Mănăstirea Putna - Lăcașul de cult construit de Ștefan cel Mare în inima Sucevei

Fondată în anul 1466 și sfințită trei ani mai târziu, Mănăstirea Putna a fost concepută de Ștefan cel Mare nu doar ca un lăcaș de cult, ci și ca o fortăreață spirituală și culturală. Domnitorul a ales acest loc retras din Obcinele Bucovinei pentru a crea un centru monastic care să reflecte grandoarea și pietatea domniei sale.

De-a lungul secolelor, Mănăstirea Putna a devenit un simbol al rezistenței și continuității românești, supraviețuind invaziilor, cutremurelor și incendiilor. Ea a fost martora unor momente cruciale din istoria Moldovei și a României, păstrând vie memoria lui Ștefan cel Mare și a altor figuri istorice importante.

Semnificația istorică a Mănăstirii Putna este strâns legată de personalitatea lui Ștefan cel Mare. Domnitorul a ales acest loc nu doar ca centru spiritual, ci și ca necropolă pentru sine și familia sa. Astfel, mănăstirea a devenit un loc de pelerinaj și de comemorare a marelui voievod, consolidându-și statutul de simbol al identității naționale române.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice. Cântarea care vindecă inima – Corul maicilor de la Mănăstirea Paltin Petru-Vodă Lucruri surprinzătoare pe care nu le știai despre Castelul Peleș: Cu siguranță nu știai aceste lucruri despre Castelul Peleș Caravana Creștină 2025” – Ediția a doua a turneului de muzică bizantină, cu tema „Rugăciune și Tămăduire” începe la Constanța

În prezent, Mănăstirea Putna continuă să fie un important centru de spiritualitate ortodoxă, atragând anual mii de pelerini și turiști. Ea reprezintă o punte între trecut și prezent, păstrând vie tradiția monastică și oferind vizitatorilor o experiență unică de comuniune cu istoria și spiritualitatea românească.

Arhitectura și arta Mănăstirii Putna

Mănăstirea Putna se remarcă prin arhitectura sa impunătoare și prin bogăția elementelor artistice pe care le adăpostește. Biserica principală, dedicată Adormirii Maicii Domnului, reprezintă un exemplu remarcabil al stilului arhitectural moldovenesc din secolul al XV-lea.

Balate.Dorin/shutterstock

Planul bisericii este triconc, specific lăcașurilor de cult moldovenești din acea perioadă. Absidele laterale semicirculare și absida altarului creează o siluetă armonioasă, completată de turla înaltă care domină ansamblul. Fațadele sunt decorate cu elemente caracteristice epocii lui Ștefan cel Mare, precum brâul median în torsadă și firidele înalte care conferă eleganță și ritm construcției.

Cele 7 rugăciuni ale părintelui Arsenie Boca - Puterea spirituală pentru fiecare zi Sărbătoare 9 noiembrie: Sfântul Ierarh Nectarie, vindecătorul de cancer Rugăciune către Maica Domnului pentru sănătate - Cea mai puternică invocare grabnic ajutătoare

Un element distinctiv al arhitecturii Mănăstirii Putna este gropnița, o încăpere specială situată între pronaos și naos, destinată mormintelor domnești. Aceasta adăpostește mormântul lui Ștefan cel Mare și al familiei sale, fiind un spațiu de o importanță istorică și spirituală deosebită.

Interiorul bisericii impresionează prin bogăția decorațiunilor și prin atmosfera sa solemnă. Iconostasul, realizat în stil baroc în secolul al XVIII-lea, este o adevărată capodoperă a artei religioase. Pictura murală, deși nu este cea originală din vremea lui Ștefan cel Mare, a fost refăcută cu măiestrie în stil neobizantin, păstrând spiritul artistic al epocii medievale.

Muzeul Mănăstirii Putna adăpostește o colecție impresionantă de artă medievală, care include:

26 noiembrie: Astăzi este cinstit Sfântul Stelian, ocrotitorul pruncilor și al mamelor! Coliva - rețetă pas cu pas: Cum se face coliva tradițională din arpacaș Mănăstirea Prislop: istorie, program și mormântul lui Arsenie Boca

• Broderii și țesături prețioase, printre care se remarcă celebrul Acoperământ de mormânt al Mariei de Mangop, datând din 1477

• Manuscrise iluminate de o valoare inestimabilă, cum ar fi Tetraevangheliarul de la Humor din 1473

• Obiecte de cult din metale prețioase, inclusiv faimoasa Cădelnița de la 1470, donată de Ștefan cel Mare

• Icoane valoroase, dintre care se distinge Icoana Maicii Domnului cu Pruncul din secolul al XV-lea

Ansamblul arhitectural al Mănăstirii Putna este completat de alte elemente importante:

• Zidurile de incintă cu turnuri de apărare, care amintesc de funcția defensivă a mănăstirii în Evul Mediu

• Turnul Tezaurului, construit în 1481, singura structură păstrată integral din vremea lui Ștefan cel Mare

• Casa Domnească, reconstruită în secolul XX, care evocă prezența frecventă a domnitorului la mănăstire

  Rugăciunea Reținerii de la mănăstirea Dervent – o rugăciune care ne păzește de necazuri, uneltiri și duhuri rele Sărbătoare azi, 20 martie: O zi de cinstire a sfinților martiri ai credinței Sărbătoare azi, 3 aprilie – Sfântul Cuvios Nichita Mărturisitorul

Toate aceste elemente arhitecturale și artistice fac din Mănăstirea Putna un adevărat muzeu în aer liber al artei și culturii medievale moldovenești. Vizitatorii pot admira aici evoluția stilurilor artistice de-a lungul secolelor, de la simplitatea elegantă a epocii lui Ștefan cel Mare până la opulența barocă a secolelor ulterioare.

Muzeul Mănăstirii Putna - o comoară de artă și istorie

Muzeul Mănăstirii Putna reprezintă o adevărată comoară de artă și istorie, oferind vizitatorilor o incursiune fascinantă în trecutul glorios al Moldovei medievale. Inaugurat în anul 1976, muzeul adăpostește una dintre cele mai valoroase colecții de artă religioasă și obiecte istorice din România.

Vulp/shutterstock

Colecția muzeului cuprinde piese de o valoare inestimabilă, multe dintre ele fiind legate direct de personalitatea lui Ștefan cel Mare și de epoca sa. Printre cele mai remarcabile exponate se numără:

Calendar ortodox 26 septembrie: Sfântul Domnitor Neagoe Basarab și Sfântul Ioan Evanghelistul Sărbătoare 14 octombrie: Sfânta Parascheva Învăţaţi-vă cea mai puternică rugăciune! Este bine s-o repeţi şi în tren, şi pe drum, şi acasă

• Acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop, o capodoperă a artei broderiei medievale, realizat în 1477

• Tetraevangheliarul de la Humor, un manuscris iluminat de o rară frumusețe, datat 1473

• Cădelnița de argint aurit donată mănăstirii de Ștefan cel Mare în 1470

• Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, o lucrare de artă sacră din secolul al XV-lea, considerată făcătoare de minuni

Un aspect deosebit de interesant al expoziției îl constituie prezentarea unor obiecte personale ale lui Ștefan cel Mare. Printre acestea se remarcă crucea relicvar din 1503, considerată cea mai veche cruce cu trei brațe din România. Aceste artefacte oferă o perspectivă unică asupra personalității marelui voievod și asupra epocii sale.

Colecția de manuscrise și cărți vechi expusă în muzeu este de o importanță majoră pentru istoria culturală a României. Aici pot fi admirate lucrări precum Psaltirea de la Putna din secolul al XV-lea și Liturghierul slavon din 1467, care ilustrează rolul crucial al mănăstirii ca centru de cultură și spiritualitate în epoca medievală.

Sf Filofteia - viața, minunile și cea mai puternică rugăciune către sfânta muceniță Sărbătoare 8 noiembrie: Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, dar și ziua tuturor îngerilor și a puterilor cerești Regina Elisabeta, prima regină a României. Femeia care a cucerit inimile românilor cu bunătatea și iubirea ei nemărginită pentru poporul al cărui sânge nu-i curgea prin vene

Vizitarea muzeului Mănăstirii Putna oferă o experiență educativă și spirituală profundă, permițând publicului să intre în contact direct cu moștenirea culturală lăsată de Ștefan cel Mare și de urmașii săi. Fiecare exponat are o poveste fascinantă de spus, contribuind la crearea unei imagini vii a trecutului glorios al Moldovei.

Mormântul lui Ștefan cel Mare la Mănăstirea Putna

Mormântul lui Ștefan cel Mare, aflat în incinta Mănăstirii Putna, reprezintă un loc de o importanță istorică și spirituală deosebită pentru poporul român. Marele voievod a ales această mănăstire, ctitoria sa de suflet, ca loc de veci, transformând-o astfel într-un simbol al continuității și demnității naționale.

Ștefan cel Mare a fost înmormântat la Putna în anul 1504, conform dorinței sale. Mormântul se află în gropnița bisericii, o încăpere specială situată între pronaos și naos, destinată înmormântării membrilor familiei domnești. Lespedea funerară a domnitorului este acoperită cu un impunător baldachin din marmură albă, adăugat în secolul al XIX-lea pentru a marca importanța locului.

Pe piatra de mormânt se află o inscripție în limba slavonă, care atestă rolul lui Ștefan cel Mare de ctitor al mănăstirii și menționează data trecerii sale la cele veșnice. Textul inscripției, tradus în limba română, spune:

"Binecredinciosul domn Io Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, ctitorul și ziditorul acestui sfânt lăcaș, care zace aici și s-a mutat la veșnicele lăcașuri în anul 7012 [1504], luna iulie, ziua a doua, marți, la ceasul al patrulea din zi."

Un element semnificativ al mormântului este urna de argint depusă pe lespedea funerară în anul 1871, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la sfințirea Mănăstirii Putna. Urna poartă inscripția: "Eroului, învingătorului, apărătorului existenței române, scutului creștinătății, lui Ștefan cel Mare, Junimea Română Academică. MDCCCLXX."

În jurul mormântului lui Ștefan cel Mare se află și alte morminte ale familiei domnești, printre care:

• Maria de Mangop, a doua soție a lui Ștefan cel Mare (decedată în 1477)

• Maria Voichița, a treia soție a domnitorului (decedată în 1511)

• Bogdan al III-lea, fiul și urmașul la tron al lui Ștefan cel Mare (decedat în 1517)

• Ștefăniță Vodă, nepotul lui Ștefan cel Mare (decedat în 1527)

Prezența acestor morminte domnești face din Mănăstirea Putna principala necropolă voievodală a Moldovei medievale, un loc de o importanță istorică și spirituală deosebită pentru români.

De-a lungul timpului, mormântul lui Ștefan cel Mare de la Putna a devenit un adevărat loc de pelerinaj. Anual, mii de vizitatori vin aici pentru a aduce un omagiu marelui domnitor și pentru a se reculege la locul său de veci. Acest spațiu sacru reprezintă o punte vie între trecutul glorios al Moldovei și aspirațiile contemporane ale poporului român, fiind un simbol al continuității și al identității naționale.

Viața spirituală și programul de slujbe la Mănăstirea Putna

Mănăstirea Putna nu este doar un monument istoric și un obiectiv turistic, ci în primul rând un centru viu al spiritualității ortodoxe. Viața monahală se desfășoară aici neîntrerupt de peste cinci secole, păstrând vie tradiția rugăciunii neîncetate și a slujirii lui Dumnezeu.

Mikadun/shutterstock

Programul zilnic de slujbe la Mănăstirea Putna reflectă ritmul vieții monastice și oferă pelerinilor și vizitatorilor oportunitatea de a participa la rugăciunile comunității. Acest program include:

• Utrenia - slujba de dimineață, care începe la ora 6:00

• Sfânta Liturghie - oficiată zilnic începând cu ora 8:30

• Vecernia - slujba de seară, care are loc la ora 18:00

• Pavecernița - rugăciunile de noapte, începând cu ora 20:00

În zilele de sărbătoare, programul liturgic este mai amplu și mai solemn. Acesta include de obicei o Priveghere în ajunul sărbătorii și o Sfântă Liturghie arhierească în ziua praznicului, oficiată de obicei de un ierarh al Bisericii Ortodoxe Române.

O particularitate a vieții liturgice de la Putna o reprezintă slujbele speciale închinate Sfântului Ștefan cel Mare, ctitorul mănăstirii. În fiecare joi seara se săvârșește Acatistul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, iar pe 2 iulie, ziua sa de prăznuire, au loc slujbe deosebite care atrag numeroși pelerini.

Pelerinii și vizitatorii sunt bineveniți să participe la slujbele mănăstirii, cu respectarea regulilor de comportament specifice unui lăcaș de cult. De asemenea, ei pot beneficia de îndrumare spirituală din partea duhovnicilor mănăstirii, care oferă consiliere și sprijin celor care caută aprofundarea vieții spirituale.

Un element important al vieții spirituale de la Putna îl constituie practica isihastă, moștenită de la mari duhovnici precum Sfântul Daniil Sihastrul. Mulți dintre călugării mănăstirii practică rugăciunea inimii și alte forme de nevoință duhovnicească, continuând astfel o tradiție spirituală veche de secole.

Mănăstirea Putna organizează periodic conferințe, simpozioane și tabere duhovnicești, contribuind astfel la formarea spirituală a credincioșilor și la păstrarea vie a tradiției ortodoxe în contemporaneitate. Aceste evenimente oferă oportunități de aprofundare a cunoștințelor teologice și de trăire a experienței comunitare în spirit creștin.

Pentru cei interesați să petreacă mai mult timp la mănăstire, există posibilitatea de a se caza în casa de oaspeți a mănăstirii, participând astfel mai îndeaproape la viața comunității monahale și la ritmul rugăciunilor zilnice.

Ghid practic pentru vizitarea Mănăstirii Putna

Pentru o experiență cât mai plăcută și edificatoare la Mănăstirea Putna, iată câteva informații practice esențiale pentru vizitatori:

Program de vizitare

Mănăstirea Putna poate fi vizitată după următorul program:

• 1 mai - 30 septembrie: 8:00 - 20:00

• 1 octombrie - 30 aprilie: 8:00 - 18:00

Muzeul mănăstirii are un program similar, însă se închide cu 30 de minute mai devreme decât mănăstirea.

Acces și localizare

Mănăstirea Putna se află în comuna Putna, județul Suceava, la următoarele distanțe aproximative:

• 33 km de Rădăuți

• 68 km de Suceava

• 97 km de Gura Humorului

Principalele rute de acces sunt:

• DN2E: Fălticeni - Marginea - Vicovu de Jos - DN2H - Mănăstirea Putna

• DN17A: Câmpulung Moldovenesc - Sucevița - Marginea - DN2E - Mănăstirea Putna

Obiective de vizitat

În cadrul complexului monastic, vizitatorii pot explora:

• Biserica "Adormirea Maicii Domnului"

• Muzeul mănăstirii cu colecțiile sale valoroase

• Mormântul lui Ștefan cel Mare

• Turnul Tezaurului (din vremea lui Ștefan cel Mare)

• Turnul lui Eminescu

• Casa Domnească

Reguli de vizitare

Pentru o vizită respectuoasă la Mănăstirea Putna, se recomandă:

• Purtarea unei ținute decente (umerii și genunchii acoperiți)

• Păstrarea liniștii în incinta mănăstirii

• Solicitarea permisiunii pentru fotografiere și achitarea taxei aferente

• Respectarea indicațiilor personalului mănăstirii

Facilități pentru turiști

• Parcare gratuită în apropierea mănăstirii

• Magazin cu suveniruri și obiecte religioase

• Posibilitate de cazare în zona Putna

O vizită bine planificată la Mănăstirea Putna vă va oferi o experiență spirituală și culturală memorabilă în inima Bucovinei, permițându-vă să vă conectați cu istoria și spiritualitatea acestui loc încărcat de semnificație.

Cazare și facilități în apropierea Mănăstirii Putna

Pentru pelerinii și turiștii care doresc să petreacă mai mult timp în zona Mănăstirii Putna, există diverse opțiuni de cazare și facilități în apropiere, care permit o explorare mai aprofundată a regiunii și a spiritualității locului.

Andrii Mykhailyshyn/shutterstock

Cazare în incinta mănăstirii

Mănăstirea Putna oferă posibilități limitate de cazare pentru pelerini:

• Casa de oaspeți a mănăstirii - dispune de camere modeste, dar confortabile, destinate în special pelerinilor și celor care caută o experiență spirituală autentică

• Chilii pentru cazare temporară - disponibile în limita locurilor, cu aprobarea starețului mănăstirii, pentru cei care doresc să participe mai îndeaproape la viața monastică

Pensiuni și case de vacanță în Putna

În comuna Putna și în împrejurimi există numeroase pensiuni și case de vacanță care oferă cazare confortabilă pentru turiști:

• Pensiunea Poiana Putnei - situată la aproximativ 2 km de mănăstire, oferă camere confortabile și mâncare tradițională bucovineană

• Casa Bunicilor - o opțiune de cazare care păstrează atmosfera tradițională bucovineană, ideală pentru cei care caută autenticitate

• Pensiunea La Moara - amplasată într-un cadru natural pitoresc, oferă o experiență relaxantă în mijlocul naturii

• Sihăstria Putnei - cazare în apropierea schitului cu același nume, pentru cei care doresc să combine vizita la Putna cu explorarea altor lăcașuri de cult din zonă

Facilități în zona Putna

Vizitatorii au la dispoziție diverse facilități în apropierea mănăstirii:

• Magazine alimentare și de suveniruri în comuna Putna, unde se pot achiziționa produse locale și amintiri

• Restaurante cu specific tradițional bucovinean, unde se pot degusta preparate locale autentice

• Centrul de informare turistică Putna, care oferă informații detaliate despre atracțiile din zonă și posibilitățile de cazare

• Trasee de drumeție în Obcinele Bucovinei, pentru iubitorii de natură și aventură

• Ateliere meșteșugărești pentru olărit și încondeiat ouă, unde vizitatorii pot observa și chiar participa la crearea artei tradiționale bucovinene

Atracții turistice în împrejurimi

Pe lângă Mănăstirea Putna, turiștii pot vizita:

• Chilia Sfântului Daniil Sihastrul - un loc de pelerinaj important, situat în apropierea mănăstirii

• Muzeul Etnografic Putna - care prezintă obiecte și tradiții specifice zonei

• Mănăstirea Sihăstria Putnei - un alt important lăcaș de cult din regiune

• Rezervația Naturală Codrul Secular Slătioara - pentru iubitorii de natură și drumeții

• Centrul de ceramică neagră de la Marginea - unde se poate observa procesul de creare a celebrei ceramici negre

Radu Cadar/shutterstock

Cu o planificare atentă, vizitatorii pot beneficia de o experiență completă în zona Putna Suceava, îmbinând spiritualitatea, cultura și natura într-un sejur memorabil în Bucovina. Fie că optează pentru cazare în apropierea mănăstirii sau aleg să exploreze împrejurimile, turiștii vor descoperi o regiune bogată în istorie, tradiții și frumuseți naturale, care completează perfect experiența spirituală oferită de Mănăstirea Putna.

sursa foto cover: Florin34/shutterstock

---

---