Europarlamentarul Siegfried Mureșan, negociator șef al bugetului multianual al Uniunii Europene, a vorbit despre viitorul programului Erasmus+, în contextul negocierilor aflate în desfășurare la nivel european. Potrivit acestuia, deși propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028-2034 este considerabil mai mare față de alocarea actuală, inflația a redus puterea reală de cumpărare a bugetului, motiv pentru care accentul trebuie pus pe calitatea sprijinului oferit tinerilor, nu doar pe cifre.
Comisia Europeană propune o creștere a bugetului Erasmus+ de la 26,2 miliarde de euro, alocate pentru perioada 2021-2027, la 40,8 miliarde de euro pentru 2028-2034. Președinția irlandeză a Consiliului UE a venit cu o variantă de negociere de 39,1 miliarde de euro, în timp ce Parlamentul European solicită o alocare de 47,39 de miliarde de euro. Bugetul final urmează să fie stabilit prin negocieri între europarlamentari și miniștrii statelor membre.
Burse mai mari pentru tinerii din mediul rural
Siegfried Mureșan a subliniat că este esențial ca Erasmus+ să nu rămână un program accesibil doar studenților din marile centre universitare și familiilor care își permit să acopere diferența dintre bursă și costurile reale. „Programul trebuie să ajungă la mai mulți elevi, profesori, ucenici și tineri din mediul rural sau din familii cu venituri reduse”, a explicat europarlamentarul.
Pentru ca participarea să devină realistă pentru tinerii din medii dezavantajate, eurodeputatul a precizat că este nevoie de burse mai mari, adaptate costului real al vieții. „Dacă păstrăm nivelul burselor la o valoare prea mică, vom avea un program cu un buget mai mare, dar în continuare inaccesibil pentru tinerii cu venituri reduse. Trebuie să creștem atât numărul beneficiarilor, cât și valoarea reală a sprijinului”, a mai spus Mureșan.
El a adăugat că bursele trebuie să țină cont de costul vieții, de chirii, de inflație și de puterea de cumpărare din țara, regiunea sau orașul de destinație, iar granturile trebuie plătite la timp, astfel încât tinerii din familii cu venituri reduse să nu fie nevoiți să avanseze costurile din propriul buzunar.
Ce ar trebui să îmbunătățească România
Întrebat ce ar trebui să facă România pentru a valorifica mai bine programul, Mureșan a arătat că țara noastră are nevoie de mai multe școli, licee tehnologice și instituții din orașele mici și din mediul rural care să participe activ la Erasmus+. El a punctat importanța reducerii birocrației pentru școlile și organizațiile mici, a sprijinului în pregătirea proiectelor și a informării mai bune a elevilor, studenților și profesorilor cu privire la oportunitățile existente.
Europarlamentarul a mai subliniat nevoia unei recunoașteri integrale și fără întârzieri a creditelor obținute în străinătate de către universități, precum și posibilitatea completării burselor europene cu sprijin național pentru studenții din familii cu venituri reduse. În opinia sa, o campanie reală de informare despre Erasmus+ ar trebui să înceapă încă din licee, mai ales în mediul rural, pentru ca tinerii să cunoască din timp oportunitățile și să nu renunțe la ele din lipsă de informație.
Mureșan a precizat că Parlamentul European va continua să susțină un buget consistent pentru Erasmus+, considerând programul o investiție esențială în pregătirea tinerilor pentru o piață a muncii tot mai competitivă și mai digitalizată.
Întrebări frecvente despre Erasmus+
1. De ce este nevoie de burse mai mari în programul Erasmus+?
Pentru ca tinerii din familii cu venituri reduse și din mediul rural să își poată permite efectiv participarea, bursele trebuie să reflecte costul real al vieții, chiriile și inflația din țara de destinație.
2. Cât ar urma să crească bugetul Erasmus+ pentru perioada 2028-2034?
Comisia Europeană propune o creștere de la 26,2 miliarde de euro la 40,8 miliarde de euro, Parlamentul European solicită 47,39 miliarde de euro, iar Președinția irlandeză a Consiliului UE a propus 39,1 miliarde de euro.
3. Ce ar trebui să facă România pentru a crește accesul la Erasmus+?
România ar trebui să implice mai multe școli și licee din mediul rural și din orașele mici, să reducă birocrația pentru organizațiile mici și să informeze mai bine elevii și studenții despre oportunitățile programului.
Pasiunile mele eterne sunt scrisul, cititul și comunicarea. Îmi place să mă exprim prin scris la fel de mult cum îmi place să am o discuție reală, autentică cu cineva. Mă bazez pe emoții în orice domeniu aș activa și cred...
Ministerul Educației cercetează sursele birocrației din școli, pentru a ușura munca profesorilor
Ministerul Muncii clarifică drepturile financiare majorate pentru elevii cu CES și handicap
Comisia Europeană cere statelor membre planuri clare de reformă în educație
Olimpiadele naționale vor fi găzduite de universități începând din 2027