Cercetătoare de la Universitatea de Vest din Timișoara: manualele românești nu îi pregătesc pe elevi pentru testele PISA

Rezultatele PISA 2025 au readus în discuția publică problema analfabetismului funcțional al elevilor români, însă cercetătoarea Mădălina Chitez, de la Universitatea de Vest din Timișoara, propune o privire dincolo de statistici. Într-o analiză publicată pe pagina sa, ea arată că răspunsul la această problemă nu se află doar în procente, ci în tipul de texte și sarcini de lucru pe care copiii le întâlnesc efectiv la ore.

Ce arată comparația dintre manuale și testele PISA

Echipa Centrului de Cercetare CODHUS al Universității de Vest din Timișoara a comparat textele și sarcinile din manualele românești de Limba și literatura română de clasa a VIII-a, aprobate de Ministerul Educației, cu itemii de lectură folosiți la PISA 2018. Cercetarea a fost prezentată inițial la Conferința Națională de Cercetare în Educație, CERED 2024, și extinsă în august 2026, la European Conference on Educational Research, desfășurată la Tampere, în Finlanda.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.

Premieră pentru Universitatea de Vest din Timișoara: un cercetător timișorean pleacă în expediție științifică în Antarctica

Trei zile în care cafeaua se dă în spectacol! Bucharest Coffee Festival are loc între 24 și 26 aprilie

Doi frați din Iași au creat un senzor care „citește” prospețimea cărnii. Inovația lor a ajuns în topul mondial al științei

Rezultatele arată o diferență clară de accent. Aproape trei sferturi dintre textele din manualele analizate, 73%, sunt literare: 42,85% narative, 18,37% lirice și 12,25% dramatice. Textele non-literare reprezintă doar 26,53%, iar multe dintre ele rămân tot legate de universul literaturii, precum recenziile, eseurile sau biografiile scriitorilor.

În schimb, testele PISA urmăresc mai ales folosirea informației în contexte funcționale și lectura critică. Dintre itemii analizați, 26% vizau integrarea informației și generarea de inferențe din surse multiple, 19% sensul literal și reflecția asupra conținutului și formei, 15% detectarea contradicțiilor între texte, 11% extragerea informației, iar 7% evaluarea calității și credibilității unei surse.

Canada investește peste 500 de milioane de dolari pentru a atrage cercetători de talie mondială

”Există o formă de dictatură a fericirii, a productivității, a inspirației” - Albert Moukheiber

Regula simplă care ține durerile de spate sub control. 30 de minute jos, 15 minute în picioare

Două tipuri diferite de gândire

„Un item PISA, «Laptele de vacă», îi cere elevului să decidă dacă niște afirmații sunt fapt sau opinie, o competență de bază a lecturii critice. O sarcină de lectură dintr-un manual îi cere, în schimb, spre exemplu, să interpreteze «neliniștea ființei» și concordanța dintre cadrul marin și «suferința călătorului». Două tipuri complet diferite de gândire”, explică Mădălina Chitez.

Diferența se observă și în formatul sarcinilor: 70% dintre itemii PISA analizați au variante de răspuns, cu dificultate distribuită intenționat pe niveluri, astfel încât fiecare elev să poată rezolva măcar o parte. În manuale, sarcinile sunt în principal cerințe deschise de interpretare literară, fără trepte intermediare. Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a consolidează, la rândul ei, preferința pentru scrierea narativă și descriptivă.

7 recomandări de cărți scrise de autori români, apărute anul trecut, care au devenit bestseller

Timișoara lansează o facultate de robotică și inteligență artificială, cu cercetătorul numărul 1 din România la catedră

Petru Gherasim, șef de promoție la USV. Tânărul pentru care dizabilitatea nu a fost o limită, ci o sursă de putere

„Nu elevii sunt de vină”

Cercetătoarea respinge ideea că responsabilitatea pentru rezultatele slabe le aparține elevilor. „Nu este responsabilitatea lor pentru aceste rezultate. Este vorba despre un sistem care nu îi antrenează pentru tipul de gândire pe care îl cere PISA și, mai important, pentru viața de după școală”, scrie ea.

Autoarea amintește și declarația coordonatoarei naționale PISA 2025, Gabriela Nausica Noveanu, potrivit căreia nu ar trebui făcute „antrenamente” pentru test, ci dezvoltate strategii de predare, învățare și evaluare care cresc competențele elevilor. „Dacă vrem ca elevii să aibă aceste competențe, nu testul trebuie «antrenat», ci felul în care sunt construite programele școlare, manualele, sarcinile și evaluările de zi cu zi”, argumentează Mădălina Chitez.

Andreas Schleicher, mesaj pentru profesorii din România: „Puteți crea excelență la scară largă”

Titluri remarcabile pentru un decembrie memorabil în 5 bestsellere

Universitatea din București o felicită pe Alexandra Căpitănescu după succesul de la Eurovision: Ați adus României un rezultat...

Pentru cercetătoare, literația depășește performanța școlară și reprezintă o condiție a autonomiei în viața adultă, de la înțelegerea unui contract până la citirea unor instrucțiuni medicale sau a unui document administrativ. „Miza reală este ca elevii să plece din școală nu doar cu lecturi parcurse și examene promovate, ci cu capacitatea de a înțelege, de a judeca și de a folosi informația în propria viață”, conchide autoarea.

Alma

Ultima actualizare: 10 Septembrie 2026 @ 03:09

Mai multe despre Alma