Petruț Rizea, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Sfântul Calinic din Cernica, atrage atenția asupra unei schimbări necesare în modul în care copiii sunt învățați să folosească informațiile pe care le primesc la școală. Declarațiile sale au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, în contextul rezultatelor recente ale evaluării internaționale PISA 2025, care au arătat dificultăți semnificative ale elevilor români la matematică și citire.
De la teorie la practică, în clasă
Învățătorul povestește că a încercat, încă de la începutul carierei sale, să predea într-un mod aplicat, astfel încât elevii să înțeleagă nu doar informația în sine, ci și utilitatea ei în viața de zi cu zi.
„M-am încăpățânat să fiu un astfel de profesor de la bun început, care să meargă pe exemplu, pe a înțelege de ce funcționează un sistem anume, pe modul în care funcționează și care e utilitatea în practică, în viața reală a lucrului respectiv”, explică Petruț Rizea.
Totuși, spune el, acest demers întâmpină obstacole atunci când elevii ajung la școală deja obișnuiți cu un stil clasic de învățare, bazat mai degrabă pe memorare decât pe înțelegere aplicată. De aceea, consideră că schimbarea trebuie să înceapă mult mai devreme, încă din perioada grădiniței sau a clasei pregătitoare, pentru ca obiceiurile de gândire critică și aplicată să se formeze de la vârste fragede.
Continuitate, de la învățător la profesorii de gimnaziu
Un alt aspect discutat de Petruț Rizea este tranziția pe care copiii o fac la finalul clasei a IV-a, când trec de la un singur învățător la mai mulți profesori de discipline. Acest moment poate fi resimțit ca un șoc, întrucât elevii pierd continuitatea unui stil de predare centrat pe aplicarea practică a cunoștințelor și intră într-un sistem mai teoretic, structurat pe materii separate.
Ca soluție, învățătorul propune dezvoltarea unor programe și strategii complementare celor deja existente în curriculum, care să nu adauge informație suplimentară, ci mecanisme prin care elevii să exerseze folosirea cunoștințelor în context real. Dă exemplul unei lecții despre volumul cubului, care ar putea fi transformată într-un experiment practic, precum umplerea cu apă a unui recipient cu formă cubică, pentru ca noțiunile abstracte din manual să capete o dimensiune concretă, tridimensională.
Contextul rezultatelor PISA 2025
Discuția vine în urma publicării studiului PISA 2025, realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, care a evaluat aproximativ 760.000 de elevi din 91 de țări. În România au participat 7.725 de elevi din 322 de școli. Rezultatele arată că aproximativ 52% dintre elevii români au atins cel puțin Nivelul 2 de competență la citire, considerat prag minim de alfabetizare funcțională, comparativ cu media OCDE de 69%. La matematică, 48% dintre elevi au atins acest prag minim, față de media OCDE de 65%.
Aceste date confirmă, în opinia lui Petruț Rizea, nevoia de a regândi metodele de predare încă de la cele mai mici vârste, astfel încât elevii să dezvolte, pe lângă cunoștințe teoretice, și capacitatea de a le aplica în viața reală.
Sursa foto - Facebook
Pasiunile mele eterne sunt scrisul, cititul și comunicarea. Îmi place să mă exprim prin scris la fel de mult cum îmi place să am o discuție reală, autentică cu cineva. Mă bazez pe emoții în orice domeniu aș activa și cred...
Ministrul Educației cere răbdare în evaluarea efectelor reformelor din ultimii ani
Un profesor de matematică atrage atenția asupra nevoii de conexiune reală între dascăli și elevi
Elev din Sibiu a scris singur un proiect și a obținut 10.000 de euro pentru copii din medii vulnerabile
PISA 2025: elevii care nu folosesc deloc AI obțin cele mai bune rezultate la Științe