12:09, 26 Septembrie 2025
Un studiu internațional publicat în revista științifică NEJM Evidence aduce noi indicii despre un fenomen observat de mult timp de cercetători: copiii care cresc în gospodării cu animale, în special în ferme cu vaci, dezvoltă mai rar astm și alergii decât ceilalți copii. Echipa de cercetare, formată din specialiști din cadrul grupurilor GABRIELA și PASTURE, a identificat pentru prima dată un lanț biologic complet, de la mediul din grajduri până la posibila protecție a sistemului imunitar uman.
Un grup restrâns de bacterii, cu efect surprinzător de mare
Pentru cercetare au fost analizați peste 1.000 de copii din mediul rural din sudul Germaniei, parte din studiul GABRIELA, iar rezultatele au fost verificate suplimentar în cohorta europeană PASTURE, cu populații din Franța și Finlanda. Cercetătorii au examinat probe de praf de pe saltele, probe nazale și, pentru copiii care locuiau la ferme, probe de praf din grajdurile cu vaci.
Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.
Inteligența artificială ajută la verificarea integrității cercetării în domeniul cancerului
Ratonii și vulpile dau semne de domesticire: animalele sălbatice care încep să se adapteze la viața printre oameni
"De când sunt mamă, parcă nu mai sunt eu": ce se întâmplă când maternitatea lasă prea puțin loc pentru tine
Din 146 de genuri bacteriene identificate inițial, atenția s-a concentrat asupra unui grup restrâns de nouă bacterii gram-pozitive, printre care Romboutsia timonensis și Glutamicibacter arilaitensis. Potrivit echipei de cercetare, aceste bacterii ar putea explica statistic aproximativ două treimi din asocierea observată între viața la fermă și protecția împotriva astmului, precum și o parte importantă din asocierea cu febra fânului și eczema atopică.
De la vacă la sistemul imunitar uman
Bacteriile identificate se găsesc în tractul digestiv al bovinelor și produc sau metabolizează substanțe precum kynurenina, xantina, acidul alfa-linolenic și acidul stearidonic. Cercetătorii au descoperit acești compuși și în praful din grajduri, dar și în praful de pe saltelele copiilor, ceea ce sugerează că ei ar putea fi transportați în locuințe și inhalați.
Educația, superputere economică: cât ar câștiga România dacă toți copiii ar atinge un nivel minim de competențe
Povestea plină de încăpățânare a primei femei arheolog din Transilvania, Zsófia Torma
Brânza grasă, aliat neașteptat al creierului. Ce arată un studiu suedez despre riscul de demență
La nivelul căilor respiratorii umane, acești compuși ar putea interacționa cu doi receptori, numiți AhR și PPARγ, implicați în reglarea răspunsului imunitar și în prevenirea reacțiilor inflamatorii excesive. Cercetătorii au observat, de asemenea, legături între scorul bacterian și anumite variante genetice ale acestor receptori, un indiciu suplimentar că mecanismul propus este plauzibil din punct de vedere biologic.
Un pas important, dar nu o concluzie definitivă
Autorii studiului atrag atenția că cercetarea este observațională, iar rezultatele arată asocieri statistice, nu o relație cauzală demonstrată experimental. Pentru a confirma dacă bacteriile identificate produc chiar efectul observat, ar fi necesare studii intervenționale, eventual pe modele animale.
Cafeaua: inamic sau aliat pentru sănătatea ta? Descoperă toate secretele și beneficiile ascunse
Dieta care îți salvează viața sexuală. Ce au descoperit cercetătorii despre regimul mediteranean
Cum să-ți prelungești viața cu un deceniu. Experții recomandă schimbări simple în stilul de viață
Cu toate acestea, descoperirea este considerată un pas important: pentru prima dată, cercetătorii pot urmări întregul traseu propus, de la mediul din grajd, prin bacterii și metaboliții acestora, până la receptorii din organismul uman implicați în protecția împotriva astmului. Specialiștii speră că înțelegerea acestui mecanism ar putea duce, în timp, la strategii de prevenție inspirate din natură, fără ca copiii să fie nevoiți să locuiască efectiv la fermă. Cercetătorii au identificat un grup de nouă bacterii gram-pozitive prezente în mediul fermelor, ale căror substanțe metabolice ar putea interacționa cu receptori umani implicați în reglarea răspunsului imunitar, reducând astfel riscul de astm și alergii. Nu în mod definitiv. Studiul este observațional și arată asocieri statistice puternice, dar sunt necesare experimente suplimentare pentru a confirma o relație cauzală directă. Cercetătorii speră că înțelegerea acestui mecanism ar putea duce, în viitor, la strategii de prevenție care să imite efectul benefic al fermei, fără expunerea directă a copiilor la grajduri.
Foto: Pippocarlot /ShutterstockÎntrebări frecvente despre Astm Copii
1. De ce copiii de la ferme au mai rar astm?
Sistemul Solar surprins ca niciodată: furtuni, inele de gheață și lumi pline de mistere
Alcoolul, dușmanul tăcut al creierului. Un nou studiu arată legătura dintre consumul excesiv și riscul crescut de AVC
Studiul care ar fi demonstrat că oamenii emit o lumină vizibilă care dispare atunci când mor
2. Este demonstrat științific că aceste bacterii previn astmul?
3. Ar putea rezulta un tratament din această descoperire?
Mister de mii de ani, rezolvat! Cine a fost de fapt ”Vulpea cu piept alb” și ce secrete uriașe ascundea?
Valea Balenelor din Egipt: deșertul care păstrează povestea balenelor cu picioare
O exoplanetă care a supraviețuit morții stelei sale, studiată de astronomi
Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi.
Ca redactor,...
Directoarea Colegiului Caragiale cere reformă reală în educație: „Haideți să facem ceva!”
Uniforma școlară obligatorie: ce arată exemplele din Cipru, Malta, Franța și Marea Britanie
Petar Vefic, campion național la individual compus, în prima zi a Campionatelor Naționale de gimnastică de la Galați
LPS Cetate Deva și Alexia Blănaru, primele campioane ale Campionatelor Naționale de gimnastică de la Galați