Un grup de deputați și senatori a inițiat un proiect de modificare a Legii învățământului universitar nr. 199/2023, prin care fiecare universitate de stat din România ar urma să aloce minimum cinci locuri bugetate pentru studenții cu cerințe educaționale speciale (CES). Măsura ar viza atât programele de licență, cât și pe cele de master, oferind astfel o șansă suplimentară de acces la studii superioare pentru această categorie de absolvenți de bacalaureat.
Ce prevede proiectul de lege
Inițiatorii propun introducerea unui nou alineat la articolul 128 din Legea 199/2023, prin care instituțiile de învățământ superior de stat ar fi obligate să acorde cel puțin cinci locuri bugetate, în cadrul cifrei de școlarizare aprobate, absolvenților cu diplomă de bacalaureat care provin din rândul persoanelor cu cerințe educaționale speciale. Documentul precizează, de asemenea, că în situația în care aceste locuri nu sunt ocupate de candidați eligibili, ele vor fi redistribuite către ceilalți candidați înscriși la admitere.
Proiectul a fost depus de parlamentari din mai multe formațiuni politice — PSD, PNL, USR și UDMR — un semnal că ideea a strâns susținere transpartinică. Senatul este prima cameră sesizată, urmând ca decizia finală să aparțină Camerei Deputaților.
De ce este importantă această măsură
În expunerea de motive, inițiatorii arată că, în prezent, Legea învățământului universitar nu reglementează explicit alocarea de locuri bugetate pentru persoanele cu CES, ceea ce face ca accesul acestora la programele universitare să fie, de multe ori, îngreunat. Parlamentarii susțin că adoptarea acestei măsuri ar favoriza creșterea nivelului de educație al persoanelor cu cerințe educaționale speciale, le-ar facilita integrarea pe piața muncii și ar reduce, pe termen mediu și lung, dependența acestora de sistemele de asistență socială.
Legea 199/2023 conține deja prevederi care susțin incluziunea studenților cu dizabilități și cerințe educaționale speciale: acces adaptat în spațiile universitare, asigurarea unui interpret în limbaj mimico-gestual, dreptul la participare în format hibrid la activitățile didactice, precum și măsuri active pentru eliminarea obstacolelor din calea mobilității academice naționale și internaționale. Noul proiect vine să completeze acest cadru, adăugând o garanție concretă legată de accesul la locurile bugetate.
Un pas spre o educație mai incluzivă
Dacă va fi adoptată, măsura ar putea reprezenta un progres important pentru egalitatea de șanse în învățământul superior din România, oferind tinerilor cu cerințe educaționale speciale un cadru legal clar și predictibil pentru continuarea studiilor universitare.
Întrebări frecvente despre Cerințe Educaționale Speciale
1. Câte locuri bugetate ar trebui alocate de fiecare universitate de stat?
Cel puțin cinci locuri bugetate la programele de licență și cel puțin cinci la cele de master, conform proiectului de lege.
2. Ce se întâmplă dacă locurile rezervate nu sunt ocupate?
Proiectul prevede că locurile neocupate de candidați cu cerințe educaționale speciale vor fi redistribuite către ceilalți candidați.
3. Cine a inițiat acest proiect legislativ?
Proiectul a fost inițiat de un grup de deputați și senatori din PSD, PNL, USR și UDMR, Senatul fiind prima cameră sesizată.
Foto: Shutterstock.com
Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi.
Ca redactor,...
Studenți ieșeni, premiați la finala mondială Heart Hackathon din China
Antrenorul de lupte greco-romane Ghiță Luculescu, prezent la prima ediție Parasport Forum
România, pe primul loc în Europa la numărul tinerilor care se declară sănătoși
Descentralizarea școlilor și reducerea birocrației, priorități anunțate de noul ministru al Educației