De la inceput si pana in zilele noastre, copacii ne-au dat energia lor. Primim de la verdele care ne inconjoara nu numai oxigen, ci si energie. Simtind slabiciune, instinctiv ne rezemam spatele de un copac si ne refacem fortele.

Juramantul copacilor de a-i proteja pe oameni

Legenda spune ca atunci cand Isus Hristos, pe cruce fiind, si-a dat ultima suflare, toata natura a frematat. In acel moment, copacii au facut un juramant: sa planga, sa sufere dupa Isus si sa slujeasca omenirea dandu-i energie purificata.

Hranirea corpului cu energie

Fortele magice le-au fost atribuite copacilor inca din cele mai vechi timpuri. La vechii egipteni erau raspandite amuletele din lemn care erau purtate la gat si protejau oamenii de nenorociri. Se considera ca diferitele tipuri de arbori au proprietati energetice distincte: hranesc corpul cu energie, protejeaza, contribuie la aparitia sentimentelor reciproce.

Unii dintre copaci stiu sa dea energie omului (acestia se numesc donori), iar altii, dimpotriva, iau energia si astfel actioneaza in alt mod: calmeaza, vindeca si usureaza durerile. Fiecare specie de arbore are proprietatile sale terapeutice.

Stramosii nostril stiau cum sa se foloseasca de minunatul dar al interdependentei dintre fiinta umana si arbore. In fiecare localitate, langa fiecare locuinta, existau paduri sfinte sau copaci separati. La ei mergeau oamenii atunci cand aveau probleme si gaseau ajutor aproape de fiecare data.

In trecut, taietura intr-un copac il vindeca pe copil

Jacques Bross descrie unul dintre obiceiurile care usurau suferintele si stabileau legatura dintre om si natura: pentru a vindeca un copil bolnav, acesta era purtat gol de trei ori printr-o sectiune facuta intr-un copac viu; ritualul era facut la rasaritul soarelui, atunci cand copacul avea mai multa putere; copilul lua energie de la copac, iar acesta ii lua boala; dupa aceasta ceremonie, taietura din copac era legata si unsa cu argila; astfel s-a creat legatura dintre om si copac ce a continuat sa reziste pana azi.

In multe tari din lume, in ziua nasterii unui prunc, se sadea un copac ce devenea protectorul micutului si ii dadea o parte din fortele sale vitale.

In trecut, in cinstea nasterii unui baietel, locuitorii Germaniei sadeau un mar. Daca se nastea o fetita, ei sadeau un par.

In Rusia, cand pe lume venea un baiat se sadea un stejar, iar atunci cand aparea o fetita, un pin sau un mesteacan. Fiecare mergea la copacul sau pentru tamaduire.

Pentru a primi ajutor, trebuia stabilit un contact cu arboreal, trebuia sa ii fie adus un cadou, sa se discute cu el, sa i se ceara ajutorul, iar dupa aceea sa i se multumeasca. Se considera ca daca omul sta de cateva ori rezemat de copac (cu spatele sau cu capul), acesta va lua asupra sa boala sau nenorocirea.


Vizionare placuta

Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului O legatura ancestrala creata printr-un juramant sacru: arborele si fiinta umana.