vreau sa fiu libera

Sunt casatorita de 6 ani, avem un copil de 5. Foarte curand dupa casatorie au inceput niste manifestari ciudate din partea sotului, care au evoluat culminand cu venitul acasa baut, tipete, i juraturi. Am trait un cosmar, si totusi am sperat mereu ca el se va schimba, ca se comporta asa pentru ca nu a intalnit iubirea, a fost prost tratat, educat, etc. S-a intamplat in ultimul an sa fiu mai mereu plecata trebuind sa castig bani fiind unicul sustinator al familiei. El a ramas acasa sa aiba grija de copil si de mama. Amandoi am vrut sa plecam, eu am reusit el nu. E vorba efectiv de lupta pentru supravietuire. Dupa atata timp petrecut singura, imi vreau casa inapoi, noi locuind la mama, imi vreau viata inapoi. Nu mai doresc sa fiu jignita si nici sa tin seama de el in hotararile pe care le iau. As vrea sa divortez. Ce ziceti, e gresit ce fac? Am uitat sa spun ca am devenit o cicalitoare, ca acum nu numai el imi face observatie ci eu sunt aceea care ii atrag mereu atentia. Nu imi place ce am devenit si parca asta nu e si nici nu a fost casnicie.
Deliaaa
Postat pe 21 Iunie 2015 08:32
Si de ce trebuie sa intrebi pe un forum ? Ai dreptul sa faci ceea ce vrei. E viata ta , tu stii cum trebuie sa ti-o randuiesti. Mult succes si o zi cat mai buna.
Pareri si sfaturi o sa primesti cu nemiluita , ai rabdare sa se trezeasca lumea.
Rotty
Postat pe 21 Iunie 2015 08:49
Pentru ca nu sunt in totalitate hotarata si invart aceleasi ganduri, si acum am timp de citit si de scris, ca sunt iar plecata. Eu sunt singura care gandesc asa, din 2. De partea cealalta e multa "iubire".
Deliaaa
Postat pe 21 Iunie 2015 08:58
Daca-i "iubire" din aia cu injuraturi si scandaluri , mai bine lipsa...parerea mea.
Rotty
Postat pe 21 Iunie 2015 09:13
Draga mea Delada ti-a trebuit cam mult sa descoperi ca esti o femeie destul de puternica ca sa-ti iei viata si casa inapoi.
De ce a trebuit ca tu si copilul tau sa traiti intro atmosfera familiala viciata?
Probabil ca o sa-mi spui ca pentru copil, sa aiba si mama si tata. OK, dar ce exemplu a avut copilul tau in tatal lui? Un barbat care vine acasa pe 3 carari si
incepe sa injure?
Nu e tocmai un exemplu demn de urmat.
Pt. binele tau si al copilului cred ca ar trebui sa renunti la o astfel de casnicie.
Tommy_Boy
Postat pe 21 Iunie 2015 09:46
Am descoperit de mult. Numai ca o sa fie cu scandal, pentru ca el nu o sa vrea. Si nu vreau sa imi expun mama si copilul, mai ales copilul unui asemenea soc. Copilul s-a atasat de el de cand sunt eu plecata. Si as vrea sa aiba si sotul un mijloc de supravietuire. Altfel, o sa se intoarca mereu la mine, adica o sa imi bata la usa de cate ori ii va fi greu. As fi vrut sa il fac sa recunoasca ca a gresit, nu numai in cazul meu, sa pot vorbi cu el omeneste.
Deliaaa
Postat pe 21 Iunie 2015 10:16
Am sperat ca e o ratacire de moment, ca ii va trece. Si chiar i-a trecut un timp. Destul de scurt de fapt. Ma asteapta clipe grele si culmea nu vreau sa il vad umilit si vai de capul lui. Parca tot efortul meu a fost in zadar. Dar, daca asta vrea el, sau nu poate decat asa ce pot face eu?
Deliaaa
Postat pe 21 Iunie 2015 10:32
Da, am ajuns de mult sa il cunosc, e previzibil. Si am primit ajutor din partea familiei lui. Doar ca am obosit sa mai sper, sa mai las de las de la mine, sa fiu mereu atenta, sa am numai eu responsabilitate, sa incerc sa atenuez efectele comportamentului nostru in fata copilului. Ca de sters nu am cum acum. Copilul meu e foarte intuitiv, dar trebuie putin supravegheat, el ii da mana libera, ii face cadouri, il corupe. Ce l-am invatat eu incepe sa paleasca sau asa mi se pare mie. Imi trebuie mult curaj sa fac ceea ce trebuia sa fac de mult, si ar fi fost mult mai simplu. Da, eu nu am avut tata, si am vrut pentru copil un tata, si nu ma pot opri sa ma gandesc ca un tata e foarte important. Chiar daca ma despart tot el va fi tatal si acelasi exemplu va da.
Deliaaa
Postat pe 21 Iunie 2015 10:54
Vad ca nimeni nu comenteaza, tot cu gandurile mele raman. Acum e bine, luna asta, nu stiu insa ce va fi luna viitoare. O sa merg mai departe asa, cand n-o sa mai pot iar, o sa fac ceva.
Deliaaa
Postat pe 24 Iunie 2015 21:27
Vreau sa fiu libera...Dar,parca nu vreau...mai stau o luna,poate broasca se face print,daca mai suport...Si,ce comentarii mai vrei?! Ti-as recomanda un pic de psihoterapie,ca prin mintea ta sunt multe! În rest, stoicism si putere de a răbda,ca tot vrei sa fii libera!
Schmetterling
Postat pe 25 Iunie 2015 07:04
Delada, cred ca ceea ce ti se intampla tie, mai mult sau mai putin, se intampla in multe casnicii. Oamenii incep sa se poarte de parca si-ar fi dusmani! Cred ca sunt putine cupluri in care curge doar lapte si miere. Pe langa asta, tu nu ai o comparatie cu altcineva in fara de sotul tau. Stiu cazuri in care dupa o experienta cu alt barbat, sotia respectiva a constatat ca sotul ei era mult mai bun, mai intelegator, mai devotat, etc... Inteleg ca nici tu nu esti prea pacifista. Bine, nu trebuie sa te lasi calcata in picioare, dar conteaza cum iti spui parerea (tonul) si mai ales momentul. Nu-ti spun noutati. Si cred ca odata ce ti-a intrat in cap ca nu -ti este bine, o sa fii nefericita pana cand o sa-ti limpezesti singura gandurile. Dat fiind ca esti in strainatate, ai o pauza de care poti profita ca sa te gandesti ce poti face.
Miafarow
Postat pe 25 Iunie 2015 10:42
Poate ar trebui sa incerci sa-l ajuti sa-si gaseasca si el un loc de munca, probabil si el e in depresie, nu crezi? Care om pe lumea asta se simte bine fara un servici? E POSIBIL SA SIMTA TOTAL NEFERICIT SI INUTIL. Apoi veti putea hotari amandoi ce e mai bine de facut, cand va aflati pe aceleasi pozitii, zic eu.
Nu te pripi, poate el are nevoie de ajutorul tau acum. V-ati casatorit pentru a fi impreuna la bine si la greu. Acum e greu si tu ce faci? Dai bir cu fugitii?
Mai gandeste-te, Delada. Incearca sa il ajuti. E momentul sa arati ca iti stii respecta juramintele de iubire dacute cand v-ati casatorit.
Numai bine...
MissWrong
Postat pe 25 Iunie 2015 12:04
Daca e vorba de mama ta, ea va intelege daca vrei sa te muti in alta parte. Daca e mama lui, poti avea o problema: sotul tau sa nu doreasca sa se "rupa" de ea, de traiul relativ comod alaturi de ea in absenta ta. Ai o problema cu care multe se confrunta. Iti sugerez sa il anunti intr-un fel sau altul ca ai neaparata nevoie sa discuti cu el probleme serioase de care depinde viitorul vostru ca familie. Gaseste momentul potrivit ca sa poti discuta linistita, fara alte urechi, fara jigniri, fara reprosuri si fara nervi. Descrie-i exact ce ai in suflet (fara nici o referire la persoana lui), faptul ca situatia asta este prea mult pentru tine si intreaba-l ce solutie vede ca e cea mai buna ca familia voastra sa mearga. Intreaba-l daca este dispus sa isi asume responsabilitatile ce ii revin ca si sot si sa contribuie la bunastarea familiei cum ar trebui sa faca un om normal. Spune-i si ca iti e foarte greu sa iti sustii singura familia si nu o data te-a tentat ideea divortului din cauza faptului ca te simti folosita. Poate ar fi o idee buna sa plecati toti trei acolo unde esti tu si sa trudeasca cot la cot cu tine. L-ar mai aduce cu picioarele pe pamant.

Si in cazul vostru, ca si in foarte multe familii, s-a intrerupt comunicarea intre voi, ceea ce a dus la o scindare din mule puncte de vedere: fizica, sentimentala, chiar psihologica. Nu e totul pierdut, daca inca il mai iubesti, dar trebuie neaparat sa discuti cu el foarte serios si daca problema nu se remediaza vei decide atunci ce vei face. Tine minte ca schimbarea nu va fi peste noapte si iti va mai trebui rabdare, Succes!
angel_forever
Postat pe 25 Iunie 2015 18:09
O sedinta de psihoterapie cred ca mi-ar prinde bine, poate mai multe. Am un fel de fantezie, ca sa zic asa, fara alti barbati sau fara barbati, sa fiu undeva unde sa ma simt in siguranta, macar cateva zile. Undeva unde nu ma cunoaste nimeni, unde nu ma intreaba nimeni de nimic si nimeni nu vrea nimic de la mine. Sa zac fara sa ma gandesc la nimic. In ultimul timp s-a mai atenuat, caci am parte de izolare chiar daca nu intreaga zi, si nu pot sa zac, imi gasesc mereu ceva de facut si imi caut mereu motive sa nu raman singura cu mine.
Deliaaa
Postat pe 27 Iunie 2015 16:01
De la: MissWrong, la data 2015-06-25 12:04:22 Poate ar trebui sa incerci sa-l ajuti sa-si gaseasca si el un loc de munca, probabil si el e in depresie, nu crezi? Care om pe lumea asta se simte bine fara un servici? E POSIBIL SA SIMTA TOTAL NEFERICIT SI INUTIL. Apoi veti putea hotari amandoi ce e mai bine de facut, cand va aflati pe aceleasi pozitii, zic eu.
Nu te pripi, poate el are nevoie de ajutorul tau acum. V-ati casatorit pentru a fi impreuna la bine si la greu. Acum e greu si tu ce faci? Dai bir cu fugitii?
Mai gandeste-te, Delada. Incearca sa il ajuti. E momentul sa arati ca iti stii respecta juramintele de iubire dacute cand v-ati casatorit.
Numai bine...



Saracutzul... De la depresie i se trage vine acasa beut si pus pe scandal ? Sau asa se trateaza ? Poate ca de aia sunt pline crasmele...se trateaza oamenii de depresie sarmanii.
Rotty
Postat pe 27 Iunie 2015 16:39


Recunosc ca situatia ta e al naibi de nasoala. Nu sunt asa de optimist ca sa cred in vre-o schimbare la sotul tau, chiar daca o sa aveti cine stie ce discutie serioasa. Tot ce ne-ai scris de el este in sangele lui, nu-l va schimba nimic pentru restul din viata lui si-ti va amara mereu si viata ta. Si a copilului care creste fara mama lui. Faptul ca muncesti departe de casa nu-ti lasa nici timp sa te ocupi de tine, de facto de problemele pe care ni le-ai scris. Nu stiu daca sedinte de psihoterapie te vor ajuta, tu ai marele ghinion ca ai gasit asa barbat care te-a scos din echilibru tau de femeie puternica. Si chestia asta care ai scris-o: "imi gasesc mereu ceva de facut si imi caut mereu motive sa nu raman singura cu mine." n-o sa te ajute cu nimic, pentru ca daca o sa speli vasele sau o sa stergi mereu praful sau orice alta ocupatie... tot singura cu tine ramai ! Tie iti trebuie tocmai sa nu ramai singura cu tine, sa fi cu cineva care sa-ti asigure siguranta aia care ti-o doresti, chiar barbat find, numai ca barbati din astia nu prea se gasesc pe rafturile de la supermarket ! Pacat ca esti in situatia asta. N-o meriti. Faptul ca ai gresit in alegerea partenerului de viata, asta nu inseamna sa fi pedepsita asa aspru, chiar daca asta e ceva obisnuit in societate. Din pacate... Nu, nu fi singura, gaseste-ti pe cineva fie el si un caine sau o pisica... atata timp cat esti printre straini sau chiar o colega de lucru ceva, eu nu-ti cunosc conditile acolo in strainatate, dar imi inchipui ca mai sunt si altii, altele, in situatii asemanatoare cu a ta. Tu trebuie sa te descarci cumva, lasa psihiatru ca nici nu sti pe mana cui intri. Poate si discutile astea aici pot sa te ajute, sunt multe persoane aici pe forum dragute, inteligente, cu ceva experienta in viata si care pot intr-un fel sa te faca sa te simti mai bine. "Libera" esti... intr-un fel, dar mai esti si prizoniera (nu vreau sa zic a soartei, pentru ca eu nu cred in ea...) vietii tale, cu problemele ei. Din pacate....

barboneli
Postat pe 27 Iunie 2015 16:51
Miafarow, niciodata nu am fost dusmanul sotului meu. Pur si simplu imi e mila de el, o data, de doua ori, de mai multe ori. Acum imi e mila pentru ca in prima faza mi-a fost frica, in faza in care au inceput problemele noastre. Frica pana atunci nu mi-a fost niciodata de un om, poate de alte bazaconii de prin filmele de groaza. Am simtit ca raul exista si e chiar langa mine. Si pentru ca nu am facut nimic atunci, aveam copil mic, si am continuat sa traiesc langa el,parca eram paralizata, ceva ciudat s-a intamplat cu mine. M-am dedublat, am invatat sa spun si sa fac niste lucruri in care nu credeam, doar ca sa fie bine, in timp ce o parte din mine astepta un moment oportun sa ma eliberez. Asta era starea mea atunci. Acum imi dau seama ca am trait ignorandu-ma pe mine, am uitat cine sunt. Nu mai eram eu, simteam ce simtea el, bucurie, durere, si ale mele si ale lui, dar el bucurii nu prea avea, am invatat sa nu ma mai mandresc cu mine, caci il deranja, imi dadeam aere. Toate astea au durat pana am ramas amandoi fara servici. Atunci cand eu a trebuit sa plec, m-a ajutat, a fost langa mine, dragut, atent, asa cum stia sa fie cand nu era bantuit de proprii demoni ca sa zic asa. Nu am reusit sa i gasesc si lui servici, desi plangeam in fiecare noapte, nu de dorul lui ci de dorul copilului. Cat am fost plecata s-a comportat cu mama mea, ca de ea e vorba, cum s-a comportat cu mine, adica ea era de vina de toate nenorocirile din viata lui. Cu mine vorbea frumos la telefon. Pe scurt, acum nu mai e ce a fost, chiar si cu mama s-a schimbat, eu din cauza distantei incet, incet am regasit parti din mine. Si intr-o zi am realizat ca eu in sinea mea ma consider singura, si ca ceea ce spun despre faptul ca sunt maritata si sotul meu si bla, bla, bla nu e decat un rol. Pentru ca sotul meu era, asa cum a fost mereu, o grija in plus, un motiv de neliniste, si o problema cu care mereu trebuia sa o iau de la capat, sa vorbim aceleasi vorbe si sa ne cioc im de aceleasi probleme. Scriu foarte mult si nu reusesc sa pun punctul pe i. Adica in aceasta dedublare a mea, la un moment dat mi-am zis, nu se poate, eu am vazut ceva la omul asta, nu pot renunta, nu sunt o victima,. Si incet, incet, am inceput sa il cunosc, sa descifrez o parte din motivele comportamentului lui, si sa am o oarecare influenta, sa fiu ascultata pana la urma. Plecata fiind, mi-am iesit din mana, si qm inceput sa ma intreb daca asta imi doresc de la viata mea. Sau cum o sa fim dupa inca 10 ani sa zicem. Exista inca multe fire care ma leaga de el, fire invizibile si perverse intr-un fel, pentru ca nu sunt ceea ce ar trebui sa fie. Si am momente, ca acela cand am scris acest subiect, cand totul mi se pare clar si limpede, numai ca sunt momente. Scriu aici pentru ca vreau sa scap de aceasta dedublare, vreau sa scot la lumina tot ce e negru si urat,adevarat sau doar asa simtit de mine, poate asa nu va mai actiona asupra mea fara sa imi dau seama. Am ajuns la concluzia ca nu e bine sa tii dureri in suflet, chiar daca altii rad de tine, cand ti le expui.
Deliaaa
Postat pe 27 Iunie 2015 17:03
Si daca ar accepta sa vorbeasca cu mine, el sotul meu, nu ajungeam sa scriu pe forumuri viata mea personala. Dar nu vrea, doar daca deschid subiectul, un subiect in care se pare ca eu as avea o problema sau o nemultumire, pleaca sau incepe sa tipe la mine, sa imi faca observatii despre lucrurile pe care nu le-am facut eu bine si cum de indraznesc sa fiu nemultumita. Si despre sugestia cu un alt barbat. Da, m-am gandit si eu, adica m-am gandit ca as putea sa cedez la propunerile unui barbat. Totul are un inceput, numai ca eu sunt obisnuita sa ma controlez si sa fac ceea ce este moral. Chiar am incercat, numai ca toata viata mea si modul de a gandi sunt impotriva acestui lucru. Si daca vreau sa divortez, un motiv in plus este acesta, ca in 10 ani o sa ajung ca in zicala aia sau ce e"el betiv si ea curva.
Deliaaa
Postat pe 27 Iunie 2015 17:21
Nimic din ce ai scris nu este de ras. Este o chestiune foarte serioasa. Un alt lucru pe care l-am observat la unii barbati este ca isi ridica propriul copil impotriva sotiei ca sa isi acopere sentimentele de vinovatie. Si bietul copil este atat de confuz incat nu poate vedea limpede lucrurile. Asta s-a intamplat si in cazul tau. Nu pe fata ci sub forma de tratament preferential pentru el in defavoarea ta, fara a uita sa scoata in evidenta ca tu nu ai vreme niciodata pentru el si copilaria lui. Copilul poate nici nu e constient de asta si deocamdata nu a reactionat, dar in cazul unei confruntari fata in fata vei fi surprinsa sa vezi ca ii ia apararea tatalui sau. Si inca un lucru: nu ar fi mai bine sa se mute de la mama ta, cu atat mai mult cu cat o trateaza deplorabil? Cu copil sau fara. Oricum singur nu va fi in stare sa il creasca sau sa il educe, cu siguranta ii va fi mai usor sa il lase mamei tale. Poate ar fi o idee buna sa il duci cu tine. Nu cunosc situatia ta din strainatate, dar ar fi pentru el o experienta noua si, cine stie, va dori sa ramana cu tine acolo. Caz in care nu ai mai avea de ce sa iti faci probleme de sotul.
angel_forever
Postat pe 27 Iunie 2015 17:31
O idee excelenta, asta am vrut si eu, sa il iau cu mine. Dar nu am reusit pana acum in principal din cauza finantelor, caci aveam datorii la banca si sunt singura care castiga bani. In viitor asta planul. S-a prelungit cam mult aceasta situatie, si mama nu mai poate. De aceea am picat asa, ca se strange latul, in jurul meu, sau in jurul nostru, nu stiu.
Deliaaa
Postat pe 27 Iunie 2015 17:53
Nu sunt functionar bancar, dar stiu ca exista posibilitatea reesalonarii imprumutului sau chiar a refinantarii lui. Poate ar fi bine sa discuti cu cei de la banca posibilitatea asta. Pentru puiul tau situatia e delicata, dar posibilitatea de a merge in strainatate este ceva foarte tentant pentru cineva de varsta lui. Si foarte de folos pentru voi amandoi.
angel_forever
Postat pe 27 Iunie 2015 18:35
Da, asta a fost planul meu,cum am mai spus s-a dovedit a fi mai greu decat imi imaginam, ca de obicei. Eu o sa fac tot ce pot.
Deliaaa
Postat pe 27 Iunie 2015 19:03
Iar in privinta barbatilor. Cred ca m-am pripit cu zicala aceea. Vreau numai sa spun ca simt nevoia sa fiu protejata, poate chiar de un barbat, acela ar trebui sa fie in primul rand tatal meu, sau ar fi trebuit sa fie, caci au fost destule momente in viata mea cand ar fi trebuit sa ma simt protejata. Eu m-am bagat in asta, eu trebuie sa gasesc solutie. Nu as indrazni sa cer altcuiva, fie femeie sau barbat sa ma scoata din chestia asta. Daca va exista un alt barbat in viata mea, va fi din alte motive, nu pentru ca sa ma ascund in spatele lui de faptele mele.
Deliaaa
Postat pe 27 Iunie 2015 19:36
Barbatii cavaleri sunt cam pe cale de disparitie, si aia care sunt cred ca sunt insurati. Nu vreau sa ma protejeze nimeni, vreau sa iau decizia corecta si sa fac cea ce trebuie la momentul asta si cel viitor. Si daca voi face ceea ce trebuie voi sti cum si ce sa fac la momentul oportun, cu barbat sau fara. Asta e tot si de aceea ma tot framant.
Deliaaa
Postat pe 27 Iunie 2015 20:14
" Vreau numai sa spun ca simt nevoia sa fiu protejata,..."
" Nu vreau sa ma protejeze nimeni,..."

Acum hotareste-te odata ! Ba protectie ba nu protectie , ba vrei sa divortezi ba il iei cu tine in strainatate... Avea dreptate Fluturasa cand o zis ce-o zis.
Rotty
Postat pe 28 Iunie 2015 05:46
Da, asa e, ma duc si ma intorc. Poate cineva sa ma protejeze fara sa se implice? Nu! Si oricum nu exista cinevaul ala, postarea mea nu inseamna, sariti, protejati-ma saracuta si neajutorata de mine. As fi vrut ca scriind si citind aici sa imi dau seama cat de cat de implicatiile actiunilor mele, despartire sau mers inainte. Acum mi se pare de exemplu ca aceste ganduri ale mele sunt o izbucnire de egoism, unde e viata mea, o irosesc, etc. L-am zugravit in negru pe, ca orice om are si parti bune. Si dupa ce imi trece disperarea apare imcet, incet o speranta. Poate nu e chiar asa rau, poate nu am facut destul, daca s-ar schimba mediul de viata ar fi altceva. Sunt niste ani din viata mea in care au fost si clipe frumoase cu care voi ramame indiferent ce s-ar intampla. Acum este bine cum am mai spus si dupa ce postez pe aici ce grozavii am trait eu, ma suna sotul,care e afara cu copilul, la joaca, sau tocmai a terminat de facut mancare.Chestia asta cu injuratul si bautul nu e permanenta, e ciclica; cel mai rau a fost la inceput cand nu stiam ce se intampla si am pus la suflet tot. Am citit pe site diverse subiecte, cu inselatul, cu multe. Chestia cu despartitul m-a ajuns din urma, fiind un gand al meu ascuns undeva mult timp, acum a avut conditii sa se manifeste, sa il constietizez. Intre timp s-au intamplat lucruri si bune si rele. Daca aveam puterea sa tai in carne vie, o faceam de atunci si nu ma mai uitam inapoi. Nu am facut-o si acum e diferit. Mi se pare mai usor sa incerc aici sa ii gasesc ceva, sa isi faca un servici, un rost. Altfel pit pune problema si sa ii spun de exemplu, nu mai pot sa fiu cu tine. Eu plec. Fara sa aduc neaparat vorba de cauze si alte chestii. In situatia actuala, asa cum stam noi acum nu pot sa fac asta.
Deliaaa
Postat pe 28 Iunie 2015 09:45
De la: delada, la data 2015-06-28 09:45:44Da, asa e, ma duc si ma intorc. Poate cineva sa ma protejeze fara sa se implice? Nu!


Tu eşti singura în măsură să decizi ce vei face.....dar scuze vei găsi destule.... Eu cred că încă nu ţi-a ajuns cuţitul la os.... când o să ajungă, peste ceva ani încolo, o să deschizi alt subiect şi o să scrii, o să te întrebi de ce n-ai plecat când ai avut ocazia. :)

Ce mi se pare interesant, este că sunt foarte multe femei care fac aşa....tărăgănează lucrurile....sperând că x se va schimba, dar astea sunt doar speranţe inutile. Niciun om nu se schimbă doar pt că vrea cineva. Se schimbă doar dacă vrea respectivul.

Sunt şi bărbaţi aşa, eu am fost cândva aşa, adică o perioadă am crezut că oamenii se schimbă dacă le spui ce te deranjeajă, dar în final am înţeles că nu se schimbă decât dacă vrea respectivul / a. Am tărăgănat lucrurile şi în final, tot eu am fost care a sperat inutil. .)

Aşa că, numai tu ştii ce trebuie să faci. Pune cap la cap toate faptele, cele bune pe o parte şi cele rele pe de altă parte, şi decide-te. Numai tu poţi hotârî ce să faci, nimeni altcineva nu poate decide în locul tău.

De exemplu, eu n-aş suporta să stau cu cineva care bea. Dacă mai face şi scandal, şi mai rău.
VasileDinNuc
Postat pe 28 Iunie 2015 10:16
De la: Rotty, la data 2015-06-27 16:39:07Saracutzul... De la depresie i se trage vine acasa beut si pus pe scandal ? Sau asa se trateaza ? Poate ca de aia sunt pline crasmele...se trateaza oamenii de depresie sarmanii.


Aşa este, rotty... Oamenii se duc să se trateze.... Anul trecut mi-a zis cineva o chestie interesantă : a plecat de dim pe la 7.30 de acasă cu maşina, la lucru, şi, la ieşirea din sat, bodega era plină de beţivii din sat, care beau deja. Şi se mira omul, cum de beau aşa dimineaţă, şi, mai ales, cu ce bani....
VasileDinNuc
Postat pe 28 Iunie 2015 10:22
Delada, in mintea ta e mare amestec,plus combinatia cu inima...haos! Fara nicio supărare,nu ti spun cu nicio răutate, insa esti intr un zbucium mare si e foarte greu sa fii in stare sa fii ratională sau logica.Te imbeti cu niste momente bune, insa nu acestea te au adus in starea asta, ci cele rele,care sunt cam multe si prea rele..Eu nu accept sa mi vorbeasca mai răstit sau chiar calm,insa sa-mi transmită ceva negativ, d-apoi sa ma mai si bată! Si,ii găsesti scuze,de fapt tie iti găsesti,te consideri prea slabă sa iei atitudine.De ce il cari?! Daca el nu are nicio ambitie pt el,un pic de orgoliu, spre a-si sustine familia??? Femeie buna,sincer, ceva nu e ok la tine in minte.Nu spun ca e usor sa lasi toti anii,tot ce a fost, ca bun sau rău,ca...nu stiu pe ce considerente se sta intr o căsnicie de ....dar nu ai cu cine! Iti doresc multa putere,întelepciune si incearca,prima data sa ti dai tie de cap..esti confuză.Liniste multa si un viitor mai bun!,
Schmetterling
Postat pe 28 Iunie 2015 12:26
Multumesc pentru sfaturi! Cred ca Vasile din Nuc are dreptate si nu mi-a ajuns cutitul la os. Am gasit mereu resurse de a merge mai departe. Nu am ajuns la fundul sacului dar nici mult nu mai e. Nici eu nu am permis, si nu permiteam, dar ce poti face cand omul de langa tine se transforma in ceva total diferit? De ce am stat? Din incapatanare prosteasca. De i jurat nici nu mai vorbesc. De ce mi se par acum toate astea atat de firesti? Pentru ca le-am suportat si au devenit banale si daca accept ca am gresit ma simt ingrozitor si inutila si proasta. Totul trebuie sa vina din interiorul meu, acum nu mai este nici pe departe ce am povestit eu, asta e problema. El se fereste de mine, ma asculta, nu mai bea asa mult, nu mai injura nici pe mine nici pe mama. I-am dat ultimatum, si cat timp se tine de cuvant trebuie sa ma tin si eu de cuvantul meu.Asa am fost eu de mica, mama ranitilor, nu o fac special pentru el, dar o fac prima oara pentru cineva apropiat mie. si care ma poate afecta. Uffff si cata dreptate aveti, Daca ar fi vorba despre alta persoana si nu despre mine la fel as gandi. Cam asta e, ca de liniste nu stiu daca o sa am parte. Inca o data, va multumesc pentru pareri.
Deliaaa
Postat pe 28 Iunie 2015 14:30

Recomandari

SubiectMesajeUltimul Mesaj
Divortul.......o decizie greu de luat! Ce sa fac?12De la: ANTA 5 Iulie 2009 16:37
Dl.Columbeanu versus D-na Columbeanu97De la: dor72 15 Aprilie 2011 18:19
divort - partaj 17De la: garbo171197 8 Octombrie 2010 23:54
Indaratul unui divort0De la: 22 Iunie 2009 12:09
de ce unele posturi de tv refuza postatorii vechi?16De la: elodia 8 Aprilie 2010 19:01
Setari Cookie-uri