Ajung la casa, ma uit la femeia aia, ii arat dintii si zic “Buna ziua!”. Nu ma baga in seama, insa eu poposesc din nou pe trasaturile ei. Trasaturile ei care seamana cu ale EI. Ultimele secunde. Ma simt ca aproape de moarte. Hai, acum cat se mai poate, sa strang tot, sa nu uit nimic si sa ma hranesc din ele alti 7 ani. Clar, de acum ma crede nebuna de ma holbez asa, sper sa nu cheme paza, dar ma ajuta fata si scap.
Imi pun toate alea in cos si plec rapid. Shit! Era doispe mii, nu douajde mii, i-am lasat restul. Ajung in strada si trag aer! A trecut, e gata! A trecut ingerul si nu mai vine, decat cine stie cand…
Un articol de Marina Rasnoveanu
Foto homepage: woman in rain_Shutterstock
Siguranța în școli, pe agenda dialogului dintre Ministerul Educației și comunitatea școlară
Studenți ieșeni, premiați la finala mondială Heart Hackathon din China
Antrenorul de lupte greco-romane Ghiță Luculescu, prezent la prima ediție Parasport Forum
Locuri bugetate garantate pentru studenții cu cerințe educaționale speciale, printr-un nou proiect legislativ