a concluzionat cercetătoarea.
Mesajul central al prezentării a fost acela că datele PISA nu trebuie folosite pentru antrenarea elevilor în vederea testului, ci pentru a construi strategii de predare, învățare și evaluare care să contribuie real la dezvoltarea competențelor. „Nu facem antrenamente ca să-i pregătim pentru PISA. Vrem să propunem strategii de predare, învățare, evaluare care să contribuie la creșterea învățării”, a explicat Gabriela Noveanu.
PISA 2025, semnal de alarmă pentru România. Mircea Miclea explică de ce școlile fac diferența: „Nu e vorba de mintea lor”
PISA 2025: ce ne arată rezultatele despre o generație și despre sistemul care a format-o
PISA 2025: decalajul socio-economic la Științe rămâne mare în România, dar arată primele semne de ameliorare
foto Maks_lab/ Shutterstock
Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi.
Ca redactor,...
Aniela-Maria Tudor, aur la bârnă la Campionatul Național al Junioarelor, la Lugoj
Teste naționale de alfabetizare funcțională, pregătite pentru elevii claselor a II-a, a IV-a, a VI-a și a VIII-a
Sara Ioana Buturuga, aur la paralele la Campionatul Național al Junioarelor
Ministrul Educației propune un experiment: școli fără birocrație timp de un an