Obiective pentru un sistem educațional modernizat
Programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan include o serie de măsuri destinate reformării sistemului educațional din România. Printre acestea se numără regândirea normei didactice, actualizarea plății cu ora, ajustarea numărului de elevi la clasă, precum și revizuirea Evaluării Naționale și a admiterii la liceu. Documentul anunță și un nou format al bacalaureatului, care urmează să fie implementat din 2030.
O direcție importantă vizează revizuirea planurilor-cadru și a programelor școlare, cu accent pe programe naționale dedicate literației și numerației — competențe fundamentale pentru parcursul educațional al elevilor. Totodată, se propune creșterea componentei experimentale și practice a învățământului, prin dezvoltarea laboratoarelor și atelierelor, alături de o prezență mai accentuată a gândirii critice, a educației digitale și a utilizării responsabile a inteligenței artificiale în procesul de învățare.
Investiții mai mari în educație și cercetare
Una dintre țintele centrale ale programului este creșterea graduală a cheltuielilor publice pentru educație la minimum 6% din PIB, echivalentul a 15% din bugetul general consolidat. Pentru domeniul cercetării și dezvoltării, documentul stabilește un obiectiv de minimum 1% din PIB, o direcție menită să sprijine inovația și competitivitatea în plan educațional și științific.
Aceste angajamente indică o abordare pe termen lung, care urmărește nu doar ajustări punctuale, ci o consolidare structurală a resurselor alocate educației și cercetării în România.
Identificarea copiilor neșcolarizați, printre prioritățile sociale
Programul propune interconectarea Sistemului informatic al învățământului din România cu evidența populației, pentru identificarea mai eficientă a copiilor care nu sunt înscriși în sistemul de învățământ. În zonele considerate cu risc ridicat, se are în vedere dezvoltarea unor echipe comunitare integrate, care să sprijine direct familiile și copiii aflați în dificultate.
Parcursul educațional al elevilor urmează să fie monitorizat printr-un sistem integrat de management al informațiilor în educație, menit să ofere o imagine mai clară asupra nevoilor sistemului și să faciliteze intervenții timpurii acolo unde este necesar. Este o măsură propusă în programul de guvernare care vizează modificarea modului în care este definită și calculată activitatea didactică a profesorilor. Programul de guvernare prevede introducerea unui nou format al examenului de bacalaureat începând cu anul 2030. Documentul propune creșterea graduală a cheltuielilor publice pentru educație la minimum 6% din PIB. Foto: Riya Bartwal /ShutterstockÎntrebări frecvente despre Educație
1. Ce înseamnă regândirea normei didactice?
2. Când va fi implementat noul bacalaureat?
3. Ce procent din PIB se dorește alocat educației?
Deficitul de profesori la științe: Ministerul Educației caută soluții dincolo de salarizarea diferențiată
Fostul ministru al Educației: banii publici trebuie direcționați spre reforme reale, nu spre cheltuieli fără efect
Rezultatele PISA 2025: președintele cere investiții consecvente în educația din România
Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi.
Ca redactor,...
Trei gimnaste românce, în finalele Cupei Mondiale Challenge de la Paris
Consiliul Național al Elevilor cere dezbateri fără etichete ideologice în educație
Program de peste 1,21 miliarde de lei pentru prevenirea abandonului școlar, fără cofinanțare din partea școlilor
PISA 2025: trei sferturi dintre elevii români cer ajutor când temele devin dificile