România are o tradiție solidă de performanță la competițiile internaționale de matematică, informatică, fizică, arte sau științe. Generații de tineri au urcat pe podiumuri mondiale și au demonstrat că rezultate remarcabile pot apărea încă din adolescență. Până acum, identificarea acestor tineri s-a bazat mai ales pe rezultate vizibile: premii, concursuri, recomandări ale profesorilor. O nouă cercetare realizată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României propune o schimbare de perspectivă, prin primul studiu sistematic despre profilul neurocognitiv al excelenței la tinerii români.
Cum arată creierul unui tânăr performant
Cercetarea a fost realizată pe membri ai campaniei naționale „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, adolescenți și tineri cu rezultate excepționale în educație, cultură, sport și inovare. Pentru analiză a fost folosită tehnologia qEEG (electroencefalografia cantitativă), o metodă care permite cartografierea activității electrice a creierului și identificarea unor modele asociate proceselor cognitive.
Concluzia principală este că excelența nu are o singură rețetă. Performanța nu poate fi explicată doar printr-un coeficient de inteligență ridicat, ci apare prin interacțiunea mai multor sisteme: capacitatea de analiză, memoria, autoreglarea emoțională, creativitatea, reziliența și adaptabilitatea. Studiul este descris chiar de autori drept primul răspuns empiric la lipsa unor date științifice pe această temă în România.
Trei tipare cognitive și douăsprezece competențe ale excelenței
Analiza a identificat trei modele principale prin care tinerii ajung la performanță. Primul, cu activare frontală dominantă, apare mai des la cei implicați în domenii STEM și este asociat cu planificarea și gândirea strategică. Al doilea, cu activare cerebrală mai difuză și echilibrată, se regăsește frecvent în domeniile artistice. Al treilea, asociat activării temporo-parietale, apare mai des în performanțele verbale și muzicale, unde contează procesarea limbajului și memoria auditivă. Concluzia este că nu există un singur „creier al geniului”, ci mai multe trasee cognitive posibile.
Pe baza datelor, cercetătorii au conturat un model format din 12 competențe asociate excelenței: înțelegerea informațiilor complexe, fluența verbală, gândirea strategică, metacogniția, memoria experiențială, integrarea informațiilor din surse diferite, gândirea spațială, stabilitatea emoțională sub presiune, reziliența, autoreglarea comportamentală, conștiința de sine și adaptabilitatea. Cercetătorii subliniază că aceste abilități nu sunt exclusiv moștenite genetic, ci pot fi dezvoltate prin educație de calitate, mentorat și exercițiu constant.
Un potențial național încă neexploatat
Estimările internaționale arată că între 3% și 10% din populație ar putea avea potențial pentru performanță excepțională. Aplicat la România, procentul ar putea însemna între 150.000 și 500.000 de copii și tineri cu aptitudini de nivel înalt, mulți dintre ei neidentificați și nesprijiniți la momentul potrivit. Studiul propune astfel trecerea de la identificarea talentului după apariția rezultatelor vizibile la descoperirea lui timpurie.
Rezultatele proiectului depășesc granițele țării: abstractul științific a fost elaborat conform standardelor internaționale și este inclus în strategia de reprezentare a României în rețelele europene dedicate copiilor și tinerilor cu potențial ridicat, printre care Conferința ECHA – European Council for High Ability. Este un pas către o educație bazată pe dovezi pentru tinerii cu aptitudini excepționale, nu doar spre recunoașterea celor care deja performează, ci spre înțelegerea mecanismelor care îi ajută să ajungă acolo. Este prima analiză sistematică realizată în România asupra mecanismelor cognitive ale tinerilor cu performanțe excepționale, folosind tehnologia qEEG pentru a cartografia activitatea electrică a creierului. Cercetătorii au identificat trei tipare principale: unul cu activare frontală dominantă, întâlnit la tinerii din domenii STEM, unul cu activare difuză și echilibrată, specific domeniilor artistice, și unul cu activare temporo-parietală, asociat performanțelor verbale și muzicale. Studiul arată că cele 12 competențe asociate excelenței nu sunt exclusiv rezultatul moștenirii genetice, ci pot fi cultivate prin educație de calitate, mentorat și exercițiu constant.Întrebări frecvente despre Excelență
1. Ce este studiul „Profilul Neurocognitiv al Excelenței în România”?
Cea mai vârstnică studentă din România a absolvit la 90 de ani la UBB Cluj
Elevii au liber luni, 5 octombrie, de Ziua Internațională a Educației
România, aproape de absolvenți STIM de top, dar cu deficit de profesori la Matematică și Științe
2. Câte tipare cognitive de performanță au fost identificate?
3. Excelența este înnăscută sau se poate dezvolta?
Parcursul meu profesional și construirea adultului de azi au două mari crezuri comune. Cred aprig și de neclintit în puterea cuvântului scris și în valoarea intrinsecă a fiecărui om. Acest lucru m-a determinat să...
Siguranța elevilor: comenzile de mâncare online, o vulnerabilitate semnalată de Poliție
Elevii cer acces la psiholog fără acordul părinților: Cei mai sănătoși oameni pot avea nevoie de asta
Siguranța în școli, pe agenda dialogului dintre Ministerul Educației și comunitatea școlară
Studenți ieșeni, premiați la finala mondială Heart Hackathon din China