Vitamina K - tot ce trebuie să știi despre această vitamină prețioasă

de doctor Vlad Belghiru

Aceste proteine ​​suferă modificări, care le permite să lege ionii de calciu. Acest lucru este esențial pentru controlul sângerării și fără vitamina K apar tulburări de coagulare. De asemenea, oasele pot deveni slabe, iar arterele și alte țesuturi sunt susceptibile la calcificare.

Din punct de vedere chimic, familia vitaminei K este formată din derivați 2-metil-1. Există două forme naturale de vitamina K, care sunt vitamina K1 și vitamina K2.

Vitamina K1 se mai numește și filochinonă, fitomenadionă sau fitonadionă și este sintetizată în plante, în special în legumele verzi, cu frunze, deoarece este implicată în fotosinteză.

Vitamina K2, care este principala formă stocată la animale, are o serie de subtipuri denumite menachinone, omologi ai vitaminei, care se caracterizează prin lungimi diferite ale lanțurilor lor laterale izoprenoide.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.

Tot ce trebuie să știi despre RODIE, fructul-minune cu multiple beneficii pentru sănătate în sezonul rece și 3 idei de rețete

Unghii fragile și exfoliate? Tratamente naturiste care pot întări unghia, repara cuticulele și reduce ruperea

Ce mănânci iarna pentru imunitate: 10 alimente ieftine și... românești!

Bacteriile din intestinul gros pot transforma vitamina K1 în vitamina K2, și pot prelungi lanțurile laterale izoprenoide ale vitaminei K2, pentru a da o gamă de omologi ai vitaminei K2.

În general, oamenii își pot obține necesarul zilnic de vitamina K printr-o dietă sănătoasă și echilibrată, iar deficiența este rară. În plus, toate vitaminele solubile în grăsimi, cum ar fi vitaminele A, D, E și K, sunt stocate în țesuturile adipoase ale corpului și sunt eliminate într-un ritm mult mai lent decât vitaminele solubile în apă.

Există, de asemenea, trei forme sintetice de vitamina K (vitaminele K3, K4 și K5), deși vitamina K3 a demonstrat efecte toxice în unele studii.

Surse de Vitamina K

Pătrunjel

Pătrunjelul conține mai multă vitamina K decât orice alt aliment. O cană din această plantă comună oferă 820% din valoarea zilnică. Luați în considerare adăugarea de pătrunjel proaspăt la salate, sandvișuri și burgeri, tabbouleh și hummus.

Ce este și cum se mănâncă Kaki? Tot ce trebuie să știi despre fructul auriu al toamnei: beneficii și contraindicații

Yuzu, fructul exotic apreciat de japonezi pentru noroc, aromă și paleta largă de beneficii

Maracuja sau fructul pasiunii: Bucură-te de aroma exotica și de multiple beneficii pentru sănătate

Kale și alte verdețuri

În general, una dintre cele mai bune surse alimentare de vitamina K sunt legumele cu frunze verzi. O cană de spanac fiert, de exemplu, oferă o impresionantă 740% din valoarea zilnică. Kale este, de asemenea, excepțional de bogat în vitamina K, o cană din această legume crucifere gătite oferind 544 mcg de vitamina K, care este de peste 4,5 ori valoarea zilnică. Guicile, sfecla verde și napii oferă fiecare peste 450% din valoarea zilnică a vitaminei K. Chiar dacă verdele cu frunze închise la culoare nu sunt verdele pentru salată, puteți obține o mulțime de vitamina K în salată verde. O cană de salată verde conține 56 mcg, ceea ce reprezintă aproape jumătate din valoarea zilnică. Chiar și salata iceberg conține o cantitate decentă.

Ce nu e bine să faci când plouă: sfaturi practice pentru zilele mohorâte

Ce să mănânci când ai colesterol mărit: alimente recomandate și de evitat pentru protejarea inimii și a vaselor de sânge

Ce să mănânci pentru energie: alimentele care îți redau vitalitatea și buna dispoziție

Brocoli

Broccoli conține fibre, calciu și vitamina C, și este, de asemenea, destul de bogat în vitamina K. O cană de broccoli gătit oferă 220 mcg, care este de aproape două ori valoarea zilnică.

Varză de Bruxelles

La fel ca broccoli, varza de Bruxelles este o legumă cruciferă plină de antioxidanți și vitaminele C și K. De exemplu, fiecare cană de varză de Bruxelles gătită conține 107% din aportul zilnic recomandat de vitamina C și 182% din valoarea zilnică a vitaminei K, cu aproximativ 219 mcg.

Varză

Este posibil să observați o tendință conform căreia legumele crucifere verzi sunt bogate în vitamina K. Varza nu face excepție, deoarece fiecare ceașcă de varză gătită are aproximativ 165 mcg, sau 136% din valoarea zilnică.

Murături și Legume Fermentate

Procesul de fermentare care ajută la crearea murăturilor precum varza murată le face surse bogate de probiotice produce și menachinone, vitamina K2. O cană de castraveți murați conține 130 mcg (109% DV) de vitamina K.

Serul facial Omega Drops Artistry Skin Nutrition: îngrijirea zilnică a tenului, într-o nouă perspectivă

Înghețată cu pepene făcută acasă – desertul răcoritor care hidratează și aduce prospețime în zilele toride

Cele mai bune măști care fac diferența pentru părul tău vopsit

Sparanghel

Sparanghelul este una dintre cele mai bune surse de fibre alimentare pe care corpul nostru nu le poate digera, dar care sunt un elixir nutritiv pentru bacteriile benefice din intestin. Sparanghelul este, de asemenea, bogat în vitamina K, cu 91 mcg per cană, ceea ce reprezintă peste 75% din valoarea zilnică.

Edamame

O ceașcă de edamame are 41 mcg. Această leguminoasă sănătoasă este, de asemenea, bogată în antioxidanți, fibre și proteine.

Kiwi

Fructul kiwi este plin de vitamina C, împreună cu vitamina E și câteva minerale esențiale. Kiwi, care are carne delicată și semințe mici, comestibile, este, de asemenea, bogat în vitamina K. Fiecare cană oferă aproximativ 73 mcg, ceea ce reprezintă 60% din valoarea zilnică. Alte fructe bogate în vitamina K includ avocado, dovleac, rodie, afine și mure.

Gel de păr din semințe de in preparat acasă: hidratare intensă și strălucire naturală pentru părul tău

Dinții de lapte și miturile părinților: de ce nu așteptăm să cadă singuri când sunt cariați

Căderea părului după stres sau dietă? 10 lucruri pe care corpul tău încearcă să ți le spună

Beneficii

Nivelurile optime de vitamina K sunt asociate cu îmbunătățirea circumferinței și diametrului oaselor. Vitamina K poate proteja, de asemenea, sănătatea cardiovasculară.

Reduce calcificarea și rigidizarea arterelor, ceea ce reduce riscul de mortalitate cauzată de cardiovasculare.

Vitamina K poate avea un rol de jucat în terapia cancerului și tratamentele anti-îmbătrânire.

De asemenea, poate ajuta la reglarea sensibilității la insulină și la reducerea înroșirii pielii, dar sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina dacă vitamina K are un rol activ de jucat în aceste zone.

Mecanismul principal al vitaminei K este prin ciclul vitaminei K, care este o cale metabolică ciclică care utilizează vitamina K pentru a ținti anumite proteine.

Mătreața, mai mult decât o problemă estetică. Ce spun dermatologii despre cauza reală și soluția care funcționează

Ai mereu mâinile și picioarele reci, chiar când afară este cald? Ce remedii naturale merită încercate

Brânza grasă, aliat neașteptat al creierului. Ce arată un studiu suedez despre riscul de demență

Când o proteină exprimă glutamatul, este vizată de vitamina K, care o face să colecteze mai mulți ioni de calciu.

Ionii de calciu sunt eliminați din fluxul sanguin, ceea ce previne acumularea în artere.

Carența de vitamina K

Semnele și simptomele unei deficiențe de vitamina K includ:

• Sângerare excesivă, de exemplu dintr-o tăietură, rană, injecție sau puncție;
• Vânătăi care apar ușor;
• Sângerări menstruale abundente.

Simptomele deficitului de vitamina K la sugari

Sugarii au un risc crescut de a dezvolta o deficiență de vitamina K până când încep să mănânce alimente obișnuite, care vor fi de obicei în jur de patru până la șase luni după naștere.

Semnele și simptomele care ar putea indica deficiența de vitamina K la bebeluși includ:

• Vânătăi, în special în jurul capului sau al feței;
• Episoade de sângerare, de exemplu în jurul ombicului, nasului și gurii, penisului dacă este circumcis și la locurile de vaccinare;
• Paloarea, care poate fi vizibilă în gingiile sugarilor cu pielea mai închisă;
• Îngălbenirea pielii și a ochilor, care apare la trei sau mai multe săptămâni după naștere, diferită de icterul nou-născutului, care de obicei dispare la vârsta de două săptămâni;
• Scaun sângeros, întunecat sau lipicios ca gudronul;
• Sânge în urină sau vărsături;
• Iritabilitate;
• Oboseală sau somnolență excesivă.

* Un material de doctor Vlad Belghiru, medic rezident în specialitatea medicină de urgență. Lucrează în cadrul UPU-SMURD.

Foto fr si main: Tatjana Baibakova /Shutterstock

Garbo

Ultima actualizare: 20 Mai 2022 @ 08:05

• 
• 

Mai multe despre Garbo