Primul studiu românesc despre creierul tinerilor excepționali arată că excelența are mai multe fețe

România are o tradiție solidă de performanță la competițiile internaționale de matematică, informatică, fizică, arte sau științe. Generații de tineri au urcat pe podiumuri mondiale și au demonstrat că rezultate remarcabile pot apărea încă din adolescență. Până acum, identificarea acestor tineri s-a bazat mai ales pe rezultate vizibile: premii, concursuri, recomandări ale profesorilor. O nouă cercetare realizată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României propune o schimbare de perspectivă, prin primul studiu sistematic despre profilul neurocognitiv al excelenței la tinerii români.

Cum arată creierul unui tânăr performant

Cercetarea a fost realizată pe membri ai campaniei naționale „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, adolescenți și tineri cu rezultate excepționale în educație, cultură, sport și inovare. Pentru analiză a fost folosită tehnologia qEEG (electroencefalografia cantitativă), o metodă care permite cartografierea activității electrice a creierului și identificarea unor modele asociate proceselor cognitive.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.

Școala rămâne instituția în care românii au cea mai mare încredere, arată un studiu recent

Studiu: Bunăstarea animalelor se vede în farfuria noastră - ouă mai gustoase și mai sănătoase de la găini crescute liber

Tuborg lansează campania ”NEneapărat” – un manifest pentru libertatea de a alege propriul drum, fără presiunea conformării

Concluzia principală este că excelența nu are o singură rețetă. Performanța nu poate fi explicată doar printr-un coeficient de inteligență ridicat, ci apare prin interacțiunea mai multor sisteme: capacitatea de analiză, memoria, autoreglarea emoțională, creativitatea, reziliența și adaptabilitatea. Studiul este descris chiar de autori drept primul răspuns empiric la lipsa unor date științifice pe această temă în România.

Trei tipare cognitive și douăsprezece competențe ale excelenței

Analiza a identificat trei modele principale prin care tinerii ajung la performanță. Primul, cu activare frontală dominantă, apare mai des la cei implicați în domenii STEM și este asociat cu planificarea și gândirea strategică. Al doilea, cu activare cerebrală mai difuză și echilibrată, se regăsește frecvent în domeniile artistice. Al treilea, asociat activării temporo-parietale, apare mai des în performanțele verbale și muzicale, unde contează procesarea limbajului și memoria auditivă. Concluzia este că nu există un singur „creier al geniului”, ci mai multe trasee cognitive posibile.

adidas lansează Hyperboost Edge, deschizând o nouă eră în alergarea urbană

Twix® lansează un nou sortiment cu aromă de alune de pădure

Regula simplă care ține durerile de spate sub control. 30 de minute jos, 15 minute în picioare

Pe baza datelor, cercetătorii au conturat un model format din 12 competențe asociate excelenței: înțelegerea informațiilor complexe, fluența verbală, gândirea strategică, metacogniția, memoria experiențială, integrarea informațiilor din surse diferite, gândirea spațială, stabilitatea emoțională sub presiune, reziliența, autoreglarea comportamentală, conștiința de sine și adaptabilitatea. Cercetătorii subliniază că aceste abilități nu sunt exclusiv moștenite genetic, ci pot fi dezvoltate prin educație de calitate, mentorat și exercițiu constant.

Un potențial național încă neexploatat

Estimările internaționale arată că între 3% și 10% din populație ar putea avea potențial pentru performanță excepțională. Aplicat la România, procentul ar putea însemna între 150.000 și 500.000 de copii și tineri cu aptitudini de nivel înalt, mulți dintre ei neidentificați și nesprijiniți la momentul potrivit. Studiul propune astfel trecerea de la identificarea talentului după apariția rezultatelor vizibile la descoperirea lui timpurie.

Hotă incorporabilă sau clasică? Ce nu îți spune nimeni când alegi pentru bucătăria ta

Cea mai vârstnică studentă din România a absolvit la 90 de ani la UBB Cluj

Elevă din Târgu Jiu, admisă la Yale cu bursă completă: „Vreau să mă întorc și să devin profesoară”

Rezultatele proiectului depășesc granițele țării: abstractul științific a fost elaborat conform standardelor internaționale și este inclus în strategia de reprezentare a României în rețelele europene dedicate copiilor și tinerilor cu potențial ridicat, printre care Conferința ECHA – European Council for High Ability. Este un pas către o educație bazată pe dovezi pentru tinerii cu aptitudini excepționale, nu doar spre recunoașterea celor care deja performează, ci spre înțelegerea mecanismelor care îi ajută să ajungă acolo.

Întrebări frecvente despre Excelență

1. Ce este studiul „Profilul Neurocognitiv al Excelenței în România”?

Este prima analiză sistematică realizată în România asupra mecanismelor cognitive ale tinerilor cu performanțe excepționale, folosind tehnologia qEEG pentru a cartografia activitatea electrică a creierului.

Obiceiuri banale care ne afectează creierul fără să ne dăm seama. Specialiștii avertizează asupra riscurilor ascunse Are doar 17 ani și a făcut ceea ce puțini adulți reușesc! Deian Pantiș a zburat singur peste Carpați și visează să piloteze Bullying-ul afectează aproape jumătate din elevii din România. Semnele pe care părinții nu ar trebui să le ignore

2. Câte tipare cognitive de performanță au fost identificate?

Cercetătorii au identificat trei tipare principale: unul cu activare frontală dominantă, întâlnit la tinerii din domenii STEM, unul cu activare difuză și echilibrată, specific domeniilor artistice, și unul cu activare temporo-parietală, asociat performanțelor verbale și muzicale.

3. Excelența este înnăscută sau se poate dezvolta?

Studiul arată că cele 12 competențe asociate excelenței nu sunt exclusiv rezultatul moștenirii genetice, ci pot fi cultivate prin educație de calitate, mentorat și exercițiu constant.

Povestea lui Laurențiu, tânărul crescut în sistemul de protecție care a impresionat la Bacalaureat: Fără muncă nu se poate

Ce ne spun cu adevărat rezultatele PISA: un apel la gândire critică în educație

Media 10 în liceu, la BAC, la admitere și la absolvire: povestea unui șef de promoție la Medicină

Carmen Olteanu

Ultima actualizare: 4 August 2026 @ 11:08

• 

Mai multe despre Carmen