Sociolog: elevii români rămân curioși și dornici de învățare, arată datele PISA 2025

Raportul internațional PISA 2025, lansat recent de OECD, aduce o veste care contrazice un discurs des repetat despre generația actuală de elevi. Sociologul Vasile Dîncu atrage atenția, într-o analiză dedicată acestor date, că elevii români nu apar ca o generație ostilă învățării, ci ca una care păstrează o energie intelectuală reală, chiar dacă școala nu reușește întotdeauna să o valorifice.

Potrivit datelor citate de sociolog, 77% dintre elevii români spun că sunt curioși în legătură cu multe lucruri, față de 73% în media OECD. 63% declară că depun un efort suplimentar atunci când sarcina devine dificilă, față de 60% în OECD. Doar 22% consideră că școala a fost o pierdere de timp, o proporție redusă cu aproape opt puncte față de 2022. Totodată, aproximativ 45% dintre elevi își planifică frecvent modul de studiu, față de 37% în OECD, iar 53% își pun întrebări pentru a verifica dacă au înțeles materia.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.

Salvați Copiii: Reducerea vârstei răspunderii penale nu corectează cauzele unor evenimente tragice

Curiozitatea elevilor, o resursă care nu trebuie irosită

„Ca sociolog și profesor nu idealizez declarațiile din anchete, dar aceste rezultate contrazic unul dintre discursurile comode ale adulților, repetat ori de câte ori școala nu reușește: copiii nu mai vor, nu mai citesc, nu mai muncesc, nu-i mai interesează nimic. Datele nu descriu o generație leneșă, curiozitatea și efortul declarat sunt acolo, iar școala încă mai contează pentru ei”, explică Vasile Dîncu.

Sociologul subliniază că, deși mulți elevi citesc altfel, își mută repede atenția și trăiesc cu telefonul aproape mereu la îndemână, acest lucru nu înseamnă lipsă de interes față de educație. Dimpotrivă, spune el, „PISA 2025 nu descrie o generație pierdută, ci tocmai energia intelectuală pe care școala o pierde”.

Unde se pierde, de fapt, această energie

Analiza semnalează și zone în care sistemul are de recuperat, precum absenteismul sau scăderea scorului la lectură, însă și aici tendința arată o îmbunătățire față de evaluarea din 2022. Sociologul atrage atenția că discuția despre inteligența artificială în educație nu trebuie transformată într-o cruciadă împotriva tehnologiei, ci într-o oportunitate de a fi folosită pedagogic, mai ales pentru elevii care au deja o bază solidă de citire critică și verificare a informației.

Concluzia sociologului este că prioritatea următorilor ani ar trebui să fie reducerea distanței dintre școli și sprijinirea elevilor rămași în urmă, printr-o finanțare care ține cont de contextul social al fiecărei comunități și printr-o atenție reală acordată profesorilor care lucrează în școlile cele mai vulnerabile. Mesajul central rămâne însă unul de încredere: elevii români continuă să fie curioși, dornici să învețe și să înțeleagă lumea din jurul lor, iar această resursă merită investiție și sprijin din partea întregului sistem educațional.

Maria Crisan

Ultima actualizare: 11 Septembrie 2026 @ 04:09

Mai multe despre Maria