Un nou raport al Comisiei Europene privind folosirea inteligenței artificiale generative în educație aduce în atenție situația României, alături de o analiză mai amplă a modului în care tehnologia își face loc în școlile din Europa. Documentul, intitulat „Prieten sau dușman? Dovezi privind folosirea AI generativă în învățare și predare”, pornește de la o idee centrală: AI generativă poate sprijini progresul elevilor, dar rezultatele depind în mod esențial de felul în care este folosită.
Cadrul de politici privind AI în școli, la nivel european
Potrivit datelor colectate pentru anul școlar 2024-2025, majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au dezvoltat deja un cadru de politici la nivel înalt pentru integrarea inteligenței artificiale și a altor tehnologii emergente în educație. Concret, 19 țări dispuneau de un astfel de cadru, iar alte patru îl aveau structurat la nivel descentralizat.
Patru state membre nu aveau, la momentul colectării datelor, niciun cadru de politici la nivel înalt pe această temă: România, Luxemburg, Danemarca și Cipru. Raportul notează că acest tip de cadru poate oferi direcție și claritate profesorilor și elevilor, ajutând la o folosire mai structurată și mai benefică a instrumentelor AI în procesul educațional.
Un al doilea raport al Comisiei Europene, publicat în aceeași perioadă și dedicat educației digitale în școlile europene, confirmă tendința, menționând în aceeași categorie și Slovacia, unul dintre sistemele de educație din Belgia, precum și statele balcanice care nu fac parte din Uniunea Europeană.
Cum raportează elevii și profesorii din România folosirea AI
La nivelul Uniunii Europene, în medie, aproximativ 4 din 10 tineri cu vârste între 16 și 24 de ani declară că folosesc instrumente de AI generativă în educația formală. Există însă diferențe mari între state: în timp ce în Spania, Cehia sau Estonia procentul se apropie de 60%, în România doar aproximativ un sfert dintre tineri raportează acest lucru. Potrivit datelor Eurostat citate în raport, România se situează, alături de Polonia și Germania, printre țările cu cele mai scăzute procente din Uniune.
În ceea ce privește profesorii, studiul internațional TALIS 2024, citat de Comisia Europeană, arată un nivel redus de participare la programe de formare continuă pe teme de inteligență artificială, dar și un interes scăzut pentru astfel de formări, tendință valabilă pentru majoritatea sistemelor de educație europene. În România, doar 10% dintre profesori declarau, în 2024, că au participat la programe de formare pe teme AI și că resimt o nevoie ridicată de continuare a acestora.
Raportul subliniază însă un aspect important: chiar dacă participarea la formare este redusă, folosirea corectă a AI poate aduce beneficii reale profesorilor, de la reducerea timpului petrecut cu pregătirea lecțiilor, la sprijin în crearea de materiale didactice și în diminuarea sarcinilor administrative.
Folosirea corectă a AI, factorul-cheie pentru rezultate mai bune
Documentul Comisiei Europene insistă asupra unei distincții esențiale: atunci când elevii folosesc AI generativă pentru a-și aprofunda înțelegerea și pentru a-și completa cunoștințele, rezultatele la învățare tind să fie mai bune. În schimb, folosirea mecanică a informațiilor generate automat, fără o implicare activă a elevului, poate avea un efect invers. Această concluzie a fost confirmată și de rezultatele testării internaționale PISA din 2025.
Raportul recomandă, în acest context, investiții susținute în formarea profesorilor și în dezvoltarea unor politici clare de integrare a AI în școli, astfel încât tehnologia să devină un sprijin real pentru elevi și cadre didactice, și nu doar un instrument folosit la întâmplare.
Întrebări frecvente despre Inteligență Artificială
1. Câte țări UE nu aveau, în 2025, un cadru de politici pentru AI în educație?
Patru țări: România, Luxemburg, Danemarca și Cipru nu aveau un cadru de politici la nivel înalt privind integrarea AI în școli.
2. Câți tineri din România folosesc AI generativă în educația formală?
Aproximativ un sfert dintre tinerii cu vârste între 16 și 24 de ani, procent printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.
3. Ce arată raportul despre folosirea AI de către profesorii din România?
Doar 10% dintre profesori au participat la programe de formare pe teme AI și resimt nevoia continuării acestora, un nivel similar cu media europeană.
Foto: Frame Stock Footage /Shutterstock
Mi-am făcut un obicei din a spune cele mai crude adevăruri în glume și metafore. Poate că uneori acestea par a fi ascunse în spatele unei formule sofisticate, dar, în esență, sunt simple. Acest lucru este valabil...
Analiză FES: decalajul României față de media OCDE la testele PISA arată nevoia unor măsuri educaționale concrete
Gimnastica acrobatică românească, susținută la Campionatul Național de la Galați
Bursele elevilor cresc din anul școlar 2026-2027, iar cele sociale rămân și în vacanțe
Uniformele școlare obligatorii, adoptate de Senat: dezbaterea despre costuri și eficiență continuă la Camera Deputaților