Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a vorbit într-un interviu televizat despre modul în care anumite comportamente sociale, precum veniturile nedeclarate sau folosirea vizelor de flotant, influențează sistemul educațional românesc. Discuția a avut ca punct de plecare o dezbatere europeană privind limitarea accesului minorilor la rețelele sociale și la inteligența artificială în școli.
Regulile și respectarea lor
Întrebat dacă interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub o anumită vârstă ar fi o soluție eficientă, ministrul a atras atenția că simpla adoptare a unei reguli nu garantează și aplicarea ei. „Sigur că este bună o astfel de regulă, dar, dacă vom constata că un copil ia telefonul părintelui și intră pe rețeaua socială, nu înseamnă că am rezolvat problema, ci doar ni se pare că am rezolvat-o”, a explicat Mihai Dimian.
Potrivit ministrului, România se confruntă cu o tendință mai amplă de a nu respecta reglementările, fenomen pe care nu l-a întâlnit, spune el, în alte țări în care a locuit, precum Statele Unite sau Germania. El a legat această observație de fenomenul economiei gri și de veniturile nedeclarate.
Bursele sociale și veniturile nedeclarate
Referindu-se la numărul mare de dosare depuse pentru burse sociale, aproximativ 800.000, ministrul a sugerat că acestea nu reflectă întotdeauna venituri reale mici, ci mai degrabă venituri nedeclarate ale părinților. „Poate că nu toate reflectă veniturile scăzute ale părinților, ci veniturile nedeclarate”, a spus Dimian, adăugând că un fenomen similar poate fi observat și în cazul meditațiilor, dintre care puține sunt declarate oficial.
Ministrul a subliniat că neîncrederea în modul în care statul gestionează banii publici alimentează, la rândul ei, reticența cetățenilor de a-și declara corect veniturile.
Vizele de flotant și clasele supraîncărcate
Un alt exemplu adus în discuție a fost cel al vizelor de flotant folosite pentru înscrierea copiilor la clasa pregătitoare în școlile considerate mai bune. Potrivit ministrului, acest fenomen contribuie la apariția unor clase supraîncărcate, în paralel cu altele care au un număr redus de elevi, deoarece copiii sunt înscriși pe alte adrese decât cea reală a familiei.
„Este de înțeles că un părinte vrea o educație cât mai bună pentru copilul său. Dar încălcăm regula chiar de la începutul parcursului școlar”, a afirmat Dimian, comparând situația cu practica din Statele Unite, unde alegerea locuinței este influențată direct de calitatea școlii din zonă.
Digitalizare și competențe
Ministrul a mai vorbit despre contrastul dintre infrastructura IT bine dezvoltată a României și digitalizarea încă redusă a administrației publice. El a arătat că lipsa acestor instrumente digitale în viața de zi cu zi a elevilor și adulților se reflectă apoi în competențele digitale ale copiilor, chiar dacă țara are un număr important de specialiști în IT. Concluzia sa a fost că progresul în educație depinde de schimbări coerente în întreaga societate, nu doar în școală.
Pasiunile mele eterne sunt scrisul, cititul și comunicarea. Îmi place să mă exprim prin scris la fel de mult cum îmi place să am o discuție reală, autentică cu cineva. Mă bazez pe emoții în orice domeniu aș activa și cred...
PISA 2025: trei sferturi dintre elevii români cer ajutor când temele devin dificile
Premieră în educația specială: doi profesori la aceeași clasă, într-un program-pilot la Alexandria
Reguli noi pentru indemnizația tinerilor ieșiți din sistemul de protecție specială care studiază sau muncesc
Elevii cer consultare reală în dezbaterea despre uniforma școlară obligatorie