Ultima actualizare: 14 Martie 2026 @ 02:03


Egalitatea de gen rămâne una dintre marile provocări ale societății moderne. Deși s-au făcut pași importanți în direcția echilibrului dintre viața profesională și cea personală, realitatea din spatele ușilor închise spune adesea o altă poveste. Iar bucătăria - considerată „inima casei” - este unul dintre spațiile în care această realitate devine cel mai vizibilă.

Egalitatea de gen este o provocare care nu se oprește la ușa biroului. Intră și în bucătărie, se așează la masă și rămâne acolo, zi de zi, obvervând în liniște. Și poate că tocmai de acolo ar trebui să înceapă cu adevărat.

Un nou studiu global despre gătit și obiceiurile alimentare ale oamenilor din întreaga lume, realizat de IKEA pe un eșantion de peste 32.000 de respondenți la nivel internațional, inclusiv din România, conturează o imagine clară: femeile din România poartă în continuare principala responsabilitate pentru organizarea meselor de zi cu zi. Ele planifică, decid, cumpără, gătesc, aranjează masa și o strâng la final. Astfel, în spatele fiecărei mese aparent simple stă un volum considerabil de energie și presiune, ceea ce constituie adesea un dezavantaj în comparație cu bărbații, reflectându-se în calitatea vieții, inclusiv în sfera profesională, în relațiile de familie și în starea generală de bine.

Munca invizibilă din spatele fiecărei mese

Datele studiului arată că, în România, 66% dintre femei planifică ce se mănâncă în casă, față de doar 33% dintre bărbați. 68% gătesc și pregătesc mesele, în timp ce doar 26% dintre bărbați fac același lucru. Și tot femeile sunt cele care fac cumpărăturile (52% vs. 42%), aranjează masa (61% vs. 27%) și strâng după masă (60% vs. 28%). Este ceea ce specialiștii numesc „munca invizibilă" - un efort zilnic de coordonare și execuție care nu întotdeauna este recunoscut sau împărțit echitabil. Nu e vorba doar de timp fizic petrecut în bucătărie, ci de energia mentală consumată pentru a planifica, a decide, a organiza fiecare zi.

Nu este surprinzător, în acest context, că femeile raportează un nivel general mai scăzut de satisfacție a vieții față de bărbați (39% vs. 44%) și sunt mai puțin mulțumite de situația lor financiară și de calitatea alimentelor pe care le consumă. Când responsabilitatea pentru alimentația familiei revine în mod constant aceleiași persoane, presiunea devine și emoțională.

În plus, femeile resimt mai acut limitările spațiului din bucătărie. Pentru 27% dintre ele, dimensiunea prea mică a bucătăriei este o sursă constantă de frustrare (față de 20% dintre bărbați), iar 26% spun că lipsa spațiilor de depozitare le pune frecvent la încercare (comparativ cu 17% în cazul bărbaților). De asemenea, 20% dintre femei declară că nu dispun de un spațiu de lucru suficient de confortabil, în timp ce procentul în rândul bărbaților este de 14%.

Un semn clar al ritmului alert în care femeile sunt nevoite să îmbine responsabilitățile profesionale cu cele de acasă este faptul că 26% dintre acestea nu reușesc să gătească acasă în timpul săptămânii, lipsa timpului fiind principalul motiv.

În plus, femeile manifestă o orientare mai pronunțată către sustenabilitate. Ele se simt într-o măsură mai mare responsabile pentru reducerea risipei alimentare și, mai des decât bărbații, resimt vinovăție atunci când mâncarea ajunge la coșul de gunoi. Multe dintre ele gătesc pentru mai multe mese odată, aleg soluții reutilizabile la cumpărături sau folosesc metode de depozitare care prelungesc prospețimea alimentelor. Grija pentru familie se extinde, astfel, și asupra planetei.

Cu toate acestea, gătitul rămâne în continuare o sursă de bucurie. Pentru 46% dintre femeile din România, gătitul face parte din rutina zilnică și, pentru multe dintre ele, aduce satisfacție. Aproape o treime îl percep ca pe o formă de relaxare, 15% îl consideră o expresie a iubirii față de cei dragi - aproape dublu față de bărbați (8%). De asemenea, 31% dintre femei se bucură să încerce rețete noi.

Mai mult decât gătit: un spațiu al conectării

Studiul IKEA despre gătit și alimentație scoate la lumină nu doar statistici, ci un adevăr esențial: inegalitatea de gen începe adesea din lucruri aparent mărunte, din responsabilitățile zilnice pe care le considerăm „firești”. Atunci când aceste sarcini sunt împărțite echilibrat, presiunea individuală scade, timpul personal crește, iar satisfacția generală a vieții se poate îmbunătăți semnificativ.

Bucătăria nu ar trebui să fie un spațiu asociat implicit cu un singur gen, ci un loc al colaborării, al creativității și al bucuriei împărtășite. Prin soluțiile pe care le oferă, IKEA susține întreaga experiență în bucătărie - de la depozitare, organizare și preparare, până la gătit, așezarea mesei, servire și strânsul vaselor - transformând timpul petrecut aici într-o experiență mai simplă, mai practică și mai plăcută pentru întreaga familie. Pentru că, în final, gătitul înseamnă mult mai mult decât prepararea mâncării. Înseamnă conectare, grijă și bucuria momentelor împreună - emoții care trec dincolo de vârstă, gen, etnie, religie sau statut social.

Mai multe statistici interesante despre obiceiurile din bucătărie ale oamenilor din întreaga lume sunt disponibile în studiul IKEA Cooking & Eating 2026.


Mi-am făcut un obicei din a spune cele mai crude adevăruri în glume și metafore. Poate că uneori acestea par a fi ascunse în spatele unei formule sofisticate, dar, în esență, sunt simple. Acest lucru este valabil...

Abonează-te pe

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri