Rezultatele testării internaționale PISA 2025 au readus în atenția publicului discuția despre eficiența schimbărilor legislative din educația românească. Ministrul Educației, Mihai Dimian, a explicat, la o conferință de presă organizată recent, că este dificil de stabilit cu certitudine dacă legile Educației adoptate în 2023 au avut deja un impact măsurabil asupra rezultatelor elevilor.
Reforme care au nevoie de timp pentru a produce efecte
Ministrul a subliniat că orice schimbare din sistemul de învățământ are nevoie de timp pentru a se reflecta în rezultate concrete. „În Educație trebuie să avem răbdare. Dacă tu faci o anumită schimbare, ce o crezi potrivită sistemului pentru a îmbunătăți, trebuie să ai răbdare ca ea să producă efecte”, a declarat Mihai Dimian.
El a precizat că multe dintre investițiile realizate prin PNRR au fost finalizate abia anul trecut, astfel încât testările din 2025 nu pot reflecta pe deplin efectele acestor proiecte. Totodată, a amintit că legea Educației din 2011 a fost gândită să aducă rezultate similare, însă modificările succesive au împiedicat evaluarea corectă a impactului ei.
Un sistem legislativ aflat în continuă schimbare
Legea Învățământului Preuniversitar și Legea Învățământului Superior, publicate în Monitorul Oficial în 2023, au la bază proiectul România Educată, inițiat cu ani în urmă și dezbătut public îndelung. De atunci, legislația a suferit numeroase modificări, printre cele mai importante numărându-se cele aduse prin legea 141/2025, care a schimbat norma didactică, structura burselor și organizarea unităților școlare.
Cea mai recentă modificare, votată de Parlament chiar în perioada declarațiilor ministrului, elimină dubla admitere la liceu, o măsură care ar fi urmat să se aplice începând cu acest an școlar pentru elevii de clasa a VIII-a.
Un apel la echilibru între reformă și stabilitate
Ministrul Dimian a subliniat că, deși sistemul de învățământ are nevoie de îmbunătățiri constante, schimbările frecvente pot afecta capacitatea de a evalua corect rezultatele unei reforme. „Poate că sunt acolo elemente de îmbunătățire a acestui sistem, dar pentru că nu avem răbdare, riscăm să le eliminăm”, a mai spus ministrul, subliniind nevoia unei abordări echilibrate între continuitate legislativă și adaptare la nevoile reale ale elevilor și profesorilor.
Declarațiile vin într-un context în care autoritățile caută soluții pentru a îmbunătăți performanțele elevilor români la nivel internațional, printr-un dialog constant între decidenți, cadre didactice și comunitatea educațională. Mihai Dimian a explicat că este prea devreme pentru a stabili dacă legea Educației din 2023 a produs deja efecte vizibile în rezultatele elevilor, subliniind că orice reformă are nevoie de timp pentru a se reflecta în date concrete. Parlamentul a votat eliminarea dublului examen de admitere la liceu, o prevedere care urma să se aplice începând cu acest an școlar pentru elevii de clasa a VIII-a. România Educată este proiectul care a stat la baza actualelor legi ale Educației, inițiat cu ani în urmă și dezbătut public înainte de a fi adoptat sub formă legislativă în 2023.
Foto: Mihai DimianÎntrebări frecvente despre Mihai Dimian
1. Ce a spus ministrul Educației despre legea din 2023?
2. Ce modificare recentă a fost votată de Parlament?
Salvați Copiii cere renunțarea la admiterea separată organizată de licee
Coaliția pentru Educație cere menținerea burselor sociale pe timpul vacanței de vară
Digitalizarea educației, amânată până în 2029: ce prevede noul program de guvernare
3. Ce este proiectul România Educată?
Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi.
Ca redactor,...

Maria Aldea, campioană națională U16 la șah: povestea unei performanțe de excepție
Psiholog: prevenția violenței în școli înseamnă specialiști, nu doar paznici și pedepse
Lider sindical: profesorii ar trebui lăsați să-și facă datoria la clasă, nu să fie contabili sau paznici
Abandonul școlar, discutat la Astra Film Festival: de ce educația rămâne o prioritate greu de susținut politic