E ilegal sa scrii fictiune daca seamana cu realitatea?

multzm blanca...

ilsi...maine mami, episodul numarul parca 7..nu mai stiu exact...

da-mi 2-3 amanunte...cum a cunoscut-o nae pe prima sotie si unde???

cum a cunoscut-o nae pe mama ta si ce nume vrei sa-i dau...??
tutankhamon
Postat pe 4 Octombrie 2009 22:00
Asa e Ilsi. Imi place ce ai scris si tu dar asa cum s-a mai se poate dezvolta, cred ca ai retineri, ca in mintea ta ai vazut nuante care nu le-ai pus acolo...

Mi-ar placea si mie sa ma joc asa, dar cred c-ar avea un iz prea personal. Ma mai gandesc, totusi

blanca
Postat pe 4 Octombrie 2009 22:06
Tut, nu stiu cum a cunoscut-o Nae pe prima lui sotie, iar pe a doua cand ea s-a mutat in acelasi oras...el era fotograf in centru, iar ea avea casa aproape de centru...
sora_ilsi
Postat pe 4 Octombrie 2009 22:19
ha ha ha...in centru l-am pus deja ajutor la un atelier....undeva pe lipscani....in ciorna mea....he he..parca ti-am citit gandurile..si daca te scremi un pic si bagi niste dialoguri, sa stii ca iese si un roman....
tutankhamon
Postat pe 4 Octombrie 2009 22:23
Stiu, Tut, dar romanele se citesc mai greu...insa, ai dreptate...
sora_ilsi
Postat pe 4 Octombrie 2009 22:31
sorela,

"Tut, Iaso, ma uimiti.."

ba mami,eu ma pregateam sa-i fac lipeala lu' naica cu mamoanta ta,ii pusesem si un nume:lucretia.

dar stau mai retrasa,asa...ca vaz ca esti pe felie cu tutulica iti place stilul ei,eu sunt mai rea,mai dura nitel..mai pusa pe harjoneala d-aia adanca...

o las pe faraoanca sa dezvolte,ma mai bag si eu cand si cand..vedem noi...
iasomia
Postat pe 5 Octombrie 2009 16:53
..fictiune e..ca de aia se numeste asa pentru ca nu seamana cu realitatea...harry potter e fictiune...ca nu zboara nici o vrajitoare pe nici o coada de matura..in lumea asta...dar ceva care ar putea descrie..o realitate a vremurilor ei nu are cum sa fie fictiune...pe tema asta cu literatura tre sa recunosc ca nu stiu ce e legal si ce nu..adica bine probabil ca noi putem scrie orice..dar asta nu inseamna ca orice scriem poate vedea lumina tiparului..oricum.
garbo055472
Postat pe 5 Octombrie 2009 17:14
..hm nu stiu ce o sa ma fac cu nudismele de exprimare...
garbo055472
Postat pe 5 Octombrie 2009 17:18
Iaso, nu te lasa! Imi place cum scrie Tut pentru ca e mai in gandul meu, asa, dar sa stii ca voi lua de la toti si cred ca va iesi ceva super. Abia o astept pe prietena mea din Franta care e plina de idei si ma intreba mereu ce-am mai scris. Cand o sa citeasca minunatiile voastre va asigur ca va iesi o capodopera colectiva...
sora_ilsi
Postat pe 5 Octombrie 2009 23:24
garbo...472, ma bucur ca ni te-ai alaturat!
sora_ilsi
Postat pe 5 Octombrie 2009 23:26
De la: sora_ilsi, la data 2009-10-05 23:26:33garbo...472, ma bucur ca ni te-ai alaturat!

..multumesc pentru mesaj
garbo055472
Postat pe 5 Octombrie 2009 23:31
timpul trecea foarte repede. razboiul era acuma departe mult de capitala, si locuitorii orasului incepusera sa repare casele care mai puteau fi salvate dupa bombardamente. bucurestiul renastea. rand pe rand, ranitii din spital plecau acasa. care pe picioarele lui, care in carje, care in scaunul cu rotile.

reincepea viata si, odata cu ea, inflorea si dragostea dintre cei doi. mai ales ca, acum, nae nu mai era flacau. devenise barbat. se intamplase brusc, intr-o dupa-amiaza linistita. mergea pe holul spitalului si, la un moment dat, o usa se deschise si o mana il trase inauntru.

desi nae era total lipsit de experienta, ana il ajuta si il invata ce si cum sa faca, fara sa rada de el. avea el o vaga idee - ii povestise prietenul lui pe front, dar era pentru prima oara cand facea si el acel lucru care era atat de normal la varsta lui.

incepeau toate sa intre pe un fagas normal si firesc, mai ales ca primise incurajari intr-o dimineata din partea domnului colonel, care mirosise el, cam ce este intre cei doi tineri. ii placea si lui de ana - fata cuminte si harnica, frumusica si curatica.

intr-o zi, pe cand era in oras cu un comision de la domnul doctor, nae descoperi pe ulita cu magazine a bucurestiului - pe lipscani, un atelier foto dragut si cochet. ii ramasese sufletul si mintea acolo. pozele din vitrina aratau destul de reusite, cam tot asa cum le-ar fi facut si el.

apoi, dupa 2 saptamani, vazu un afis lipit la vedere intr-un colt al vitrinei. proprietarul cauta ajutor. un baiat care sa aibe ceva experienta la developat filme, care sa stie si cum sa vorbeasca cu clientii si care sa stea definitiv la el, caci asigura casa, masa si ceva salariu.

nae se gandi ca asta putea fi sansa lui de a-si implini macar dorinta de a lucra intr-un atelier foto daca nu putea, deocamdata, sa aiba el afacerea lui.

merse intr-un suflet la domnul colonel si cu grija si cu cuvinte alese, ii spuse despre ce era vorba. doctorul il asculta cu atentie. ii parea rau putin ca nae nu dorea sa ramana in spital, dar, pe de alta parte, dorea sa-l vada pe acest baiat ambitios gasindu-si rostul in viata.
tutankhamon
Postat pe 5 Octombrie 2009 23:46
sorela,poate nu ma las..
auzi..da' pretenara din franta nu are net?...
iasomia
Postat pe 6 Octombrie 2009 14:19
n-auzisi mami ca ele citesc in cuplu?... schimburi de pareri, de priviri, chestii...
zambil
Postat pe 6 Octombrie 2009 14:25
zapaceala,m-ai facut sa rad...
iasomia
Postat pe 6 Octombrie 2009 14:40
...sa fi fost asa, pe la craciun. in transee se lasase linistea si parca, nici infirmeria nu prea mai avea targa dupa targa la usa. doctorul Damaschin trecea doar printre paturile improvizate si mai scria cate ceva intr-un carnet. domnisoara ,cum o strigau bolnavii pe infirmiera balaie, il tot urmarea cu coada ochiului. ceva o intriga la acest barbat .

sa fi fost vocea guturala si puternica ca de tunet? sa fi fost privirea taioasa aruncata mereu pe sub sprincenile stufoase sau mersul apasat ,care te facea sa tremuri numai cand ii auzeai pasii?

ele- infirmirerile- se temeau de el. numai bolnavii il priveau ca pe singurul lor salvator.la ei nu tipa niciodata , la ei se uita altfel.

parca erau alti ochi ; ochi care linisteau, care intelegeau. si , glasul ii era schimbat.;nu mai era tunet era mangaiere, era soapta.

se surprindea de multe ori gandind la el. nici ea nu stia de ce .

ca , uite. chiar ieri, a tintuit-o cu privirea ca pe un fluture in insectar ; nu schimbase bine o fasa. simtise parca impunsatura de bold,drept in inima. cu barbia tremurand, incercand sa-si inece lacrimile ce incepusera sa tasneasca din ochi si cu maini nesigure , a inceput sa panseze din nou. nu putea. iar el, doctorul , statea in spatele ei, urmarindu-i miscarile. voia sa lase totul si sa fuga cand, mana lui ii prinse usor mana ei si cu un glas un ce nu i-l cunostea ii spuse lasa ca fac eu. mergi de de odihneste putin. "
plecase, dar nu a uitat.

de ieri, vorbele lui ii tot sfredelesc inima. nu-i simtise niciodata acea caldura in glas

de ce? il iubea? barbatul acesta pusese stapanire pe gandurile ei. sa fi fost doar razboiul sau e ceva ce nu putea contola?









si_totusi
Postat pe 6 Octombrie 2009 16:53
si_totusi, frumos!
AMELYY
Postat pe 6 Octombrie 2009 17:01
amely am eu ceva cu cel romantism desuiet . asa as visa sa fie cea viata
si_totusi
Postat pe 6 Octombrie 2009 17:04
tusel...
iasomia
Postat pe 6 Octombrie 2009 17:08
Nae se grabea-incet spre casa lucretiei,un pas inainte,doi inapoi.
-Doamne apara si pazeste! unde ma duc?
bun,copila asta vrea sa invete arta fotografica,i-am facut cateva portrete ,si cam atat.
ce am?de ce mi-e atat de bine cand sunt cu ea?de ce atunci cand ma gandesc la ea,lumea mea capata viata?bietul naica vorbea singur si gesticula pe strada ,sperand sa ajunga cat mai tarziu,sau sa nu ajunga deloc,ar fi vrut ca drumul sa nu se termine niciodata.

acum ce-i drept,e drept..lucretia era o fata plina de viata,cu suflet bun,dar era femeia pentru care barbatii ar fi facut crima la drumul mare,avea o scanteie in ea, ceva care nu se putea reda in cuvinte.
- e ca un baietoi-bombanii naica- un baietoi dulce,si zambii cald,asa cum nu mai zambise el din copilarie,de cand ii cumparase o matusa o masinuta cioplita in lemn,cu rotile vopsite in rosu...

apoi felul in care se juca lucretia cu vorbele il puneau pe jar,ii dadeau fierbanteli in noapte.
-uite ca recunosc,fata asta ma face sa ma simt bolnav,da' ce boala o fi asta ca tare e placuta ,placuta si dureroasa-isi spuse naica- in batista care si-o tragea nervos peste gura, ca sa-si astupe oftatul...

acum o saptamana cand a lasat-o sa se uite in aparat,in obiectiv,a intors capul spre el si i-a zis asa deodata:
-pe mine nu o sa ma cucereasca repede cel care imi va fi sot,domn naica,eu o sa-i vreau sufletul, nu trupul...
hodoronc-tronc!
ce avea fotografia cu vorba aia spusa intr-o doara a fetei?
asta nu pot sa pricep,trebuie sa beau ceva, ca sa ma calmez...
si intra grabit in carsma lu' fane.
-un rachiu,te rog..
ii spuse nae lu' o fata slabuta care spala podeaua...si din cand in cand isi stergea nasul pe maneca..
-ma auzi,fato?un rachiu aici!
fata se uita speriata la el, si o lua la fuga strigand la un mustacios chelios:
-nea costica! un rachiu la domn fotograf nae!
iasomia
Postat pe 6 Octombrie 2009 17:58
iasomic, nu vreu sa supar pe ilsi.nu mai scriu de nae dar , imi place lucretia ta.
si_totusi
Postat pe 6 Octombrie 2009 18:07
tusel...
iasomia
Postat pe 6 Octombrie 2009 18:10
mda, bunutza lucretia, promite.. auzi la ea, a dreacu faustina, vrea sufletu' omului...
zambil
Postat pe 6 Octombrie 2009 20:01
zambilu'

o sa ma inhib,moshule...
iasomia
Postat pe 7 Octombrie 2009 08:38
nae merse intr-un suflet la atelierul foto, dis-de-dimineata, de la prima ora. magazinul inca nu era deschis, iar afisul era inca la locul lui. isi aprinse o tigara, studiind cu atentie fotografiile din vitrina. erau poze cu tineri casatoriti, cateva portrete si 2-3 peisaje.

stinse tigara strivind-o langa rigola si vru sa se mai plimbe nitel pe strazile laturalnice, pana venea proprietarul atelierului. cand sa se intoarca, observa un barbat intre doua varste, imbracat intr-un costum simplu din stofa usoara, cu o servieta in mana. il vazu cum cauta in buzunar cheile de la usa si cum descuie cu gesturi usoare.

era cel ce detinea micul studio fotografic. dupa ce astepta cateva momente, nae intra fara graba pe usa care era jumatate din sticla. il vazu pe domnul panaitescu - asa scria pe diplomele de pe pereti - cum isi tragea manecile negre de protectie peste halatul de lucru.

il saluta si ii spuse de ce venise si pentru ce. domnul il asculta cu atentie si il intreba la final daca stia sa lucreze cu substantele folosite la developarea filmelor, daca stia sa transforme filmul in poze pe hartie si la cine mai lucrase.

nae incepu sa-i povesteasca de cele cateva luni petrecute la domnul gavrilescu. ii spuse toate etapele parcurse in ucenicia lui, de la stersul rafturilor de praf si mentinutul ordinii si pana la developarea unor poze importante. stia absolut orice despre substantele necesare, stia sa foloseasca aparatele si, in timp ce isi aducea aminte de aceste lucruri, ochii i se umplura de o lumina calda.

domnul panaitescu observa acest lucru si zambi in sinea lui. era al douazecilea baiat care venea sa se angajeze la el, cu mai multe sau mai putine cunostinte, dar era singurul care avea acel licar in priviri. si era singurul care isi dorea atat de mult acest post.

cand termina nae de spus tot ce credea el de cuviinta ca trebuia spus, avu parte de o surpriza. domnul cu care vorbise pana atunci il cunostea pe domnul gavrilescu. chiar foarte bine. avu o zvacnire de curaj si il intreba daca putea sa inceapa si cand.

pentru ca nae ii povestise de slujba de infirmier si de domnul colonel caruia ii era foarte indatorat pentru ce facuse pentru el, fotograful conveni cu baiatul ca acesta sa vina dupa masa de pranz. si, pentru inceput, urma sa lucreze 4-5 ore pe zi, intr-un fel de perioada de proba.
tutankhamon
Postat pe 7 Octombrie 2009 12:43
si_totusi e foarte frumos ce ai scris, dar chestia cu infirmiera ar putea face pe cineva cunoscut sa se regaseasca in personaj, ma gandesc eu, ca iar s-a regasit cineva in gigolo-ul din "Castele..." (incat mi-e si teama sa mai spun de unde erau), si ma ameninta ca ma da in judecata...Mai-mai, nici nu credeam ca atatia s-au ocupat cu asta pe acolo...vedeti:unde dai si unde crapa...
sora_ilsi
Postat pe 7 Octombrie 2009 23:10
De la: iasomia, la data 2009-10-06 14:19:11 sorela,poate nu ma las..
auzi..da' pretenara din franta nu are net?...


are, dar e f. ocupata si comunicam mai greu...am zis sa o initiez pe forum cand vine acasa, ca mai e putin...
sora_ilsi
Postat pe 7 Octombrie 2009 23:14
ilsi,

cum zici tu,lectura placuta.
iasomia
Postat pe 8 Octombrie 2009 08:33
muncea cu drag in atelierul foto. simtea ca, in sfarsit, facea ce-si dorea de mai mult timp. domnul panaitescu era un om bun, atent si intelegator. chiar il observase cu atentie cu vorbea cu clientii. avea un stil aparte de a se apropia de ei si de a-i castiga. si nae incerca acuma sa puna in practica atunci cand statea el sa primeasca comenzile.

domnul ii aratase si camerele unde avea el sa stea, in cazul in care nae se hotara sa locuiasca la el. in spatele atelierului erau trei camere. nu mari, dar curate. una chiar putea fi folosita ca si salonas de primit musafirii. langa ele era o bucatarie micuta, cu soba vesta si camara zidita.

toate camerele se deschideau intr-un hol mai lung, care, la capat, avea o alta usa ce dadea intr-o curte interioara. din acea curte se iesea printr-un gang lat si, pe o poarta mare, se ajungea intr-o straduta laturalnica. pe acolo venea masina de marfa care aducea bidoanele de substante si pachetele de hartie fotografica.

cu ana relatia mergea foarte bine. ieseau impreuna in fiecare duminica - atunci avea si nae liber de la atelier. inca nu il lasase niciodata sa o conduca acasa. parca ii era tema. parca fata ascundea un secret. gandurile astea il framantau un pic pe nae si se trezea gandindu-se la ana in timp ce statea in linistea camerei obscure, developand filmele.

erau multe filme, pentru ca patronul lui avea multi prieteni pasionati de arta fotografica. sub mainile lui nae foile albe de hartie fotosensibila prindeau viata si-si dezvaluiau secretele. femei cochete zambind sagalnic catre camera de fotografiat, fete tinere razand rusinate cu mana stransa la gura, tineri in camasi albe, imaculate, tarani la munca campului, peisaje diverse.

dar cel mai mult il soca filmul unui veteran de razboi, care devenise reporter la un ziar. un film intreg cu cladiri bombardate, cu copii plangand langa cadavrele parintilor, animale moarte langa haurile casacate in pamant de cate un obuz cazut.

tremurand, baga in aparatul de marit ultima coala si expuse ultimul cliseu al filmului. pe masura ce imaginea prindea contur, descoperi triumful vietii.....un manunchi de margarete isi inaltau capetele desupra marginii unui transeu.....
tutankhamon
Postat pe 8 Octombrie 2009 12:37
'Neata, fetele! Multam' fain pentru tot ce postati. Sunteti super! Azi plec la Brasov pentru 3 zile, la un congres. Daca postati, va citesc cand ma intorc...asta daca n-o sa fiti iar prea ocupate cu Iri si clonele ei, ca nici nu am putut urmari cate pagini s-au insirat pe topicul lui Ica2 care este o fata nemaipomenita, cu mult bun-simt(am vorbit cu ea in privat inainte de a pleca in concediu). O fi si ea speriata de enormitatile ce s-au scris pe topicul ei de n-a mai aparut...
Va pup, pe curand...
sora_ilsi
Postat pe 9 Octombrie 2009 12:28

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
"Pik-nik la marginea drumului" 119 De la: tutankhamon 18 Noiembrie 2009 00:47
poate ierta infidelitatea un barbat scorpion? 19 De la: garbo_4899 17 Iulie 2012 18:35
de ce inselam? 61 De la: adinagia 2 Martie 2012 21:25
Fara el,,,,,,,,,,,,incotro? 50 De la: ghelene_06 17 Februarie 2011 19:49
FRIZURA !! 2 De la: garbo_497815 8 Octombrie 2019 19:38
Setari Cookie-uri