Comasarea universităților din marile centre academice
Prima variantă discutată de ministru este unirea universităților de stat din orașele cu tradiție academică puternică, precum București, Cluj, Iași sau Timișoara. Potrivit lui Dimian, o astfel de comasare ar putea propulsa instituțiile rezultate direct în top 500 la nivel mondial, fără să fie nevoie de schimbări în activitatea de predare sau cercetare desfășurată în prezent.
Ministrul a subliniat însă că o asemenea decizie nu îi aparține și că întrebarea reală este dacă o astfel de reorganizare ar aduce beneficii reale pentru studenți, nu doar un loc mai bun în clasamente.
Universități de elită, după modelul Harvard sau Princeton
A doua soluție propusă este dezvoltarea unor universități de elită, cu un număr mai mic de studenți la licență și un accent mai puternic pe cercetare, similar modelului marilor universități americane. Ministrul a explicat că, spre deosebire de instituțiile românești, unde majoritatea studenților se află la nivel de licență, universitățile de top au o structură inversată, cu accent pe masterat și doctorat.
Dimian a precizat că profesorii din România nu sunt mai puțin pregătiți, ci sunt încărcați cu multe ore de predare la licență, timp care ar putea fi altfel dedicat cercetării. El a propus ca universitățile care ar reduce numărul studenților de la licență să primească o finanțare mai mare per student, pentru a nu fi penalizate financiar pentru această schimbare de strategie.
Institute de cercetare integrate în universități
A treia direcție prezentată de ministru vizează integrarea institutelor de cercetare în structura universităților sau finanțarea acestora pentru a-și crea propriile centre de cercetare. Ca exemplu, Dimian a menționat că la Cambridge activează aproximativ 3.000 de cercetători postdoctorali și tineri cercetători, în timp ce în întreaga Românie numărul acestora este de circa 300.
Potrivit ministrului, tocmai acești cercetători generează cunoașterea care se regăsește ulterior în articole științifice, citări și, uneori, în premii internaționale, iar diferența de resurse dintre universitățile românești și cele străine explică parțial decalajul din clasamente.
Ministrul Educației, Mihai Dimian, explică de ce nicio universitate românească nu apare în clasamentul Shanghai și propune trei soluții: comasarea instituțiilor din marile centre academice, universități de elită și integrarea institutelor de cercetare. Potrivit ministrului Educației, cauza este modul de organizare a sistemului universitar, nu nivelul de pregătire al profesorilor, cercetătorilor sau studenților. Trei direcții: comasarea universităților de stat din marile centre academice, crearea unor universități de elită cu mai puțini studenți la licență și integrarea institutelor de cercetare în universități. Ministrul propune o finanțare mai mare per student pentru instituțiile care aleg să scadă numărul studenților de la licență în favoarea cercetării.
Foto: Facebook Mihai DimianÎntrebări frecvente despre Mihai Dimian
1. De ce nu apare nicio universitate din România în clasamentul Shanghai?
Fostul ministru Daniel David: rezultatele PISA reflectă nevoia de a alinia predarea la gândirea specifică acestui test
Ministrul Educației: modelul japonez de curățenie în școli nu poate fi copiat direct în România
Fostul ministru al Educației: banii publici trebuie direcționați spre reforme reale, nu spre cheltuieli fără efect
2. Ce soluții propune ministrul Educației?
3. Cum ar putea fi sprijinite universitățile care reduc numărul studenților la licență?
Mi-am făcut un obicei din a spune cele mai crude adevăruri în glume și metafore. Poate că uneori acestea par a fi ascunse în spatele unei formule sofisticate, dar, în esență, sunt simple. Acest lucru este valabil...
Ministerul Educației cercetează sursele birocrației din școli, pentru a ușura munca profesorilor
Ministerul Muncii clarifică drepturile financiare majorate pentru elevii cu CES și handicap
Comisia Europeană cere statelor membre planuri clare de reformă în educație
Olimpiadele naționale vor fi găzduite de universități începând din 2027