IN ACEST ARTICOL:

Raportul internațional PISA 2025 aduce o imagine detaliată a modului în care elevii din România se raportează la învățare, la efort și la momentele în care întâmpină dificultăți. Potrivit datelor, 75% dintre elevii români cer ajutor atunci când temele devin dificile, procent aflat în linie cu media țărilor din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), unde aproximativ 77% dintre elevi recunosc același comportament.

Studiul, la care au participat 760.000 de elevi cu vârsta de 15 ani din întreaga lume, a evaluat atât competențele la Științe, Matematică și Citire, cât și abilitățile digitale și cunoștințele de limba engleză ca limbă străină. Din România au fost incluși 7.725 de elevi din 322 de școli, reprezentând aproximativ 76% din populația de tineri de 15 ani.

Cum cer ajutor elevii români atunci când întâmpină dificultăți

Datele arată că solicitarea de ajutor este o practică des întâlnită printre elevii din întreaga lume, fiind considerată o formă sănătoasă de învățare autoreglementată. În România, 75,3% dintre elevi apelează la profesori atunci când temele devin dificile, procent similar cu cel înregistrat în Irlanda, Italia sau Ungaria. În Republica Moldova, procentul ajunge la 78%, iar în state precum Qatar, Olanda, China sau Islanda depășește 80%.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice. Cercetătoare de la Universitatea de Vest din Timișoara: manualele românești nu îi pregătesc pe elevi pentru testele PISA Rezultatele PISA 2025 arată ce are de făcut România: specialiștii cer date, evaluare și sprijin diferențiat pentru elevi PISA 2025: Republica Moldova depășește Bulgaria la toate competențele evaluate. Unde situează elevii din România în clasament?

Elevii români se orientează frecvent și către colegi pentru sprijin: 82% dintre ei declară că apelează la colegi atunci când au dificultăți, un procent peste media OCDE și comparabil cu cel din Croația, Cehia, Qatar, Ungaria, Muntenegru sau Lituania. Cele mai ridicate valori la acest capitol se regăsesc în Japonia (85%), China (89%) și Singapore (90%).

Perseverența și curiozitatea, factori asociați cu rezultate mai bune la științe

Perseverența rămâne o dimensiune importantă analizată de PISA, măsurând modul în care elevii reacționează atunci când o sarcină devine dificilă sau plictisitoare. În medie, în țările OCDE, 61% dintre elevi spun că duc la bun sfârșit ceea ce încep, iar România se situează în jurul acestei medii, cu aproximativ 60%, valoare relativ stabilă față de PISA 2022.

PISA 2025: rezultate în scădere în Europa, timpul petrecut pe telefon, printre explicațiile invocate de miniștrii educației Coaliția pentru Educație cere un plan de recuperare pentru elevii cu decalaje de învățare, după rezultatele PISA 2025 Rezultatele PISA 2025: președintele cere investiții consecvente în educația din România

63% dintre elevii români afirmă că depun un efort suplimentar atunci când sarcinile devin dificile, un procent apropiat de tendințele generale observate în majoritatea sistemelor educaționale. Totodată, aproximativ o treime dintre elevii din țările OCDE recunosc că renunță la teme dacă acestea sunt prea lungi, tendință în creștere față de evaluarea anterioară.

Curiozitatea rămâne un punct forte pentru elevii români: 77% se declară curioși în legătură cu multe lucruri diferite, iar 74% spun că le place să descopere „cum funcționează lucrurile”, ambele procente apropiate de media OCDE. De asemenea, aproximativ 55% dintre elevii români se consideră mai curioși decât persoanele din jurul lor, procent aflat peste jumătate din eșantion și în creștere față de evaluarea din 2022.

PISA 2025: implicarea părinților poate face diferența a aproape doi ani de școală pentru copii Rezultatele PISA 2025 arată cea mai slabă performanță a României din ultimul deceniu USR propune un plan de măsuri pentru educație, după rezultatele slabe ale României la testele PISA

Mentalitatea de creștere și obiceiurile de studiu ale elevilor

61% dintre elevii români au o mentalitate de creștere, adică sunt convinși că inteligența poate fi dezvoltată prin muncă, efort și feedback, comparativ cu media OCDE de 69%. La nivel internațional, elevii cu o astfel de mentalitate obțin, în medie, scoruri cu 28 de puncte mai mari la științe față de cei cu o mentalitate fixă; în România, diferența este de 17 puncte.

Elevii români manifestă și un nivel bun de autoreglare a învățării: 45% spun că își planifică adesea sau foarte des modul în care abordează studiul, față de media OCDE de 37%, iar 53% verifică activ dacă au înțeles materialul studiat, comparativ cu 49% media OCDE. Aceste obiceiuri sunt considerate esențiale pentru dezvoltarea autonomiei elevilor și pentru capacitatea lor de a ști când și unde să caute sprijin.

Ministrul Educației analizează trei formule de plată pentru orele remediale de gimnaziu Educația, superputere economică: cât ar câștiga România dacă toți copiii ar atinge un nivel minim de competențe Mircea Miclea: elevii trebuie să înțeleagă la ce le folosesc cunoștințele dincolo de notă

Raportul PISA 2025 arată că trei sferturi dintre elevii români cer ajutor când temele devin dificile, iar curiozitatea și perseverența lor rămân apropiate de media OCDE, cu obiceiuri solide de autoreglare a învățării.

Câți elevi români cer ajutor când temele devin dificile, potrivit PISA 2025? 75% dintre elevii români cer ajutor atunci când temele devin dificile, procent apropiat de media OCDE de 77%.

Ce este mentalitatea de creștere măsurată în PISA 2025? Este convingerea elevilor că inteligența poate fi dezvoltată prin muncă, efort și feedback; 61% dintre elevii români au această mentalitate, față de 69% media.

Câți elevi participă la studiul PISA 2025 în România? Au participat 7.725 de elevi din 322 de școli, reprezentând aproximativ 76% din populația de tineri de 15 ani din România.

Andreas Schleicher, mesaj pentru profesorii din România: „Puteți crea excelență la scară largă” Uniforma școlară obligatorie: ce arată exemplele din Cipru, Malta, Franța și Marea Britanie Rezultatele PISA 2025: ce spune un expert în educație despre direcția școlii românești

Foto: T.Vyc /Shutterstock


Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi. 

Ca redactor,...

Abonează-te pe

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri