O investigație științifică dincolo de fotografiile impresionante
O cotă hidrometrică negativă sau o fotografie cu un banc de nisip expus pot impresiona, dar nu spun povestea completă a unui fluviu. Pentru a înțelege ce se întâmplă cu Dunărea în perioadele de debit foarte scăzut, cercetătorii de la GeoEcoMar au demonstrat, printr-o campanie amplă de teren la Corabia, că nivelul apei, debitul, viteza curentului, forma albiei, sedimentele și observațiile biologice trebuie analizate împreună, nu izolat.
Pe 7 august 2026, o echipă coordonată de dr. Albert Scrieciu, șeful Departamentului de Cercetări Interdisciplinare asupra Mediului Fluvial din cadrul GeoEcoMar, a desfășurat o zi de măsurători complexe pe fluviu. La activități au contribuit și doctoranzii Andrei Gabriel Dragoș, Daniela Florea, Andrei Toma, alături de dr. Bianca Pavel.
Ce instrumente au fost folosite și de ce
Echipa a utilizat un Acoustic Doppler Profiler, instrument care măsoară viteza apei la diferite adâncimi și calculează debitul real al fluviului prin întreaga secțiune transversală. La Corabia, valorile obținute au fost de 1.548 metri cubi pe secundă la kilometrul fluvial 625 și 1.588 metri cubi pe secundă la kilometrul 632+700, confirmând contextul general de debit scăzut, apropiat de cel raportat oficial de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor la Baziaș, unde valoarea zilei era de 1.400 metri cubi pe secundă, față de o medie multianuală pentru luna august de 3.900 metri cubi pe secundă.
Un ecosondor single-beam a fost folosit pentru a măsura adâncimea reală și profilul fundului albiei, informație pe care o simplă cotă hidrometrică nu o poate oferi, pentru că Dunărea nu are aceeași profunzime pe toată lățimea sa. În paralel, o dronă DJI Mavic 3T echipată cu modul RTK a realizat peste 2.000 de fotografii aeriene pentru a construi ortofotoplanuri precise ale zonei, inclusiv ale Ostrovului Mic, aflat la sud de Corabia, pe o lungime de aproximativ 3,7 kilometri.
Sedimente, viață acvatică și interpretarea corectă a fenomenului
Cercetătorii au observat și prelevat probe de material biologic verde de pe substratul puțin adânc, precum și aglomerări de biomasă la suprafața apei. Aceste observații vor fi analizate în laborator pentru a stabili natura organismelor prezente, întrucât condițiile de debit redus, adâncime mică și temperatură ridicată a apei, de 28 de grade Celsius în ziua campaniei, pot favoriza dezvoltarea algelor.
Bancurile de nisip devenite vizibile la Corabia confirmă retragerea apei din zone ale albiei acoperite în mod normal, dar nu demonstrează, prin simpla apariție în imagini, o depunere recentă masivă de sedimente. Pentru a face diferența între o formă mai veche, expusă de scăderea nivelului, și o acumulare recentă, cercetătorii compară sistematic ortofotoplanurile și profilele batimetrice cu date istorice și măsurători repetate în timp.
De la datele de teren la o evaluare științifică solidă
Munca vizibilă de pe fluviu este doar prima etapă. Traseele de măsurare trebuie verificate, profilele trebuie corectate și legate de poziții precise, iar miile de fotografii aeriene trebuie sortate și aliniate pentru a obține reprezentări tridimensionale fidele. Probele biologice ajung apoi în laborator pentru analiză detaliată.
Campania de la Corabia face parte din proiectul de cercetare PN23300303, dedicat evaluării hidromorfologice a bazinului inferior al Dunării, completat de proiecte europene precum STARS4Water, iNNO SED, DANUBE4all și Restore4Life. Valoarea acestor investigații crește prin repetare: doar comparând măsurătorile din mai multe campanii și mai mulți ani, cercetătorii pot distinge o schimbare temporară de o tendință reală și de durată a fluviului.
O echipă de cercetători români de la GeoEcoMar a realizat la Corabia o campanie amplă de măsurători pe Dunăre, în perioada apelor foarte scăzute, arătând de ce o fotografie sau o cotă negativă nu pot explica singure starea reală a fluviului. Pentru că adâncimea, viteza apei, debitul și distribuția sedimentelor variază pe toată lățimea albiei, iar o imagine captează doar un aspect vizibil la suprafață, nu toate aceste componente interconectate. Cota arată poziția suprafeței apei față de un reper local, zero-ul mirei hidrometrice, și nu reprezintă adâncimea reală a fluviului în acel punct. Un profilor acustic Doppler pentru viteza apei și debit, un ecosondor pentru adâncime, o dronă cu modul RTK pentru fotogrammetrie aeriană și prelevări de probe biologice pentru analize de laborator.
Foto fr si main: Martin Patocka /ShutterstockÎntrebări frecvente despre Dunăre
1. De ce nu arată o fotografie starea reală a Dunării?
2. Ce înseamnă o cotă negativă la o stație hidrometrică?
Primul studiu românesc despre creierul tinerilor excepționali arată că excelența are mai multe fețe
Urban Spaces aduce la București o conversație despre orașe mai bune, alături de Javier Peña Ibáñez, directorul Concéntrico
Inteligența artificială ajută la verificarea integrității cercetării în domeniul cancerului
3. Ce instrumente au folosit cercetătorii GeoEcoMar la Corabia?
Bacalaureatul 2026, sesiunea de toamnă, se încheie astăzi cu proba la limba maternă
Bacalaureat 2026, sesiunea de toamnă: subiectele și baremul la Istorie, publicate de Ministerul Educației
Indemnizația de dirigenție ar putea fi de 240, 360 sau 480 de lei net, pe trei niveluri
Bobi Simion, medalie de argint la Spokane, în drum spre Mondialele de la Pattaya