IN ACEST ARTICOL:

Rezultatele testelor PISA din 2025 au readus în atenția publicului o întrebare importantă pentru educația românească: ce au făcut diferit țările europene care au reușit, în ultimii ani, să înregistreze progrese la alfabetizarea științifică și matematică a elevilor lor? Răspunsul, arată o analiză a Centrului de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE), se află în mare parte în modul în care aceste țări și-au regândit metodele de predare la științe și matematică.

​

De la metode tradiționale la învățarea prin investigație

Încă din 2007, Comisia Europeană a recomandat trecerea de la metodele deductive de predare, specifice învățământului tradițional, la metode inductive, centrate pe elev. În raportul „Science Now”, publicat în același an, experții europeni au subliniat că educația științifică bazată pe investigație (Inquiry-Based Science Education – IBSE) stimulează interesul elevilor pentru știință și contribuie la creșterea nivelului lor de alfabetizare științifică.

Urmând această direcție, mai multe state membre au introdus, în ultimii 10-15 ani, metoda investigației (Inquiry-Based Learning – IBL) în predarea științelor exacte, alături de modificări ale sistemului de evaluare a elevilor. Printre țările care au adoptat această abordare se numără Belgia, Danemarca, Estonia, Germania, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia și Suedia. Estonia, care ocupă constant unul dintre primele locuri la testele PISA de peste 15 ani, a introdus metoda investigației în 2010 și o folosește la toate disciplinele. Chiar și state din afara Uniunii Europene, precum Marea Britanie și Turcia, au mers în aceeași direcție.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice. Slovacia, singura țară din UE cu rezultate în creștere la PISA 2025: cheile reformei educaționale Profesoară din București: feedback-ul elevilor ar trebui să devină o practică de bază la clasă Energia, tema care poate lega toate materiile la începutul anului școlar

Programe europene care au sprijinit schimbarea

Pentru a susține implementarea acestor metode, Comisia Europeană a finanțat, începând cu 2010, programe de amploare precum Fibonacci, Mascil, PRIMAS sau Assist-me. Programul Fibonacci, derulat între 2010 și 2013, și-a propus să extindă în școlile europene educația matematică bazată pe investigație (IBME), în locul metodelor de tip prelegere, centrate pe profesor.

Inițiatorii proiectului au explicat filosofia din spatele acestei schimbări: în loc să le arate elevilor pașii către o cunoștință nouă, profesorul formulează „situații-problemă” și îi ghidează pe elevi prin întrebări ajutătoare, încurajându-i să descopere singuri concepte sau funcții matematice. Astfel, elevul nu mai este un simplu spectator, ci capătă un rol asemănător unui mic cercetător, ceea ce duce, potrivit coordonatorilor programului, la o înțelegere mai profundă și la o învățare pe termen lung.

Studiu în nouă școli românești: platforma Eduten a dublat progresul elevilor la matematică Cum pot profesorii de fizică să transforme resursele digitale în lecții vii despre energie Fostul ministru Daniel David: rezultatele PISA reflectă nevoia de a alinia predarea la gândirea specifică acestui test

Această abordare se sprijină și pe descoperiri din psihologia cognitivă, care arată importanța învățării autonome: un proces de învățare de succes este unul activ, constructiv și cumulativ.

Ce arată studiile de impact

În ultimii ani, numeroase studii și meta-analize au evaluat eficiența metodei investigației la clasă. Una dintre meta-analize arată că utilizarea IBL are un impact pozitiv asupra abilităților de gândire critică ale elevilor. O altă lucrare, care a centralizat rezultatele mai multor cercetări privind modelele 5E și 7E de predare prin investigație, a concluzionat că ambele modele contribuie la îmbunătățirea performanțelor elevilor.

În Monitorul educației și formării, publicat în septembrie 2025, Comisia Europeană a oferit explicații pentru rezultatele mai slabe ale României la testele PISA, menționând, printre altele, accentul pus în continuare pe aspectele teoretice în detrimentul aplicațiilor practice, dar și lipsa formării cadrelor didactice în pedagogii precum învățarea bazată pe investigație sau învățarea bazată pe proiecte.

România, pe podium la Competiția Europeană de Statistică 2025–2026. Elevii din Oradea au obținut locul III la nivel european Manuale noi pentru clasa a IX-a. Corint aduce 23 de titluri adaptate programei actualizate Profesorii din primar și gimnaziu se pot înscrie la un curs gratuit despre tehnologie și proiecte interdisciplinare

Aceste observații pot fi privite drept un reper util pentru direcțiile pe care sistemul românesc de educație le poate avea în vedere în perioada următoare, mai ales că experiența altor state europene arată că schimbarea metodelor de predare poate aduce progrese reale pentru elevi.

O analiză a CEAE arată cum țări precum Estonia, Germania sau Portugalia au introdus metoda investigației la științe și matematică, cu sprijinul programelor europene, obținând progrese notabile la testele PISA.

Foto fr si main: smolaw /Shutterstock


Mi-am făcut un obicei din a spune cele mai crude adevăruri în glume și metafore. Poate că uneori acestea par a fi ascunse în spatele unei formule sofisticate, dar, în esență, sunt simple. Acest lucru este valabil...

Abonează-te pe

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri